Investițiile străine directe – record în 2022, cu peste 11 mld. euro. Domeniile și explicațiile creșterii abrupte

Investițiile străine directe la finele lunii octombrie însumau 9,399 miliarde euro, nivel record care a depășit atât fluxul net al investițiilor directe ale nerezindenților în România raportat pentru întregul an 2021 (8,94 mld. euro) cât și valoarea record obținută înainte de declanșarea crizei economice (9,21 mld. euro în 2008), arată cele mai recente date raportate de BNR.

În primele zece luni ale anului 2022, investițiile directe ale nerezidenților în România au crescut cu aproape 21% față de nivelul raportat pentru perioada similară din 2021.

În același timp au crescut și investițiile realizate de români în străinătate, de la 95 mil euro, nivel înregistrat în perioada ianuarie-octombrie 2021, la 1,074 mld. euro la 30 octombrie 2022.

Creștere cu 30% a companiilor cu capital străin. Particularități – Italia și Olanda

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele zece luni din 2022, cu peste 30%, comparativ cu perioada similară din 2021, la 6.175 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), citate de Agerpres.

Cele 6.175 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 35,06 milioane de dolari, cu 2,7% mai mic faţă de cel al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie-octombrie 2021, de 36,028 milioane de dolari.

În octombrie 2022, au fost înmatriculate 652 de firme cu participare străină la capitalul social.

În funcţie de domenii de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în luna septembrie astfel:

• comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (24,69% din total),
• activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (21,78%),
• transport, depozitare şi comunicaţii (17,18%).

La finele lunii octombrie 2022, în România existau 243.022 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 67,162 miliarde de dolari.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 51.579 (capital subscris de 4 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,599 miliarde de dolari, în 5.842 de firme.

Nicolae Ciucă: Potrivit estimării BNR, investițiile străine vor depăși 11 miliarde euro în 2022

Premierul Nicolae Ciucă, scria pe Facebook, la jumătatea lunii decembrie, că potrivit estimării Băncii Naţionale a României, 2022 va fi anul cu cele mai importante investiţii străine, cu un nivel de 11,3 miliarde de euro.

(Citiți și: „Ce a căutat desantul guvernamental românesc în Coreea de Sud. Aproape totul despre relațiile economice și comerciale ale Bucureștiului cu Seulul”)

O valoare de peste 11 miliarde de euro reprezintă un avans de peste 20% mai mare față de recordul înregistrat de România în anul 2008 (9,21 mld. euro)

„Investiţiile străine directe au ajuns la un nivel record pentru primele zece luni ale acestui an (2022 – n.r.). Potrivit estimării BNR, 2022 va fi anul cu cele mai importante investiţii străine. Acest indicator ne arată că marii investitori văd, foarte clar, perspectivele de creştere pe termen lung ale economiei româneşti şi includ România în calculele care implică plasarea de capital”, a scris Nicolae Ciucă pe Facebook, îniante de plecarea în Coreea de Sud.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat aproape 9,4 miliarde euro în perioada ianuarie – octombrie 2022, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,617 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 2,782 miliarde euro.

Totuși, investițiile greenfield realizate în 2022 s-ar putea cifra la un nivel mult inferior.

Nici în 2021, atunci când a fost înregistrată a doua cea mai mare valoare a investițiilor străine directe în România, după cea din 2008, investițiile greenfield nu au reprezentat decât 4,37% din total, adică 391 milioane de euro.

BNR: Investițiile greenfield din 2022 le vom afla abia în toamna 2023

Banca Națională a României ne-a precizat că, „în prezent nu sunt disponibile informații privind detalierea investițiilor străine directe (ISD) în România în 2022 pe tipuri de investiții și destinație”.

„Aceste statistici vor fi elaborate în cursul anului 2023, în baza datelor colectate prin intermediul unei cercetări statistice specifice, ce se va desfășura după depunerea situațiilor financiare anuale definitive ale întreprinderilor ISD la Ministerul Finanțelor”, ne-au mai transmis reprezentanții BNR.

Cum explică BNR nivelul record al ISD-urilor

La rândul său, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale, consideră că nivelul record al ISD-urilor a fost înregistrat întrucât au fost investiții multe anunțate înainte de pandemie, dar amânate în ultimii doi ani. În 2022, odată cu ridicarea restricțiilor din primăvară, unii investitori și-au reluat proiectele și planurile de investiții.

„Investitorii au mai multă încredere și România a dat dovadă de stabilitate economică chiar și politică dacă ne raportăm la ultimii ani”, a spus Dan Suciu pentru CursdeGuvernare.

Analistul financiar Dragoș Cabat spune că trebuie privit mai în detaliu această cifră record. „De analizat ar fi investițiile greenfield, adică investițiile noi realizate în economia națională”, explică Dragoș Cabat.

