Digitalizarea și industria IT: Scena și Trupa care încă așteaptă scrierea și montarea piesei de succes

Digitalizarea României înaintează greu – problema esențială e distanța mare dintre decizie și implementare, cum se exprima unul din speakerii conferinței ”Monitorul digitalizării și ecosistemul IT din România”, pe care CursDeGuvernare a organizat-o marți la Palatul Parlamentului.

Reprezentanți ai decidenților, dar mai ales ai unor companii de renume care vorbesc în deplină cunoștință de cauză, au încercat să explice măsurile care ar putea scoate din improvizație una dintre marile mize atât ale administrației, cât și ale economiei.

Având în spate precedenta ”digitalizare” a României – făcută după ”patentul Sebastian Ghiță” și ”patentul Siveco” și alte patente care au îngropat miliarde – și având în față caracterul impredictibil și/sau inechitabil în interiorul sectorului al fiscalizării industriei IT, participanții au spus, de fapt, un singur lucru:
cât de simplu poate fi făcut dacă chiar vrei tu, Putere politică, să înțelegi, să ai viziune, chiar să faci.

(Redacția)

***

Conferința a fost transmisă LIVE-AICI-LINK

Principalele declarații ale participanților:

Varujan Pambuccian, Comisia pentru știință și tehnologie, Camera Deputaților: Nu trebuie să ne fie frică de IA

Deputatul Varujan Pambuccian spune că România trebuie să se pregătească să facă față ”acestei foarte complicate situații adusă de IA în peisajul economic, social, politic”.

”Mă tem că aici problema este la nivelul întregului continent, nu doar la nivelul României. Dacă vom încerca să venim cu tot felul de reglementări, să încercăm să blocăm, înseamnă că nu înțelegem că în alte părți ale lumii nu se va întâmpla asta și, la un moment dat, riscăm să ne trezim, un întreg continent, că nu înțelegem ce au făcut ceilalți.

Există riscul ăsta și va trebui să ne opunem tuturor prostiilor. Sper să nu ne trezim că suntem îngenunchiați de blocarea dezvoltării IA. Nu trebuie să ne fie frică, IA nu e inteligență. De loc! E doar un set de algoritmi care permit reacție rapidă la tot ce înseamnă procese bazate pe reguli. E un simplu instrument. Nu are conștiință de sine. Nu poate face altceva decât să proceseze informații, pe bază de reguli”, afirmă Varujan Pambuccian.

Principalele declarații ale lui Varujan Pambuccian:

• În momentul de față, o națiune care nu excelează într-un domeniu de știință și tehnologie are șanse foarte mici să însemne ceva. Noi avem aici un deficit destul de mare pe care ar trebui să îl recuperăm. Din fericire, avem o structură și universitară și umană foarte bună pentru a putea recupera. Indiferent de domeniul în care vom face acest salt trebuie mai mult sprijin din partea autorităților.
• În ceea ce privește tehnologia informațiilor, eu am trăit istoria domeniului, de 40 de ani. Lucrurile s-au schimbat radical. IT-ul a plecat cu mulți ani în urmă ca un domeniu aproape științific și a ajuns, cum era firesc, în zona utilității. Azi, IT și Comunicațiile sunt utilități, trebuie să înțelegem asta și să abordăm lucrurile corect.
• Nu mai este ca și cum mergi în laborator să faci experimente, e ca și cum trebuie să gândești infrastructură- șosele, canalizări etc. Suntem pregătiți pentru așa ceva? Din păcate, răspunsul este cinic: suntem pregătiți să construim autostrăzi? E o problemă asta, iar autoritățile publice trebuie să înțeleagă asta. Nu e vorba de gadget-uri, ci de salahoreală, de săpat, de tras țevi….
• Asta presupune și o altfel de abordare, care să nu fie una de tip marketing  politic, ci una de tip backoffice, construit solid. Nu știu dacă suntem pregătiți pentru asta, nu cred. Nu cred că putem face trecerea de la felul în care a evoluat industria de IT, care din ce în ce mai mult s-a dus către mirajul lohn-ului, la fel ca întreaga industrie IT din Europa de Est. Nu doar noi suntem în situația asta, să vindem forță de muncă. Asta te face ca, la un moment dat, să nu mai poți să elaborezi, să abordezi proiecte mari.
• Avem și o problemă care mă afectează și pe mine, ca matematician, dar și industria IT. Problema se numește Inteligența Artificială.
• IA e la început, nu are nimic inteligent în ea, dar e un instrument foarte util care abordează bine toate procesele care se bazează pe reguli. Cei care au mizat mai mult pe arhitectul software, pe analist, pe cel care știe să construiască decât pe cel care știe să construiască vor câștiga și nu va dura mult. Cred că după 5 ani vom vedea cum va arăta noul peisaj, care este în dinamică foarte mare. De obicei nu am greșit când am făcut predicții. Probabil că nu greșesc nici de data asta și mă tem că pentru mulți va părea ca un dezastru natural. Mulți nu vor înțelege de la ce li se trage. Li se trage de la nepregătirea la timp a acestei translații despre care, și eu, și alții, vorbim de mult timp, de 10-15 ani.
• Suntem pregătiți să facem față acestei foarte complicate situații adusă de IA în peisajul economic, social, politic? Mă tem că aici problema este la nivelul întregului continent, nu doar la nivelul României. Dacă vom încerca să venim cu tot felul de reglementări, să încercăm să blocăm, înseamnă că nu înțelegem că în alte părți ale lumii nu se va întâmpla asta și, la un moment dat, riscăm să ne trezim, un întreg continent, că nu înțelegem ce au făcut ceilalți. Există riscul ăsta, va trebui să ne opunem tuturor prostiilor. Sper să nu ne trezim că suntem îngenunchiați de blocarea dezvoltării IA. Nu trebuie să ne fie frică, IA nu e inteligență. De loc! E doar un set de algoritmi care permit reacție rapidă la tot ce înseamnă procese bazate pe reguli. E un simplu instrument. Nu are conștiință de sine. Nu poate face altceva decât să proceseze informații, pe bază de reguli.
• Este un simplu instrument, foarte util, care va înlocui locuri de muncă. Dar au mai existat momente de tipul ăsta în istoria umanității, nu avem de ce să ne temem de ea și ar trebui să ne preocupe să dezvoltăm ceva în direcția asta, altfel vom fi în afara oricăror jocuri. Nu putem continua cu lohn, trebuie să construim în zonele astea inovative. E singura șansă să evoluăm predictibil în următorii ani.

Întrebări:

Putem să ieșim din zona lohn-ulu? Trebuie neapărat să facem asta, șansa pentru închiriat om/oră mai are maxim 5 ani. Încep să apară sisteme expert, care nu se bazează pe informația publică, ci pe lucrări ale unor oameni care chiar știu ce supun. Trebuie să ne ducem spre cercetare.

Elisabeta MORARU, Country Director, Google România: ”Trebuie eliminat mitul că nu există securitatea datelor în cloud”

Faptul că „nu există securitate dacă ne mutăm în cloud este un mit și el poate fi eliminat dacă ne uităm la ce soluții sunt folosite”, afirmă directorul Google România, Elisabeta Moraru.

”Google în sine trăiește prin soluțiile sale și este cel mai bun exemplu de securitate, protecția datelor și un mediu colaborativ susținut de tehnologie”, a afirmat oficialul Google.

În România, doar 14% din firmele românești utilizează servicii în cloud, țara naostră fiind, alături de Bulgaria, la coada clasamentului UE în ceea ce privește adoptarea acestui tip de soluții în rândul companiilor.

Principalele declarații ale Elenei Morariu:

