Liderii celor șapte mai avansate economii ale lumii se reunesc începând de vineri, în emblematicul oraș japonez Hiroshima, într-un context internațional deosebit de complex: perspectivele economiei globale sunt incerte, Vladimir Putin continuă războiul în Ucraina și cu China aflată în plină expansiune la nivel global.
Agenția Bloomberg subliniază șase probleme asupra cărora liderii Grupului celor 7 trebuie să se concentreze și să găsească soluții.
Cum să fie percepuți mai mult decât un grup închis
Una dintre cele mai mari provocări pentru G7 este de a atrage națiuni din afara grupului, în special cele care fac parte din ceea ce este cunoscut ca fiind „Sudul Global” (sau „țări de mijloc” după cum le numește G7), situate în Africa, Orientul Mijlociu, America de Sud sau în Asia.
Într-o lume care devine din ce în ce mai multipolară, aceste țări se pot atașa de economiile puternice din vecinătatea lor, cum ar fi China, mai degrabă decât de SUA și aliații lor. În marja summitului G7, Japonia a invitat țări precum Vietnam, India, Brazilia și Uniunea Africană să participe la acțiuni desfășurate în paralel cu summitul.
Multe țări refuză să se conformeze regimului de sancțiuni impuse Rusiei, argumentând cu situația grea a propriilor economii și nu doresc să fie atrase în coflicte ample. Unele dintre ele se plâng de dezinteresul perceput din partea SUA sau le acuză că promovează valori și drepturi ale omului în timp ce se confruntă cu propriile probleme interne.
Mesajul Sudului Global către G7 este că trebuie făcut mai mult decât să se mimeze înlegerea problemelor. Aceste țări doresc sprijin concret pentru povara datoriilor precum și alte acțiuni vizibile.
Cum să slăbească economia Rusiei
Sancțiunile impuse Rusiei după ce a invadat Ucraina sunt fără precedent prin amploarea și profunzimea lor. Și totuși, deși a suferit pierderi, economia rusă dă dovadă de reziliență. Moscova încă exportă petrol și gaze și găsește soluții pentru evitarea sancțiunilor.
Liderii G-7 se vor alătura celor din Uniunea Europeană în Japonia pentru a găsi soluții ca să acopere lacunele din pachetele de sancțiuni. Ei vor discuta despre posibilitatea impunerii unei interdicții aproape totale pentru exporturile către Rusia, deși o asemenea măsură are efecte secundare majore, și întrunește deocamdată unanimitate. În schimb, va fi o declarație comună de sprijin pentru Ucraina, care se pregătește pentru recucerirea teritoriilor ocupate de trupele rusești.
Cum se trimite un mesaj (pe măsură) Chinei
Liderii G-7 se confruntă cu întrebarea cum să abordeze China. Ei riscă să se piardă în mesaje confuze (fără „decuplare” de China). Dar poziția europeană pare să se înasprească, în timp ce SUA își atenuează o parte din retorica agresivă, permițând ajungerea la o poziție comună în relația cu China.
Problema reală este că, în ciuda discuțiilor despre diversificarea lanțurilor de aprovizionare, relocarea unităților de producție și obținerea autosuficienței în domeniul tehnologic, țările G7 rămân dependende de cea a doua economie mondială. Astfel, încercarea de abordare separată a lucururilor (pedepsirea Chinei pentru expansiunea agresivă în timp ce se caută colaborarea în problemele globale de sănătate, mediu și schimbări climatice) este incredibil de complicată.
Cum să fie oprită proliferarea armelor nucleare
Organizarea summitului în Hiroshima este o aducere aminte a bombardamentelor nucleare din ultimele zile ale celui de Al Doilea Război Mondial. De atunci, Japonia a adoptat o constituție pacifistă și o poziție fermă anti nucleară, subliniind că niciodată nu mai trebuie să fie folosite arme nucleare într-un conflict.
În prezent, arhitectura de securitate mondială, prin monitorizarea aresenalelor nucleare, se destramă, Rusia denunțând tratatul New Start, încheiat cu SUA, ultimul care mai limita stocurile de arme nucleare strategice.
În imediata vecinătate a Japoniei, Kim Jong Un lucrează susținut la crearea propriului arsenal nuclear. Pericolul reprezentat de Coreea de Nord o determină pe Coreea de Sud să ceară să se doteze cu arme nucleare pentru a putea să se protejeze. Prim-ministrul japonez Fumio Kishida și-a invitat omologul sud-coreean să participe la summitul G-7, iar cei doi vor vizita probabil memorialul coreean al victimelor bombei atomice din Hiroshima Peace Park.
Cum să evite problemele secundare
Pentru gazde, provocarea, ca întotdeauna, va fi aceea de a împiedica întâlnirea să fie deturnată de alte crize de moment care pot izbucni oriunde în altă parte. Și există posibilitatea ca anumite crize să se suprapună.
Președintele American Joe Biden vine la summit în timp ce acasă se duc negocieri de ultim moment pentru evitarea crizei provocate de posibilitatea ca de la 1 iunie guvernul SUA șă nu-și mai poată achita facturile. Biden și-a scurtat călătoria în Asia pentru a relua imediat ce ajunge acasă negocierile cu republicanii care îi cer tăieri substanțiale din cheltuieli pentru a-I aproba ridicarea plafonului de îndatorare al țării. Practic, e vorba de efectuarea unui rectificări bugetare, iar republicanii nu vor să renunțe la revendicările lor.
Biden, ajuns la 80 de ani, trebuie să dovedească că este în formă și gata să-I conducă pe democrați la o nouă victorie implicându-se într-o campanie electorală epuizantă.
Liderii Franței și Italiei se întâlnesc la Hiroshima după o perioadă de contre reciproce între guvernele lor. Luptele nu sunt noi, dar în ceea ce privește problemele globale majore, cei doi se află de aceeași parte a baricadei. Însă relațiile bilaterale s-au răcit după ce ministrul de Interne francez a catalogat recent echipa premierului Italian Georgia Meloni drept „guvern de extremă dreapta” care este „incapabil să rezolve problema imigației în Italia”. De urmărit dacă Meloni se va întâlni cu președintele Emmanuel Macron pentru a acoperi fisurile din relația dintre cele două țări.
Turcia – un membru-cheie al NATO și o putere regională în creștere în Orientul Mijlociu – va avea un al doilea tur de scrutin pe 28 mai, președintele Recep Tayyip Erdogan sperând că va câștiga un mandat. Liderii G7 urmăresc cu atenție campania electorală, având în vedere legăturile speciale cu Rusia, acordul privind exportul cerealelor ucrainene și evoluțiile din Orientul Mijlociu în ansamblu.
Summitul coincide cu o reuniune a conducerii Ligii Arabe, la care ar putea participa după mai bine de 11 ani președintele Siriei, Bashar al-Assad, în calitate de membru cu drepturi depline. SUA a criticat dur reintegrarea Siriei în Liga Arabă, temându-se că regimul sancțiunilor pe care le-a impus regimului Assad după ce a înăbușit violent revoltele din timpul Primăverii Arabe, va fi încălcat.
Cum se facă față noilor provocări
Vor exista discuții, fără îndoială, și pe alte teme de actualitate. Acestea includ noile dezvoltări riscurile asociate Inteligenței Artficiale și adoptarea de reglementări pentru criptomonede. Și în timp ce unele părți ale lumii se confruntă cu fenomene climatice extreme, G7 trebuie să caute răspunsuri coordonate la ceea ce reprezintă o amenințare globală, cu efecte pentru sănătate, fiscale, economice și de securitate.
***