Potrivit acestuia, cel mai probabil avem de-a face ori cu participații mari de capital, ori cu împrumuturi de la firmele mamă către companiile din România.

Dragoș Cabat mai spune că în 2020, an de pandemie, mare parte din sectoarele economice au avut de suferit, au amânat planurile de investiții, iar acum au reluat proiectele.

„Nu cred că valoarea profitului reinvestit este la un nivel foarte ridicat. În 2021 mai eram în perioada cu restricții, multe activități, precum HoReCa, au funcționat în stare de avarie”, spune Dragoș Cabat.

Totuși, el spune că în 2022 nu-și amintește să fi auzit de o investiție majoră greenfield în România.

Cum sunt clasificate investițiile noi

Investițiile noi într-o societate pot fi clasificate, în funcție de destinația investiției, în următoarele categorii:

• investiții pentru înființarea unei întreprinderi noi, denumite investiții greenfield;
• investiții pentru achiziția sau fuziunea cu o întreprindere rezidentă existentă;
• investiții în dezvoltarea unei întreprinderi, prin aport nou de capital;
• investiții pentru restructurarea unei întreprinderi, ale cărei produse sau servicii nu mai sunt competitive, întreprinderea respectivă înregistrând pierderi.

„Cunoașterea în structură a valorii investițiilor străine directe în funcție de tipul investiției oferă posibilitatea identificării impactului acestora asupra economiei rezidente”, se arată în raportul BNR referitor la ISD-urile din 2021.

(Citiți și: „Investițiile străine directe au depășit borna de 100 mld. euro la finele lui 2021, după ce fluxul net a crescut de trei ori față de anul precedent”)

Analiza aportului la capitalurile proprii ale întreprinderilor ISD, în anul 2021, în valoare de 2.165 milioane euro, în funcție de cele patru tipuri de investiții, relevă următoarele:

• – categoria restructurări de întreprinderi a reprezentat principalul beneficiar al investițiilor străine primite prin aport la capitalurile proprii, cu un flux net de 1 290 milioane euro, iar categoria dezvoltare de întreprinderi a înregistrat valoarea de 437 milioane euro;
• – investițiile greenfield, deși reduse ca pondere în total, au înregistrat în acest an o valoare mai mare comparativ cu anii anteriori, respectiv 391 milioane euro, față de 23 de milioane euro în anul 2020;
• – investițiile din categoria fuziuni și achiziții (M&A) au urmat tendința din ultimii ani, înregistrând un flux de 46 milioane euro, față de 42 milioane euro în anul 2020.

România și riscul pierderii de competitivitate

Mulți ani la rând România, România s-a aflat pe harta marilor investitori datorită politicii fiscale, a forței de muncă ieftine și a prețurilor scăzute la energie.

Odată cu războiul din Ucraina, prețurile la energie au crescut de câteva ori, iar deficitul forței de muncă s-a adâncit, astfel că România își pierde din principalele atu-uri față de alte state din regiune în atragerea investițiilor străine.

„Energia ieftină, salariile mici şi stimulentele fiscale au atras multe investiţii pe plan local, dar în condiţiile de acum cred că putem să ne aşteptăm la o reducere a investiţiilor pentru anul viitor“, spune Corneliu Bodea, CEO al grupului Adrem, fondat în urmă cu 30 de ani alături de fratele său Adrian Bodea.

De altfel, și studiul Manufacturing Risk Index 2022, realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield, citat de economica.net, arată că România este abia pe poziția a opta în topul celor mai atractive pieţe de producţie din Europa, după țări precum Cehia, Polonia, Ungaria sau Portugalia şi pe locul 22 la nivel mondial.

Din punct de vedere al costurilor, la nivel european, piaţa de producţie românească este depăşită de Turcia, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Ungaria, Portugalia și Cehia, în timp ce la nivel mondial cele mai atractive pieţe industriale sunt China, Indonezia, India, Malaezia, Vietnam, Thailanda, Sri Lanka, Columbia și Filipine.

(Citiți și: „Producătorul de anvelope Nokian își muta fabrica din Rusia la Oradea. Investiție de 650 mil. euro”)

„Costul energiei va rămâne o problemă cheie pe piețele din Europa care sunt mai expuse la prețurile majorate și la volatilitatea crescută pe fondul provocărilor legate de asigurarea de combustibil, în mod particular de gaz natural, ca urmare a războiului din Ucraina și a limitărilor ofertei”, se arată în raport.

Într-un clasament în care se dă o pondere mai mare condițiilor de piață (de 40% faţă de 20% în scenariul de bază), România ocupă de asemenea a opta poziție în Europa, fiind depăşită de Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Portugalia, Bulgaria și Turcia.

În schimb, în scenariul în care ponderea riscurilor este ridicată la 60% (faţă de 20% în scenariul de bază), România se situează pe locul 17 în topul european.

***