• Eu m-am gândit azi la intervenția mea dintr-o perspectivă de laudatio către colegii mei din Google Romania și sper să-mi permiteți să fac asta. Am făcut și niște slide-uri.
• M-am gândit, ca și titlu, când am văzut ce ați propus dumneavoastră, pe ideea de 10XP și colegii m-au sunat și intrebat ce înseamnă asta. 10X este cum gândește Google, adică nu implementăm îmbunătățiri de 10 procente, ci de 10X incrementalitate, și P de la Public, de la administrație publică și pentru că am copii mici, mă joc cu DEX-ul, cu cuvintele, cu alfabetul, și am căutat cuvinte care încep cu P care ar putea fi relevante pentru topicul acesta. Și sunt atât de multe.
• Este foarte mult Potențial, dacă vorbim despre administrația publică și modernizare și digitalizare. Este și o provocare, vrem și un parteneriat, vrem și să ne păzim, să fim în siguranță, este și un paradox, căci tot cărăm în spatele atletului servere și nu ne uităm în sus, avem și multe propuneri, avem un parcurs foarte interesant de dus înainte, trebuie să și partajăm și să avem interoperabilitate, trebuie să fim și buni pedagogi, pentru că altminteri nu se poate, dacă nu înțelegem ce înseamnă această tehnologie. Spunea domnul Pambuccian mai devreme cât de important este să înțelegem, de fapt, că poate tehnologia să fie și bună și rea. Trebuie doar să decidem ce facem cu ea.
• N-am știut ce o să spună domnule președinte de la ANAF, dar pot să vă garantez că există deja soluții în cloud care pot preconiza ce se întâmplă cu evoluția unei companii în funcție de cum funcționează, astfel încât să știm dacă își va plăti mai multe taxe sau nu. Eu sunt disponibilă, împreună cu colegii mei, și probabil și alți furnizori de tehnologie, să dovedim asta în timp ce vorbim.
• Spuneam că fac un mic laudatio pentru colegii mei, pentru că noi am creat acest Mercedes, dacă îmi dați voie să spun așa, al echipei Google Romania. Și am zis, care ste impactul nostru în România, mai presus de a face disponibile produsele Google. Și ne-am gândit la trei direcții, de aceea și Mercedesul: competențe digitale, ținem foarte mult la acest subiect, vrem să ajutăm companiile, în special IMM-urile și startup-urile, să crească și să facă internaționalizare. Cel mai important scop pe care credem că ar trebui să-l aibă companiile este să iasă în exterior. Și apoi, sigur, să susținem inovația, și acolo avem privilegiul să avem o echipă extraordinară, Fitbit, care face parte din echipa Google, acum. Ca să exemplific de ce laudatio. În ultimii ani am reușit să formăm competențe digitale pentru mai mult de jumătate de milion de români, ceea ce ni se pare un început. Bun, timid, dar am pornit. Asta facem în mod explicit prin colaborarea cu universitățile și am creat o serie de hub-uri pe care le renovăm chiar anul acesta și tot acum pornim și trainingul pe zona de Inteligență Artificială, pentru că trebuie să înțelegem rapid ce înseamnă asta.
• Ce înseamnă că ajutăm companiile să crească? Sunt peste 250.000 de persoane care au venit din companii și am ajutat peste 10.000 de companii cu mentorat gratuit. Și asta e foarte important și cred că ar trebui să facem și mai mult. Adăugăm și zona de Google for startups, credite pentru cloud și alte lucruri din zona aceasta.
• În ultimii doi ani am avut un proiect special, Golden Pins. Sunt pin-urile aurii pe care le dăm companiilor din HORECA care au avut cele mai bune review-uri. Mi se pare important să vă putem recomanda alte companii care pot fi valoare pentru experiența pe o aveți.
• De asemenea, zona de inovație. Insistăm foarte mult pe training și aici, pentru că, după cum știți, nu avem o școală foarte bună, cu istoric și cu viitor în zona de user experience, product management, UX, și avem nevoie de asta pentru că vrem să ieșim din blestemul/beneficiul outsourcing-ului. Și asta putem să o facem dacă știm să facem și partea aceasta din realizarea de produse.
• Toate informațiile despre care vă vorbesc sunt publicate pe site-un nostru www.grow.google
• Și acum îmi permit să mai abordez un topic – zona de cloud. Acest slide l-am gândit pentru că am vrut să mă duc în zona de eliminare de emituri. Primul mit – că nu există securitate, dacă ne mutăm în cloud. Este un mit și el poate fi eliminat dacă ne uităm la ce soluții sunt folosite și sigur n-o să mă duc în zona tehnică, dar aș vrea măcar să spun acest lucru răspicat, să se audă: E un mit!
• Și apoi, pentru că am spus că e un laudatio, în ultimii 15 ani am lucrat în compania aceasta și tot ceea ce am făcut este pe platformele Google. Google, în sine, trăiește prin soluțiile sale și cred că este cel mai bun exemplu de securitate, protecția datelor și un mediu colaborativ susținut de tehnologie. Și ăsta e un element foarte important.
• Sunt patru cuvinte cheie pe care am vrut să le punctez, care trebuie să rămână: Inteligență (este vorba de utilizarea puterii de calcul, nu de înlocuirea inteligenței umane), Libertate (pentru că ne permite o astfel de tehnologie să migrăm oricând și oriunde), Conectivitate (avem nevoie de baze de date interoperabile) și partea de Protecție. Pot să vă spun că sunt câteva elemente extrem de importante pe care le-am punctat: în zona de securitate, în zona de hibrid și multicloud, nu se poate altfel, zona de eficiență în managementul resurselor (pentru că un container de servere necesită schimbare, dar are nevoie de angajați care să știe ce să facă și să fie bine plătiți, ca să nu plece imediat), zona de machine learning și AI, care vine la pachet cu ideea de cloud și această tehnologie, și, sigur, Cultura Google.
• Cultura Google – Există o piramidă, dacă vreți o piramidă a lui Maslow, dacă vreți, implementată de Google, care la bază zona de siguranță psihologică. Când crești, te duci în sus, în zona de dependență, una pozitivă, în care știi că poți să te bazezi pe ceilalți. Sunt foarte multe lucruri care țin de cum arăți că această cultură e valabilă și cum, de la vlădică la opincă, dovedești zilnic zilnic faptul că asta e ceea ce gândești.

Lucian Ovidiu HEIUȘ, președinte al ANAF prezintă proiectele de digitalizare ale Fiscului

Când discutăm despre digitalizarea sectorului de stat privirile se îndreptă în primul rând către ANAF, acolo unde așteptările sunt mari, atât din partea cetățeanului cât și a economiei și companiilor. Președintele instituției, Lucian Heiuș, a prezentat în conferința CursDeGuvernare de marți în ce va consta modernizarea și digitalizarea Fiscului.

Acest proces pare să fie de această dată unul rapid pentru că multe proiecte ale ANAF sunt finanțate prin PNRR, având deci termene clare de implementare și jaloane de respectat.

Șeful ANAF a descris principalele proiecte pe care instituția le implementează.

Principalele declarații ale lui Lucian Heiuș:

• Digitalizarea este pe buzele tuturor, iar când discutăm despre digitalizarea sectorului de stat, cred că ANAF-ul este campion la faptul că a suscitat foarte mult interes ceea ce se întâmplă la ANAF în ultima perioadă.
• Eu prefer să spun că ANAF se modernizează, nu neapărat că se digitalizează sau informatizează, pentru că procesul este mult mai complex și care depășește strict subiectul pe care-l avem azi.
• Avem foarte multe programe și proiecte în derulare pe acest segment, de digitalizare și informatizare, cele mai multe dintre ele sunt finanțate prin PNRR și au termene foarte clare de implementare, jaloane pe care trebuie să le respectăm. Unele dintre ele au și fost deja implementate, sunt deja confirmate, auditate de Comisia Europeană și aici mă refer la logarea caselor de marcat la serverele ANAF. Avem peste 640.000 de case de marcat care sunt deja logate și funcționează, ne transmit datele în timp real.
• Putem discuta, de asemenea, despre implementarea SAF-T, care deja este un proiect închis, urmând ca de la 1 ianuarie 2024 toți agenții economici din România să depună acest fișier standard de control. Am început cu marii contribuabili, anul acesta suntem cu contribuabilii mijlocii și, începând de anul viitor, se extinde la toți contribuabilii din România.
• Avem în plină dezvoltare, acțiune de implementare cele două mari proiecte: APIC Big Data și SFERA, care au ca termen de finalizare decembrie 2025.
• APIC Big Data este o bază mare de informații pe care le vom folosi pentru a face analiza de risc și pentru a identifica cu cât mai multă precizie locul, zona, momentul în care se produce evaziune fiscală și să putem să intervenim cu echipele de inspecție exact acolo unde este nevoie. Facem și acum analize de risc, însă cu un grad mai mare de improbabilitate. Încercăm să direcționăm resursa de care dispunem, și care este limitată, exact acolo unde se produce evaziunea fiscală.
• Pentru asta trebuie să ai acces la toate in formațiile, să poți să faci o analiză de risc corectă și să te duci astfel exact acolo unde se produc lucrurile care nu au nici legătură cu legea.
• Un pas deja l-am făcut, știți că a fost modificat Codul de procedură fiscală și deja emitem, de o lună, acea notificare de conformare, prin care-i spunem unui contribuabil ce riscuri am identificat. Dacă vine și le rezolvă, nu mai are nicio treabă cu Inspecția Fiscală.
• Este un lucru extraordinar și cred că a fost cel mai important lucru pe care l-am făcut anul trecut, reușind să introducem această etapă premergătoare. Azi, un contribuabil care este corect nu va mai fi controlat niciodată, un contribuabil la care apar semne de întrebare primește această notificare și, dacă vine în 30 de zile -, cu documente, cu contabilul, și verifică împreună cu colegii mei de unde
•  el este administrat – și își rezolvă problema, la fel, nu va mai fi controlat niciodată. Parcurgând această etapă, el poate să treacă și într-o altă categorie de risc: mediu, scăzut sau deloc. Atunci, automat, și rambursările de TVA și tot modul în care el este tratat este diferit. Dacă nu, rămâi cu risc mare și atunci atenția pe care noi le-o acordăm este din ce în ce mai penetrantă, să spun așa.
• SFERA se referă la un program de gestionare a creanțelor fiscale ale persoanelor juridice. Nu vă ascund că eu îmi doresc să extind acest program și să fie prinse și persoanele fizice. Acolo avem o problemă foarte, existând un program informatic foarte vechi ce nu a funcționat niciodată cum trebuie și ne lovim și acum de probleme cu el și avem și ușoare nemulțumiri.
• Exemplu: Se depun dosare pentru acele panouri fotovoltaice, Casa Verde. Nu vă supărați, vorbim deja de doi ani de digitalizare și avem în serviciile fiscale municipale și orășenești un aflux de sute de mii de oameni care vin să-și ia un certificat de atestare fiscală pe persoană fizică, trebuie să facă același lucru și la Primărie, fiindcă onor cei de la Mediu au pus în cerințe că omul respectiv trebuie să aibă formatul ăla vechi, pe hârtie. Oameni buni, vrem să ne digitalizăm și să facem pași înainte? Sunt sute de mii de oameni pentru vreo 70.000 de proiecte, când prin PatrimVen puteau direct să-l ia și nu mai aveam acest lucru.
• Anul trecut am făcut acest lucru cu peste trei milioane de români care au primit acele carduri sociale, MIPE ne-a trimis nouă fișierul cu cele 3 milioane și ceva de persoane, a fost verificat automat cine se încadrează și cine nu, nu a fost nimeni obligat să meargă ceară o adeverință.
• Dacă avem această posibilitate, nu-i păcat să pui pe drumuri sute de mii de oameni și să pui presiune asupra colegilor mei din ANAF care se puteau ocupa de altceva. Haideți să spunem cu toți că nu mai vrem dosare cu șină. Înc ontiuare cerem dosare cu șină, pentru lucruri frumoase: Casa Verde și alte lucruri de viitor.
• ANAF vrea să se modernizeze și în relația cu contribuabilul și avem vreo șapte sau opt proiecte prin care încercăm ca întregul contact cu contribuabilul să se facă eminamente în sistem online, și aici vorbim de modernizarea SPV-ului. Și eu îmi doresc și, din păcate s-a ratat un proiect, pe care ulterior am reușit și l-am repus pe PNRR, ca să poți să intri de pe telefon în SPV, interfața să fie mult mai atractivă, modernă și dinamică, să poți să obții orice informație la orice oră din zi și din noapte.
• Suntem pionieri în rândul Fiscurilor din Europa, pentru implementarea unui chatbot, suntem chiar primii, se mai întâmplă, și sper ca acesta să deveniă funcțional la jumătatea anului viitor. Chatbot-ul va învăța din multitudinea de întrebări care ne-au fost puse și pe care le încărcăm, iar el va răspunde automat.
• Proiectul este stabilit, aprobat și finanțat. Acum avem mii de operatori la callcenter-uri, dar vom trece pe acest sistem. Probabil că, la început, nu va putea răspunde ca un operator, dar, în timp, cel puțin pe întrebările cele mai frecvente, va putea.
• Eu, ca președinte al ANAF, îmi doresc ca niciodată un contribuabil să nu mai vină la sediul nostru. Avem din păcate aceleași ghișee comuniste, la care se apleacă contribuabilul…. lucrurile astea nu trebuie să se mai întâmple. Poți discuta toate aceste lucruri în sistem online și ne pregătim să facem acest lucru.
• Apare o altă întrebare. Noi vom fi pregătiți să facem acest lucru în doi ani. Oare, mediul de afaceri va fi pregătit să aplice ceea ce noi vom putea să-i punem la dispoziție? Răspunsul meu este NU. Este cumva dureros și anormal ce vă spun acum: 20% din impozitele și taxele care se plătesc lună de lună, și dacă luăm o medie de 30 – 32 de miliarde de lei pe care el încasăm lunar, 20% înseamnă aproximativ 7 miliarde de lei, încă se plătesc cu plăsuța. Vine contribuabilul și la coadă, îi place să se chinuie să plătească, 500 -800 de lei, pentru că vorbim în general despre contribuabili mici, la Trezorerie. Având toate posibilitățile să facă acest lucru online. Oameni buni, 20% din impozite se plătesc la coadă, cu plăsuța, pe date de 25, mai vin și supărați că stau la coadă.
• Educația financiară este foarte importantă și noi încercăm să facem și aici niște pași și eu de asta am spus despre modernizarea ANAF, nu doar digitalizare și informatizare. Am protocoale semnate cred cu peste 7 universități din România. Merg specialiști ai noștri și discută cu viitorii medici, profesori, juriști, economiști etc. și le explicăm ce înseamnă educație financiară, că trebuie să plătești.
• Eu întotdeauna am spus că pe lângă obligația legală de a plăti o taxă și un impozit există și una morală, pe care trebuie să o respectăm și să o implementăm în mintea fiecăruia dintre noi, chiar dacă unii dintre noi gândim că „dau mulți bani la bugetul de stat, dar parcă statul nu-i folosește unde consider eu că ar trebui, să-mi ofere ceea ce eu îmi doresc”. Este și acest fenomen, dar lucrurile sunt mult mai complexe. De asemenea sunt profesori care vin și organizează cursuri cu angajații ANAF, pe contabilitate, pe fiscalitate, avem dezbateri foarte importante.
• Cred că trebuie să ne schimbăm și să ne adaptăm toți. Societatea se schimbă întotdeauna mai repede decât ne schimbăm noi, ca stat, dar și în cadrul societății sunt unii care merg într-un ritm mai alert, dar sunt și unii care trebuie ajutați să țină pasul.

Întrebare: Ați spus că urmează să aveți un fel de early alert…

Răspuns: Da, cel mai rapid va fi pe aceste case de marcat, care sunt logate și ne permit să găsim, dacă introducem un nume și un cod, pe zile, pe ore, cât a băgat în casă, cum a făcut. Dar eu îmi doresc o inteligență artificială care să navigheze în cele 640.000 de case și să-mi scoată niște stegulețe care să spună: Vezi că, în urmă cu o lună, la societatea respectivă aveau un mod de a evolua încasările și, dintr-odată, s-a întâmplat ceva acolo. Du-te și vezi ce-i acolo! Asta încă nu o am. Se lucrează la program, în câteva luni el va fi gata, și atunci vom avea și eficiență și eficacitate. Eu vreau ca programul să mă atenționeze și să-mi spună du-te acolo, acolo, acolo și vezi ce se întâmplă.

Întrebare: Este puțin dificil să obțin informații de pe portalul ANAF, deși sunt o persoană acre interacționează cu calculatorul în fiecare zi. Mă gândesc la ceilalți cetățeni, cum s-or descurca?

Răspuns: Aici sunt două aspecte, legat de SPV. Azi, din punctul meu de vedere, ca și contabil, expert contabil, SPV este foarte ușor accesibil. El este, însă, foarte greu de folosit de cineva care are o altă profesie și care și-a făcut un PFA și nu este dispus să plătească 200 de lei la un contabil, să se ocupe de asta. Neavând pregătirea, înclinația și abilitățile pentru așa ceva, îi este aproape imposibil să facă acest lucru, după cum și mie îmi este aproape imposibil să înțeleg cum funcționează un chatbot, care-i logica, cum merg algoritmii. Eu cred foarte mult în divizarea profesiilor. Eu de asta m-am gândit, când i-am pus pe colegii mei să modifice SPV și am făcut o echipă de proiect, să încerc să-l fac cât mai accesibil și atractiv și pentru un om care nu este economist și vrea să facă operațiuni simple. Cine vrea să aibă o societate comercială, trebuie să-și angajezi un contabil.

Întrebare: Un feedback din teren – când ați spus că omul nu trebuie să mai meargă la sedii. Una dintre firmele mele figura ca inactivă, deși eu îmi plăteam taxe în fiecare lună, dar nu exista un filtru acolo, care să spună că dacă se încasează bani, nu este inactivă.

Răspuns: Sunt multe situații de genul acesta când firmele devin inactive nu neapărat din motive serioase. Poți deveni inactiv pentru că a expirat sediul (cinci ani), ai uitat că au trecut 5 ani, lucruri banale, acre la o firmă mică se întmplă. Și poate că ar fi bine să fie atenționat contribuabilul că se întâmplă acest lucru. Îi atenționez pe mulți cu alte lucruri prin SPV, dar am observat că foarte mulți se uită foarte rar în SPV. Se uită când au ei ceva, nu verifică dacă le-a trimis ANAF ceva. Este nevoie de o rodare și în cele din urmă toți învățăm și ne adaptăm. Cînd avem o schimbare de paradigmă nu este simplu. Dar, drumul e acesta, nu poți să ieși din el.

Întrebare: De când va fi implementată e-factura pentru toți contribuabilii?

Răspuns: Dacă ar fi după mine, ar fi fost implementată. După Comisia Europeană, așteptăm să primim derogare pentru a merge în sistemul B2B. Mă interesează să nu mai poată cel din Dragonul Roșu să încarce portbagajul unui om din orăștie și să nu-i dea nicio factură. Practic, să nu se mai poată deplasa nicio marfă pe teritoriul României fără să fie emisă acea factură în sistem electronic. Să intru în sistem, în sevrerul central al ANAF și de acolo să plece spre clientul respectiv, cu toate măsurile de securitate, cu toată certitudinea că factura va ajunge acolo. Fiecare factură va avea număr unic. Sunt state la care funcționează de câțiva ani, Ungaria, de exemplu. Așteptăm această derogare. Verbal ni s-a spus că totul este ok. E foarte complicat. Ne pregătim pentru 2 milioane – 2 milioane și jumătate pe zi.

Vreau să închei cu acest lucru: Evaziunea fiscală din România nu este așa de mare cum se spune. Nouă, ca români, parcă ne place să ne lăudăm câtă corupție avem, câtă evaziune avem, cât nu colectăm… Noi discutăm de acel 26 – 27% venituri fiscale în PIB. Și japonezii și SUA au tot cam atât. Dacă am încasa tot, cu actualul sistem de impozitare din România nu am depăși 36% din PIB. Pentru că ăsta este sistemul de impozitare din România, care este un sistem corect, pentru că mediul economic din România este tânăr, de 30 de ani. Alții fac afaceri de sute de ani. Și, atunci, nu poți să mergi cu o impozitare ridicată. Ai nevoie în continuare, câțiva ani, de impozite scăzute, ca să poți să acumulezi, ca mediul de afaceri să se dezvolte, să fie atractiv pentru investiții. Nici nu pot să accept, eu, ca ANAF, ca tot timpul să mi se spună că suntem doar la 27% din PIB, când media europeană e 40%. Da, dar la mine ar fi 37% maximul.

Achilleas KANARIS, Președinte al Comitetului pentru Economie Digitală, AmCham România: ”Slaba reglementare și slaba legislație blochează potențialul României”

Achilleas Kanaris, CEO Vodafone și președinte al Comitetului pentru Economie Digitală al AmCham Romania, consideră că țării noastre îi lipsește o strategie clară și o viziune în materie de digitalizare.

”Nu avem claritate în ceea ce vrem să facem, ceea ce se traduce în, spun eu, o slabă reglementare și o slabă legislație. Asta ne blochează să ne atingem potențialul”, a afirmat Achilleas Kanaris, la conferința CursDeGuvernare, de marți, ”Monitorul digitalizării și ecosistemul IT din România”, organizată la Palatul Parlamentului.

Principalele declarații ale lui Achilleas Kanaris:

• Fac un pas înapoi și compar procesul de digitalizare din România cu un sport – se simte ca un maraton. De ce? Digitalizarea e comparabilă cu un maraton deoarece pare că digitalizezi, dar apare altceva și simți că ai rămas în urmă. Faci eforturi, dar apoi apare altceva, și tot așa. IA este doar unul dintre lucrurile care au apărut…
• Problema pe care o sesizez în România – și am experiența altor piețe europene, România este a patra piață în care activez – este că există potențial, suntem în mijlocul maratonului, dar cam pe ultimele locuri… Avem deci o problemă, consider că avem un atlet foarte bine pregătit, capabil să câștige maratonul, dar suntem acum în mijlocul cursei și suntem plasați departe de cel care conduce cursa.
• De ce e atletul pregătit: avem capital uman foarte bine pregătit, banii nu cred că sunt o problemă, în piață sunt mult mai mulți bani pentru digitalizare decât putem absorbi, în special în sectorul public, și avem o infrastructură decentă în România. Nu mă refer la șosele, ci la conectivitate.
• De ce însă este atletul pe ultima poziție? Din cauză că nu avem, cred eu, o strategie și o viziune. Nu avem claritate în ceea ce vrem să facem, ceea ce se traduce în, spun eu, o slabă reglementare și o slabă legislație. Asta ne blochează să ne atingem potențialul.
• Ofer un exemplu: Vodafone reinvestește în magazinele sale, vrem ca în următorii 2 ani să le modernizăm, să devenim tech-retaileri, vânzătorii viitorului. Iar echipa vine și în spune că avem nevoie de imprimante în magazine. Eu întreb de ce, că noi creăm acum un magazin al viitorului. Ei îmi răspund că nu se poate altfel, că regulile ne impun să tipărim contractele și să punem clienții să le semneze. Suntem în 2023. Dacă intru în orice magazin din Europa de Vest primesc contractul pe email, îl semnez electronic și gata…
• Asta mă omoară cumva pentru că știu că piața e pregătită dar suntem pe ultimul loc în maraton. Trebuie să începem să sprintăm ca să ajungem din urmă plutonul fruntaș. Vestea bună este că eu cred că putem s-o facem, dar e mult de lucru.
• Ca reprezentant al AmCham, vă asigur că organizația va susține întotdeauna digitalizarea și plasarea chestiunii pe agenda guvernamentală. Susținem adoptarea unei strategii de dezvoltare a domeniului coerentă și robustă, care să vizeze toate palierele economiei. Întotdeauna am afirmat că susținem crearea unui parteneriat, a unui ecosistem în care guvernul și sectorul privat să colaboreze în crearea următorilor pași în digitalizare.
• Sunt onorat că prezidez Comitetul pentru Digitalizare Economică al AmCham, comitet în care se află toate numele mari din tehnologie, care sunt membri AmCham, dar și startup-uri, companii mici. În acest comitet discutăm mult despre politici, strategii și despre dezvoltare. Avem o agendă consistentă, ce conține cloud-ul, securitate cibernetică, digitalizarea sectorului public, crearea de competențe digitale și orice formă de digitalizare în orice domeniu. Lucrurile acestea sunt în fruntea listei de priorități.
• În ultimul an am atins jaloane importante, critice aș spune, prin crearea unui climat de interoperabilitate cu ajutorul infrastructurii cloud care să susțină viitorul peisaj digital al țării. Facem pași importanți. Rămân puțin la chestiunea cloud-ului pentru a spune că suntem foarte mulțumiți de abordarea actuală a modelului de cloud, ne așteptăm să vedem și componentele acestuia implementate. Pentru noi, aceasta este poarta de acces a sectorului public la soluții de top, iar pentru industrie este ocazia să facă investiții masive în acest proiect semnificativ.
• Pasul natural pentru noi este cloud first și crearea deprinderilor digitale în sectorul public. Avem mulște reforme la orizont care trebuie îndeplinite, iar PNRR este forța care împinge către aceste reforme. De exemplu, abia așteptăm să vedem atinsă reforma telemedicinei. Vă asigur că pentru fiecare procent de penetrare a telemedicinei va exista un procent echivalent al reducerii de costuri în domeniul Sănătății. Noi am văzut asta întâmplându-se în alte părți ale lumii, vă asigur că este o importantă oportunitate pentru transformarea unui sector care în acest moment nu este acolo unde ar trebui să fie într-o țară ca România.
• Iar acesta este doar unul dintre sectoare, mai avem transformarea digitală a Educației și, nu în ultimul rând, desigur, modernizare sistemului de colectare al taxelor. Înțeleg că președintele Heiuș este optimist că nu există un nivel ridicat al evaziunii în România, sper să fie așa, dar în egală măsură sper să nu fie așa pentru că eu cred că combaterea evaziunii prin digitalizare va ajuta foarte mult. Putem evita astfel măsuri alternative, de tipul majorării TVA sau al taxelor, decizii care pot apărea pentru a compensa deficitul de încasări.
• Eu vin dintr-o țară care a trecut printr-o criză foarte gravă, care ne-a forțat să ne digitalizăm. Și am văzut rezultatele, cât de rapid am progresat îmbrățișând digitalizarea. Sper să colaborăm cu ANAF, îmi plac conceptele de modernizare și digitalizare, nu știu care e prioritar, dar cred că digitalizarea poate ajuta la modernizarea sectorului.
• Să nu uităm că tranziția digitală este o revoluție, tehnologia avansează exponențial. Cum spuneam, e un maraton și va continua să se simtă ca un maraton. Trucul e să pregătim mai bine atletul să câștige cursa. Eu sunt optimist, în România există potențial și suntem gata, atât AmCham cât și Vodafone să ajutăm ca România să atingă acest potențial.

Întrebări:

Din punct de vedere al dialogului cu structurile oficiale, cum este România față de alte țări? În România lucrurile sunt bune din acest punct de vedere. Oamenii sunt dispuși să asculte. Simt că ușile sunt mai deschise, disponibilitate există, acces există. Diferența față de alte țări este că acolo deciziile se implementează mai rapid. În alte țări, da, poate că accesul la un decident este mai greu, dar după ce ai ajuns acolo hotărârile se iau rapid. Dacă am face asta și aici va exista un bun progres.

Marius HĂRĂTĂU, Fondator & CEO, Factory 4.0, despre digitalizare: ”Avem orchestră bună, nu avem un dirijor”

Fondator și CEO al Factory 4.0, Marius Hărătău consideră că tehnologia ”s-a democratizat”, deci nu mai e un diferențiator, iar în aceste momente diferențiatorul major este dat de competența și de strategie.

Or la acest ultim capitol el consideră că România are probleme. ”România, dacă discutăm individual, are toate competențele – avem companii, avem resurse, avem expertiză de cea mai înaltă calitate. Dar toate astea sunt ca o orchestră bună care nu are dirijor. Ne lipsește o strategie”, spune Marius Hărătău.

Principalele declarații ale lui Marius Hărătău:

• Cum spuneau și antevorbitorii, tehnologia s-a democratizat. Cei de la Google ne-au oferit soluții prin care poți să ajungi, în câteva săptămâni, să ai acces la module foarte performante pentru IA sau testare. Tehnologia nu mai e un diferențiator, diferențiatorul major e competența și strategia.
• Eu vreau să vorbesc despre strategie. Este important să avem o strategie pentru că România, dacă discutăm individual, are toate competențele – avem companii, avem resurse, avem expertiză de cea mai înaltă calitate. Dar toate astea sunt ca o orchestră bună care nu are dirijor. Despre strategie vreau să vorbesc după ce spun cîteva cuvinte despre Factory 4.0.
• Este un startup înființat acum 4 ani care a ajuns acum să instruiască peste 2.000 de angajați din industrie și să ofere consultanță pentru peste 100 de companii din industrie. În cadrul acestor experiențe, nu neapărat că aveam noi toată expertiza, dar am învățat multe lucruri ascultând experiențele altor companii. Toate s-au acumulat într-o expertiză pe care vrem să o împărtășim.
• Din experiența altora am învățat că totul trebuie structurat foarte bine, și nu doar structurat, ci și foarte bine comunicat. Transformarea digitală este un proces care implică managementul schimbării, iar schimbarea, știm prea bine, nu se întâmplă foarte ușor, necesită ghinare, leardership și viziune.
• Să prezentăm câteva denumiri ale unor proiecte din Europa. Toate au un brand. Industria 4.0 este un brand al Germaniei pentru transformarea industrială a acestei țări care a fost preluat și de altele. În Belgia, există ”Made Diffrent”, în Italia există ”Impressa 4.0”, în Olanda ”Smart Industry”. De ce sunt creeate aceste strategii, de ce sunt branduite? Pentru că e vorba de leardership și de comunicare. Ca orice proiect trebuie comunicat foarte clar economiei căreia i te adresezi tocmai pentru a genera vibrația care generează schimbarea. Iar asta nu se face întâmplător, se face pe baza unei strategii, al unui plan care să fie proiect național.
• Am discutat azi ce face Google, ce fac ceilalți, dar astea nu sunt corelate cu un obiectiv național. Sunt resurse cheltuite  dar care nu urmăresc neapărat o agendă națională. Industria reprezintă în România 25% din PIB, IT am aflat că a ajuns la 8%. Dacă discutăm și despre agricultură, care are un impact major, vedem că mare parte din economia românească poate fi impactată pozitiv de noile tehnologii.
• Noi am dezvoltat două instrumente care au fost incluse și în metodologia pe care o folosim când facem audituri, când evaluăm gradul de pregătire al IMM și a le da un ghidaj către dezvoltare. Am vrut să le facem gratuite, publice să le oferim oricui are nevoie, dar trebuie administrate de cineva, trebuie făcută mentenanță.
• Vorbim de un instrument de evaluare a competențelor digitale – prin asta nu înțelegem doar procesare de text sau numere. Vorbim de competențe care inclus creare de conținut digital, securitate ciberneică, rezolvarea problemelor. Acesta este fundamentul tuturor politicilor europene, dacă nu e înțele și aplicat corespunzător și la noi sfârșim prin a avea zeci de proiecte care promovează crearea de competențe digitale de tip procesare de text și foi de calcul ceea ce, acum, nu reprezintă o mare competență digitală.
•  Instrumentele cerate de noi am încercat să le transferăm către IMM-uri pentru că cea mai importantă problemă a lor este să se poziționeze corect în acest ecosistem.
• Dl. Pambuccian spunea că, dacă nu începem la momentul potrivit nu putem avea așteptări, vorbim de schimbare, educație, care nu se întâmplă de pe o zi pe alta. Orice schimbare pe care ne-o dorim în următorii ani ar fi trebuit deja să înceapă.
• Mai vorbim de sincronicitate, deci revin la ideea de plan și strategie. Fără astea va persista ce spunea dl. Heiuș, faptul că ANAF are posibilitate să elimine birocrația, dar sunt alte instituții care nu sunt sincrone. Asta înseamnă că se cheltuie resurse, energii fără să apară un rezultat așteptat. Cum spuneam, suntem o orchestră care performează individual foarte bine, dar avem nevoie și de un dirijor.
• La nivel de companie se întâmplă același lucru. Vorbim de transformare digitală, nu de digitalizare, care a început acum zeci de ani. Noi vorbim azi de coboți, roboți, IA, IOT. Despre asta ar trebui să discutăm și lucrurile nu trebuie să rămână la nivel de discurs teoretic, trebuie transpuse în limbaj comun și transformate în strategii operaționale. Înseamnă un ghid pe care eu, antreprenor, îl iau, mă ajută să mă poziționez corect, identific centre de competență unde pot să mă duc să testez tehnologii pe care să le aduc în companie.
• Noi am dezvoltat un proiect cu machine learning pentru predicție. Este greu să găsești un expert în România, pe care să îl și poți plăti, care să te ajute să duci un astfel de proiect la capăt. Dar dacă statul ar transforma prioritar facilitățile care s-au dat la IT, sau le-ar extinde și către zona de inovare, de industrii, de agricultură, ar deschide o fereastră pentru multe companii care s-ar putea dezvolta și care ar echilibra cumva și zona de IT care a devenit ușor necompetitivă prin concentraea pe lohn și ar crea un balans între așteptările economiei și ceea ce putem noi livra.
• Pledez în continuare pentru inițierea unei strategii. În alte țări, primul pas către a accesa orice formă de finanțare pentru digitalizare este să faci un curs, să înțelegi exact nevoia de transformare digitală. După ce finalizezi cursul primești un voucher pentru consultanță. Cu acesta te adresezi unui specialist care îți creează, folosind instrumentele pe care le-am menționat – noi am creat acest instrument de evaluare a maturității digitale – un road map. Tu îți alegi unde vrei să ajungi și vezi care e gap-ul pe care trebuie să îl umpli. Abia apoi primești dreptul de a aplica la linia de finanțare.
• Cum se întâmplă la noi? Se lansează linia de finanțare, consultanții scriu proiectul fără să aibă expertiză în noile tehnologii, recomandă IMM-urilor să își cumpere laptopuri, telefoane mobile performante, server sau alte dispozitive. Asta nu e un mare avantaj, dacă un angaj folosește un laptop de 500 euro sau unul de 2.000, performanța lui rămâne aceeași. Toată experiența care există trebuie adusă în zona de strategie.
• Noul tip de economie înseamnă integrare, nu mai e loc de acțiune individuală.

Mihai MATEI, Președinte ANIS – Asociația Patronală a Industriei de Software și servicii: ”De ce discutăm despre eliminarea facilităților la IT, când industria poate ajunge la 12% din PIB?”

Președintele ANIS – asociația patronală a industriei IT – Mihai Matei este nemulțumit că în spațiul public se discută în prezent despre eliminarea facilităților acordate industriei IT fără ca nimeni să prezinte o analiză cost/beneficiu a acestei măsuri.

”E singurul suport pe care industria l-a avut de la statul român”, afirmă Mihai Matei, cu următoarea precizare: ”Problema e că aceste argumente sunt vehiculate, în funcție de cine le vehiculează, fie la modul superficial, fie de-a dreptul populist. Noi am făcut studii la ANIS, am arătat ce ar putea face ajutoare suplimentare, cum industria IT s-ar putea duce la 12% din PIB. În contra parte, nu avem contraargumente susținute de un studiu de impact. Să vedem ce ar însemna dacă s-ar elimina facilitatea”.

Principalele declarații ale lui Mihai Matei:

• Am un exemplu viu al digitalizării. În România e foarte greu să devi orice, părinte, antreprenor… Ai senzația unei curse cu obstacole, cu capcane la tot pasul. Acum a fost o capcană legată de școala copiilor, unde practic statul ne trimite să ne echivalăm niște certificate. Ai două zile în care trebuie să faci patru cozi. Azi am stat la ultima coadă, acesta e motivul pentru care am întârziat, îmi cer scuze. Speram să ajung la timp dar digitalizarea m-a ajutat.
• E chiar în temă, vă spun deci de la firul ieri, m-am împiedicat chiar azi de digitalizarea asta, aici suntem. Acum două zile am intrat în SPV, pe seară, n-am reușit să mă autentific imediat, am stat cam jumătate de oră și am lăsat computerul deschis și l-am găsit logat a doua zi dimineață. Cam pe aici suntem cu digitalizarea. E lăudabil că se lucrează, de 33 de ani lucrăm…
• Ce problemă  structurală vedem noi, cred că am spus-o în nenumărate rânduri, este în principal una de viziune, de viziune a țării. În primul rând, cred că ar trebui să definim și noi cum vrem să fie România peste 10-20-30 de ani. Cum să fie? Vrem să ne logăm în sistemele astea, mă refer la digitalizare, vrem să fim o țară educată, în care mergi în tren și toți vorbesc în limba engleză? Vrem să se simtă așa țara? Vrem să avem servicii electronice peste tot, că asta e o întrebare bună. Vrem să fie o țară cosmopolită, plină de artă, concerte, teatre sau vrem să rămânem în această ciorbă care deja s-a răcit a digitalizării? Asta e întrebarea.
• Dacă răspundem la întrebarea asta o să știm, că eu nu simt că acum știm, că avem răspuns la nivel de societate.
• Dacă ne dorim în viitor o România digitală atunci ar fi bine să avem și o industrie care să poată susține această transformare.
• Cum arată industria de IT acum: a generat aproximativ un sfert din creșterea economică a României, are 8% din PIB și este al doilea cel mai mare exportator de servicii. Fiecare angajat din industria IT mai susține un loc de muncă în economie. E de ani buni, unul dintre motoarele de creștere economică și, foarte important, cu minim ajutor de la stat. Industria IT are capacitate naturală să crească, eu nu știu cum ar arăta dacă chiar am avea un suport real…
• Acum se vehiculează în spațiul public eliminarea facilităților pentru programatori. E singurul suport pe care industria l-a avut de la statul român. Problema e că aceste argumente sunt vehiculate, în funcție de cine le vehiculează, la modul superficial, fie de-a dreptul folosite populist. Noi am făcut studii la ANIS, am arătat ce ar putea face ajutoare suplimentare, cum industria s-ar putea duce la 12% din PIB. În contra parte, nu avem contraargumente susținute de un studiu de impact. Să vedem ce ar însemna dacă s-ar elimina facilitatea. Ce cred că e important: orice s-ar întâmpla, iar asta ne-a dat bătăi de cap și în trecut, vrem să avem predictibilitate.
• Ni s-a întâmplat de multe ori în trecut să ne trezim cu schimbări de azi pe mâine, schimbări de regim fiscal. Vă spun cum văd investitorii așa ceva. Imaginați-vă că vreți să investiți într-o țară din Africa și ați afla că, de pe o zi pe alta, guvernul schimbă regimul fiscal. Pentru mine asta ar fi o mare întrebare, dacă mai investesc sau nu. Sau vrei să îți cumperi o casă și guvernul schimbă taxele de pe o zi pe alta… Ăsta e un semnal foarte prost pentru investitori. Avem deci nevoie de predictibilitate.
• În al doilea rând avem nevoie ca aceste facilități care au ajutat industria să rămână în vigoare, în al treilea rând am avea nevoie de măsuri mult mai în profunzime să ajutăm industria. Avem nevoie de educație, de infrastructură digitală, de digitalizare.
• În România nu e greu doar să fi părinte, în România e greu să faci business.Dacă vrei să depui acte trecu printr-un coșmar birocratic. Avem o birocrație excelentă de secol XVIII. Un alt exemplu, tot de aseară. Am fost bucuros să văd că la Casa de Pensii există un formular online ca să îți creezi un cont. Am foarte fericit, am completat formularul cu datele mele sperând că urmează să îmi fac cont online. Am primit pe mail formularul generat pe care trebuie să îl printez, să îl semnez și să merg să îl depun. Asta e digitalizarea.
• Asta ne crește costul de a face o afacere, mă refer și la persoane private și la companii. De ce se întâmplă asta? Sunt două sisteme în care avem nevoie neapărat de schimbări fundamentale. Avem nevoie de schimbări la legea semnăturii electronice, orice cetățean are nevoie să semneze ușor. Modul în care semnăm noi azi, conform legislației în vigoare, este barbar. Kafka nu cred că inventa mai bine ce se petrece azi în România. Eu vreau ca mama mea, bunica mea să poată semna de pe telefon apăsând 2 butoane. Nu avem legislație pentru asta, trebuie regândit. Nu avem încă un sistem de identitate electronică. Cred că pentru prima oară am vorbit eu despre asta acum 7 ani, tot la o conferință a CursDeGuvernare. Șapte ani mai târziu tot nu avem asta. Ce înseamnă asta: să avem un sistem prin care poți să te autentifici ca cetățean, ca persoană juridică, în sistemele statului.
• Există inițiativa cloud-ului guvernamental. Există o parte bună aici, dar în opinia noastră nu va rezolva toate nevoile instituțiilor publice. Acum există o cutumă în instituții să utilizezi sisteme de cloud public, mă refer la servicii oferite de marii jucători: Amazon, Oracle, Google, IBM și alți jucători mai mici. Consumul, se vede și în DESI, consumul instituțiilor publice de cloud este foarte mic. E o cutumă că nu putem folosi, deși legislația permite utilizarea acestor servicii.
• Dacă ar consuma mai mult le-ar fi mai simplu să implementeze soluții mici ca să rezolve anumite probleme. Mă întorc la scuzele pe care le-am oferit pentru întârziere- problema se putea rezolva cu un amărât de formular online în care oamenii și-ar fi completat date, telefon, email, adresă, ar fi atașat un document de identitate și gata. Așa ceva se poate rezolva în 1-2 zile cu o soluție de cloud.

Întrebări:

Outsourcingul în IT nu e o problemă?  E parțial corect. În primul rând, nu sunt de acord cu segmentarea pieței. Asta e frumusețea capitalismului, dacă creezi valoare piața te recompensează. Atâta timp cât un business produce profit, angajează, plătește taxe, e un business viabil. Indiferent ce business ar fi. Îmi pare o anatemă asupra celor care fac outsourcing. În al doilea rând, sigur, e de dorit să devenim o economie bazată pe inovare, studiile noastre arată că nu suntem acolo. Noi ne dorim să fim acolo. Partea bună este că, personal, văd multă energie. Punctul unde suntem e natural istoric, suntem o țară care are o vârstă de 33 de ani, atunci ne-am câștigat libertatea. Vreo 10-20 de ani ne-am câștigat traiul de pe o zi pe alta, apoi am început să scoatem capul și să vedem lucruri pe care să le vrem și noi. Aici suntem, dar există și probleme care trebuie rezolvate. Problema principală, confirmată și de Banca Mondială: indisponibilitatea capitalului de risc. Nu avem așa ceva în România, sunt bani care 95% se pierd, dar din ăia 5% se creează ceva important. Aici guvernul poate să intervină, pe modelul Israel. Inovația nu e ceva ce putem face în curtea școlii, inovația e ceva ce se face cu bani. Simplu.

Andra TĂNASE, Senior Green and Digital Strategist and Project Manager, Transilvania IT Cluster: ”Capital uman există, avem și fonduri, depinde cum le folosim”

”Suntem tot pe ultimele locuri la DESI, suntem la coada clasamentelor de inovare, dar aș vrea să aduc o perspectivă idealist-realistă: suntem și într-un loc unde am început să vedem rezultatele muncii și ale entuziasmului”, afirmă Andra Tănase de la Transilvania IT Cluster.

Ea își explică optimismul: “Suntem într-un loc unde capitalul uman există, suntem în momentul în care vorbim despre transformare digitală, sunt fonduri, dar depinde foarte mult cum le gestionăm și încotro mergem.”

Principalele declarații ale Andrei Tănase:

• Am participat și eu, de curând la un maraton al culorilor și mă gândeam că ar fi bine de menționat, este că acel maraton al culorii mi-a dat posibilitatea să mă bucur cu familie, să o văd pe cea mică, de 4 ani, alergând 2 kilometri jumătate și să le învăț că nu doar a câștiga, dar și experiența este foarte importantă.
• Deși pare foarte poetic, cred că este foarte realist și relevant când vorbim despre transformare digitală, pentru că mergem într-un ritm destul de accelerat, spunem că această accelerare vine cu plusuri și cu minusuri, dar în același timp mergem și mai repede. Este un element de ținut cont.
• Al doilea fapt anecdotic este că multe dintre competențele mele digitale vin din zona de transformare a conflictelor și de construire a păcii.
• Și asta, apropo de ce înseamnă competențe digitale. Nu doar a tasta la un laptop. În momentul în care gândești colaborativ, ecosistemic, gândești în transformarea, împreună, a unor probleme în soluții, și astea deși nu ne referim la ele în primul rând, țin de competențe digitale. Tehnic, mulți o numesc gândire agilă și așa mai departe, dar poate lucrurile astea putem să le considerăm.
• Mergând un pic la prezentare, am zis să povestim un pic despre perspectivă, despre de unde venim, unde suntem și încotro, din perspectiva noastră.
• De unde venim, deja a devenit un lucru menționat în majoritatea prezentărilor, venim de la coada lui DESI, venim de pe ultimele locuri ale clasamentului de inovare, dar, în același timp, venim și dintr-o tradiție de a ne descurca cu ce avem și de a inova. Și, lucrurile astea le considerăm importante. Spunea domnul Pambuccian de tradiția de 40 și ceva de ani de informatică. Și mama a fost printre primii programatori și săptămânile trecute s-a bucurat să vadă cum arată RoboHub-ul și cum sunt educați acum nepoții ei.
• Unde suntem? Tot pe ultimele locuri la DESI, suntem la coada clasamentelor de inovare, dar aș vrea să aduc și eu, nu neapărat un laudatio, dar o perspectivă idealist realistă, că suntem și într-un loc unde am început să vedem rezultatele muncii și ale entuziasmului.
• Ca și cluster vedem că, în momentul în care am insistat să accesăm proiecte europene în parteneriat, am ajuns să le și coordonăm. Am ajuns să accesăm finanțări europene și ne plângem un pic mai puțin de indisponibilitatea finanțărilor la nivel național.
• Suntem într-un loc unde capitalul uman există, suntem în momentul în care vorbim despre transformare digitală, sunt fonduri, dar depinde foarte mult cum le gestionăm și încotro mergem.
• Suntem într-un moment în care potențial există, și financiar, și din punct de vedere al capitalului uman, dar știm cu toții că există și riscul de a obosi, dacă acest momentum nu este susținut de o strategie și de infrastructură, pe viitor.
• Încotro va conta foarte mult, dacă mergem pe o schimbare directă, adică ne luăm laptopul, ne luăm telefoane, ne îmbunătățim spațiul privat virtual. Dar, avem nevoie să mergem și-n partea de schimbări structurale. Exemplele anterioare, au arătat că există și aceste schimbări structurale. Important este să fie fundamentate și de schimbările culturale.
• Culturale înseamnă să avem acele competențe complete. Pentru că o competență este formată de informații, și cursurile urmate le oferă foarte bine, și de abilități, dar și de valori. Digitalizarea este susținută și de valori de etică, atunci în mod clar drumul este mai sustenabil.
• Aș zice să fim atenți la „divide”, la spațiul care există între cei care performează – și avem din aceștia, în domeniul digital – și cei care nu folosesc tehnologia, se tem de tehnologie sau o folosesc nu în cea mai bună modalitate. Aici era o statistică, de exemplu, la nivel de firme, în România, avem 42% non-useri și 27% dintre firme care folosesc această tehnologie doar pasiv. Cei care folosesc tehnologia la nivel avansat sunt 17%. Nu este cel mai mic procent dintre țările care au participat la studiu.
• Acestea sunt perspectivele. O să vă spun pe scurt câteva lucrui despre Transilvania IT. Suntem un cluster de tehnologie, împlinim 10 ani anul acesta și sperăm să vedem cât mai multă lume la diversele evenimente organizate. Evoluția: am pornit de la câteva firme care au înființat asociația, la peste 130 de firme. În principal, firme de tehnologie, dar în cluster avem și autorități locale, instituții de cercetare și asociații. Credem că este o valoare adăugată, pentru că și proiecte, inițiative și informații ne vin din partea acestora. Sunt de la firme foarte mari, la startup-uri.
• Dacă ne referim la proiecte, am pornit de la câteva proiecte în care făceam cursuri de competențe digitale, de bază și avansate, acum avem mai multe proiecte Horizon, avem un proiect câștigat, Vorbind despre evoluție este foarte importantă trecerea de la a fi partener în proiecte, la a fi inițiatorul proiectelor europene. Un lucru foarte important cred că este și schimbarea de mentalitate a celorlalți parteneri din UE care nu știu foarte multe despre România și, de multe ori, ne iau ca fiind un laborator sau pentru a bifa un criteriu de diversitate (avem nevoie și de est-europeni ca să fi acolo).
• Considerăm că în acești 10 ani, evoluția asta chiar a fost un lucru important, plus că prin diversele proiecte am adus firmelor membre aproape un milion de euro din aceste proiecte.
• Începând de anul trecut funcționăm și am fost selectați să fim unul dintre centrele europene de inovare digitală și suntem aici, ne plac evenimentele, ne trăim, în numim noi, proiectul îl numim noi de vis, încercăm să „live the dream” și „walk the talk” (fă ceea ce spui), să fim schimbarea pe care o vrem dar și să ne bucurăm de ea.
• Ca digital innovation hub, ca centru de inovare digitală, vrem și suntem aproape de piață și asta ne aduce și o valoare deosebită, dar și o provocare foarte mare.
• Pentru că, în momentul în care vorbim de transformare digitală cu firme, centrul de inovare digital fiind un “one stop shop”, adică acel loc unde firmele – și, noi avem prioritar domeniile e-health, industry 4.0 – și firmele vin și găsesc soluții de transformare digital, au posibilitatea de a testa, înainte de a investi, adică de a accesa infrastructura partenerilor, pentru că, așa cum spuneam, Transilvania IT Cluster este coordonatorul hub-ului, dar avem parteneri din partea universităților, centrelor de cercetare și a mediului asociativ care reprezintă industriile. Deci firmele pot testa înainte de a investi, pot să acceseze diverse cursuri și programe pentru competențe și formare și, de asemenea, sunt tot felul de evenimente pentru construirea rețelei și ecosistemului.
• Nu în ultimul rând, de ce sunt interesate firmele, este partea de sprijin pentru găsirea de investiții, accesarea finanțărilor. Ca centru de inovare digital, noi nu oferim bani, și ăsta este mesajul poate greu de spus, pentru că nu oferim bani, nu vă facem site-ul. Ce facem este partea de acel drum, între auditul de maturitate digital și calea prin care ei să-și găsească partenerii pentru soluții, să acceseze finanțări și așa mai departe.
• În concluzie, credem că pentru a fi în continuare relevanți și a accepta această provocare, trebuie să lucrăm în parteneriat public – privat. De asta suntem aici, de asta participăm la evenimente, de asta dialogăm încontinuu. Trebuie să continuăm partea de  atragere de finanțări, trebuie să avem discuțiile grele despre Inteligența Artificială, despre resursa umană.
• Acceptăm în continuare provocarea de a face cursuri la firul ierbii și aici, aprpo de transformare digital, suntem și noi furnizor de un astfel de curs acreditat, avem și prin open call, dar am și colaborat cu instituții pentru a face cursurile de strategie. De exemplu, cu Universitatea de Arte și Design din Cluj am înglobat în cursul de transformare digitală cursul de bază elemente, astfel încât ei au lucrat la transformarea digital a universității.
• Ne bucurăm de relațiile de dialog constant și credem că, în continuare, vrem să traducem această încredere pe acre o avem șii la nivel structural. Adică, recunoaștere, participare, finanțare și, pentru că rimează, și norme de aplicare.
• Ne bucurăm că avem strategiile, ne bucurăm că se dau legi. Vrem în continuare să avem normele de aplicare, să contribuim la ele și, nu în ultimul rând, și partea de simț de răspundere în a avea exigența rezultatelor.

Radu Postolache, CEO Qualysoft Romania, membru în boardul ANIS:

Radu Postolache, CEO Qualysoft, afirmă că, în materie de digitalizare, ”Romania are fundația pe care alte țări din regiune nu o au”

”Văd asta la prima mână, avem capitalul uman cu expertiză înaltă. Apoi avem infrastructură tehnică foarte bună, care ne-ar permite să fim în avangarda economiei secolului XXI, unde totul funcționează în cloud și livrarea se face de cele mai multe ori de la distanță. Nu în ultimul rând, România are și un mediu de business care are capacitatea de a contribui cu expertiză la digitalizarea întregii țări, nu doar a domeniului public”, afirmă Radu Postolache.

El consideră că ”ar fi util să sporim susținerea unei industrii strategice în economia viitorului”.

Principalele declarații ale lui Radu Postolache:

•  Compania pe care o reprezint acoperă toate cele 3 mari direcții pe care un beneficiar, inclusiv din domeniul public, le poate avea în vedere în dezideratul de digitalizare sau de eficientizare. Îmbinăm zona de soluții/produse, servicii și zona hibrid. Ca industrie ne mândrim foarte mult cu experiența pe care o avem în implementări globale. Aici cred că lohn-ul sau outsourcingul au fost o fundație prin care oameni din România au fost expuși la proiecte mari, globale, și au venit cu această expertiză în plan local.
• Oameni din România, de exemplu, participă și conduc un proiect de digitalizare al statului indonezian referitor la sistemul de taxare. Dezideratele unui astfel de proiect sunt forte importante. În primul rând, ușurința în utilizare, atât pentru contribuabil cât și pentru angajați. Aici îmi pare rău că noi nu folosim bunele practici din piață.
• Al doilea deziderat: eficientizare și reducere de costuri, vorbim apoi de deschidere și transparentizare, care vor duce la creșterea gradului de conformare voluntară.
• Mai este managemenul riscului și măsuri antifraudă. Am aflat cu interes despre un astfel de proiect în zona ANAF. Cu plăcere îmi aduc aminte că am fost implicați într-un astfel de proiect în Albania, în 2015. Nu trebuie să inventăm apa caldă, e fezabil să importăm bune practici.
• Vorbim apoi despre ușurință în prognozare și predictibilitate, despre creșterea bazei de impunere și, ceea ce ne doare pe toți, creșterea gradului de colectare.
• România are însă câteva avantaje. Are fundația pe care alte țări din regiune nu o au, văd asta la prima mână, creată de capitalul uman cu expertiză înaltă. Apoi avem infrastructură tehnică foarte bună, care ne permite să fim în avangarda economiei secolului XXI, unde totul funcționează în cloud și livrarea se face de cele mai multe ori de la distanță. Nu în ultimul rând, România are și un mediu de business care are capacitatea de a contribui cu expertiză la digitalizarea întregii țări, nu doar a domeniului public.
• Este păcat să nu folosim aceste avantaje inclusiv în beneficiu intern, nu doar a le exporta.
• Sunt și chestii care pot fi îmbunătățite. Legislația achizițiilor publice, are o abordare tranzacțională care poate fi îmbunătățită, mai ales pe partea de parteneriat public-privat. Apoi, discuțiile despre schimbarea regimului de impozitare aduce un grad de incertitudine și nesiguranță. Să nu uităm că creșterea domeniului IT s-a bazat și pe suportul pus la dispoziție de stat, dar cred că acest suport s-a întors, multiplicat, la bugetul de stat.
• Azi, piața se află într-un echilibru fragil la nivel regional. cerere a încetinit și multe țări își susțin local industriile. Noi putem ajuta piața păstrând un mediu stabil, care ajută piața să producă valoare adăugată și mai mare, care să livreze produse, proprietate intelectuală și soluții, să producă unicorni sau campioni regionali de pe urma cărora bugetul să se îndestuleze. Industria își dorește asta, din punctul meu de vedere creșterea va veni organic și cu puțin sprijin tranziția va fi mai ușoară, mai lină.
• Cred că o dezechilibrare într-un domeniu ușor relocabil, cum sunt serviciile IT, poate însemna și migrația profesioniștilor din domeniu, fizic sau digital, către alte jurisdicții. Piața locală, inclusiv potențialii beneficiari, ar avea de pierdut din toate puncte de vedere, inclusiv al costurilor crescute sau al scăderii capacității și expertizei interne.
• Concluzia: pe de o parte, ar fi util să sporim susținerea unei industrii strategice în economia viitorului, pentru a menține competitivitatea ei regională și pentru a crește valoare internă ne aplicând șocuri care o pot dezechilibra, și să ne folosim de ceea ce industria posedă, anume competențele înalte în zona de digitalizare, eficientizare, cu efect pozitiv inclusiv la nivel bugetar.

Întrebări:

Companiile sunt îngrijorate de perspectiva concurenței IA? Ne vor fura roboții sau IA slujbele? Doar dacă beneficiarii vor fi capabili să exprime foarte bine ce vor. Suntem departe de acest moment, ne despart, cred, mulți ani de acest moment, timp în care mai avem multe de făcut.

Eugen SCHWAB, Vice President Research, Vice President CEE, PAC: ”Investițiile în soluții software și servicii informatice din România sunt echivalente cu costul unei singure cafele pentru fiecare cetățean”

Eugen Schwab, vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est al companiei de consultanţă şi analiză PAC, prezintă o statistică șocantă: ”În România, estimăm undeva la sub 20 de milioane de euro investite, la nivel național, în soluții software și servicii informatice, împreună, de către organismele din sectorul public și în zona comercială. Este o sumă foarte, foarte mică. Raportat la populația României, putem, anecdotic, să spunem că este prețul unei cafele de la automat, în fiecare an, care i-ar reveni fiecărui cetățean”.

El spune că, dacă nu se regândește politica de investiții în domeniu, ”la un moment dat vom vedea multe trenuri care trec în viteză pe lângă noi”.

Principalele declarații ale lui Eugen Schwab:

• Mulți dintre dumneavoastră ați citit, ați aflat despre noi, Pierre Audoin Consultants. Suntem în România de 25 de ani, am venit în România cu un scop declarat al fondatorului nostru, domnul Pierre Audoin, care a crezut foarte mult în România, pornind de la o perspectivă istorică. Este unul dintre cei care au adus, au transferat către România knowledge, tehnologie. În 1999 am realizat prima analiza făcută vreodată despre industria de software, servicii informatice în România și am alăturat România grupului de țări din Europa de Vest în care ne desfășurăm activitatea încă de la mijlocul anilor 70.
• De atunci încoace am oferit foarte multe analize de piață și foarte multe servicii de consultanță strategică, în special companiilor de software și servicii informatice, dar și investitorilor și, într-o foarte mare măsură, și unor organisme independente de genul presă sau asociații.
• În tot acest timp am remarcat o evoluție, spun eu, o evoluție pozitivă, o evoluție excepțională, nu sunt dintre cei pesimiști, chiar dacă, uitându-mă în urmă, la previziunile pe care noi le făceam acum 10, 15, 20 de ani, despre industria aceasta, recunosc că o vedeam mult mai departe decât este azi. Nu a ajuns acolo, motivele sunt foarte multe, dar totuși aș vrea să subliniez o diferență majoră, pentru că evenimentul de azi se concentrează pe tema transformării digitale, digitalizării, evoluției din punct de vedere al digitalizării României, și atunci mesajul pe care l-am pregătit pentru azi se concentrează pe ceea ce se întâmplă în România, pe ceea ce se cheltuiește în România și pe acea fotografie, imagine care arată rece interesul pe care îl acordă România, prin entități publice și private, tehnologiei informației.
• Până la urmă, totul este despre bani. Așa încât, într-un context în care, plecând de la toate analizele pe care le facem, de la niște survey-uri foarte detaliate pe care le realizăm la nivel european și în acre se văd domeniile în care se investește, direcții strategice, direcții care nu sunt subiecte de cancan, tot ceea ce vedeți aici sunt cele mai importante subiecte, teme de interes și de investiții alocate de către companiile non-IT, companii care sunt în proces de transformare digitală și de adopție de tehnologie. Nu întâmplător, s-a vorbit aici, mai devreme, destul de mult despre AI. Suntem, în România, foarte mult în urmă în ceea ce înseamnă adopția și utilizarea și, mai ales, investițiile făcute de companii și de administrația publică în ceea ce privește Inteligența Artificială. După cum vedea, la nivel european companiile, organismele în general, sunt foarte avansate.
• În România, estimăm undeva la sub 20 de milioane de euro investite, la nivel național, în soluții software și servicii informatice, împreună, de către organismele din sectorul public și în zona comercială. Este o sumă foarte, foarte mică. Raportat la populația României, putem, anecdotic, să spunem că este prețul unei cafele de la automat, în fiecare an, care i-ar reveni fiecărui cetățean. Este foarte puțin și, chiar dacă rata de creștere o vedem destul de mare pentru următorii ani, este mult inferioară comparativ cu ceea ce ar fi nevoie. Nu ca să ne mândrim, ca țară, că folosim AI, ci pentru a ne eficientiza în toate sectoarele economiei, pentru că, de fapt, IT-ul despre asta este, și, dacă nu o facem, la un moment dat vom vedea multe alte trenuri care trec în viteză pe lângă noi.
• În ceea ce privește securitatea cibernetică și șansa de a folosi cloud la un mod intensiv, din păcate, din toate analizele pe care le facem și le actualiză, investițiile sunt încă la un nivel foarte jos, și în sectorul comercial, și în sectorul public. Mai degrabă, într-un spirit tradițional românesc, preferăm să credem că nu o să ni se întâmple, că vom fi ocoliți, decât să luăm niște măsuri concrete.
• Revenind la bani și la ceea ce se cheltuiește, noi avem, în cadrul platformei noastre de market research, SITSI –  software and IT services. Este o platformă lansată în 1992, la nivel european, și am alăturat România și Europa de Est opt ani mai târziu, în 2000. Cifra cea mai mare de la care pornim este cea a cheltuielilor IT unde includem, cu generozitate, ar spune unii, și ceea ce se cheltuiește interne, în departamente IT, pe funcționarea IT-ului unei companii sau organism de stat, o estimare a absolut tot ceea ce înseamnă bani cheltuiți pentru IT. Vedem, la o comparație cu câteva țări din Europa de Est, atât ca și volume, cât și ca raport față de Produsul Intern Brut, sau față de populație, că suntem foarte, foarte, foarte mult în urmă și nu vedem o recuperare a acestui gap în următorii ani. Chiar dacă față de țările mici din regiune, de genul Slovacia, Ungaria, vedem România accelerând mai bine și recuperând o parte din decalaj. Totuși, nu există o dinamică a cheltuielilor interne, locale care să asigure un salt la un nivel semnificativ superior.
• Și, pentru că, esența în cheltuielile IT și în transformarea digitală nu se află în echipamente, device-uri ș.a.m.d., ci în soluții software, fie de infrastructură, fie de aplicații, și în servicii informatice care asigură implementare, mentenanță, mentenanță evolutivă. România nu atinge, conform calculelor noastre, nici măcar la un miliard și jumătate pe an. Sau nu a atins anul trecut. Aici suntem și, fără a aloca fonduri, conștient și în direcțiile potrivite, nu ne putem aștepta la miracole. Și asta se aplică în toate segmentele verticale pe acre le analizăm. Avem 9 segmente standard și foarte multe subsegmente.
• Ceea ce pot să spun este că, având privilegiul de a vedea evoluția industriei de software și servicii informatice și a pieței de software și servicii informatice din România ultimilor 25 de ani și urmărind-o la firul ierbii, pot să spun că am trecut prin niște cicluri, unele perioade în care sectorul public domina de departe piața, ca și cheltuieli în IT, aceea perioadă în acre se cheltuia foarte mult, nu foarte util și bine direcționat, dar se cheltuia foarte mult la dimensiunea pieței și al restul sectoarelor. Ajunsese sectorul public să reprezinte undeva la 35 – 40%, singur și, undeva la 15 – 18% erau companii controlate de stat. Deci, a fost o perioadă în care mai mult de jumătate din piață era sub control sau sub influența public. Azi, avem una dintre cele mai mcii ponderi ale sectorului public în cheltuielile IT și, în special, în ceea ce privește software și servicii informatice. Mai avem celelalte cheltuieli interne și prestații din partea unor entități publice care au privilegiul sau poziția de a fi responsabile pentru anumite investiții IT.
• Ca și direcții, pe de o parte este nevoia unei transparentizări la nivelul cheltuielilor IT, dar aș vrea să subliniez și nevoia de a face un salt prin importul de knowledge și de a trece peste timiditatea sau orgoliul care ne împiedică să luăm soluții ce și-au dovedit eficacitatea în altă parte.

***

Conferința integrală:

Partenerii evenimentului:

• Alpha Bank 
• AmCham România
• FACTORY 4.0.
• Raiffeisen Bank