Pariul exploatării gazelor naturale din Marea Neagră se poate transforma într-un pachet de riscuri financiare pentru Romgaz (SNG), după preluarea participației deținute de ExxonMobil la zăcământul Neptun Deep:
compania a făcut o listă de condiții care i-ar pune mari probleme investiționale.
Lista a fost adusă la cunoștința investitorilor în titlurile SNG la Bursă – potrivit unui Raport al companiei adresat acționarilor.
Adunarea generală a acționarilor SNG trebuie să aprobe în 9 decembrie tranzacția de cel mult 1,07 miliarde de dolari prin care Romgaz preia 50% din concesiunea Neptun Deep de la ExxonMobil. Cealaltă jumătate este deținută de OMV Petrom (SNP).
Principalul risc este ca Legea Offshore să nu fie modificată la timp, astfel încât să se poată lua decizia finală de investiție și încasările din gazele produse să facă investiția profitabilă.
Apoi, dintre cele mai mari riscuri definite de managementul Romgaz în raportul care va fi prezentat acționarilor, se remarcă:
Riscul de finanțare
Romgaz (SNG) trebuie să adopte un management foarte riguros al resurselor financiare, altfel riscă să nu mai poată investi în alte proiecte.
O mare parte a costului tranzacției cu ExxonMobil și cea mai mare parte a tuturor investițiilor viitoare ale Romgaz (SNG) vor fi finanțate din surse externe.
Compania trebuie să reușească „o alocare optimă a capitalului pentru a putea îndeplini indicatorii negociați cu băncile creditoare, fiind posibilă restricționarea Societății în a investi în alte proiecte în afara celor incluse în planul de afaceri”, spune informarea adresată investitorilor SNG.
Romgaz (SNG) va trebui să plătească 106 milioane de dolari avans la semnarea contractului și circa 900 de milioane de dolari, într-o singură tranșă, la finalizarea tranzacției.
Compania a cerut deja băncilor oferte pentru credite de 1,6 miliarde de lei.
(Citește și: „Romgaz vrea să finanțeze achiziția participației Exxon la Neptun Deep prin emisiune de obligațiuni”)
Compania avea depozite bancare de aproape 2.149 milioane lei la 30 iunie 2021, în creștere cu 2.323 milioane de lei față de 31 decembrie 2020 și a investiti și în titluri de stat.
Compania încă va mai plăti dividende de 50% din Profit, potrivit regulilor impuse de Guvern. „Orice creștere a acestei rate va afecta fluxul de numerar disponibil și implicit capacitatea de investiții”, avertizează conducerea companiei.
Prețurile gazelor și Pactul Verde European
Gazele naturale extrase din Neptun Deep ar trebui să aibă pe piață prețuri „la nivelul prognozat pentru a putea indeplini fluxurile de numerar prognozate și în acelasi timp să fie competitive, astfel încât să atragă cumpărători și să limiteze importurile potențial mai ieftine”.
O altă presiune financiară vine dinspre Pactul Verde European și politica de decarbonare a Comisiei Europene.
Romgaz „va fi nevoită să aloce fonduri importante pentru îndeplinirea acestui deziderat, ceea ce va duce la o competiție pentru finanțare între diferite proiecte de investiții ale Societății”.
Instabilitatea indusă de comportamentul autorităților
Cu toate că pariul preluării participației ExxonMobil pare să fi devenit unul de importanță națională și pentru autorități, instabilitatea regimului fiscal continuă să-i preocupe pe managerii Romgaz.
„Dacă modificarea legii offshore este întarziată există riscul amânării adoptării deciziei finale de investiții și începerii investițiilor în dezvoltarea perimetrului Neptun Deep și, implicit, este amânată începerea exploatării zăcământului care ar asigura recuperarea investițiilor.
În plus există și un risc de neîncasare a facturilor de către companiile „deținute de statul român care asigură, printre altele, agentul termic necesar încălzirii populației. În contextul în care o parte semnificativă a prețului energiei termice este subvenționat de primării, clienții Societății se pot confrunta cu dificultăți în încasarea propriilor creanțe, ceea ce poate genera blocaje financiare care pot face imposibilă plata tuturor datoriilor către Romgaz”, mai spune referatul care va fi prezentat acționarilor companiei.
În fine, un risc suplimentar poate fi „generat de variațiile cursului valutar și creșterea inflației reflectată în costuri mai ridicate și rate mai mari ale dobânzilor. (…) Orice creștere a inflației ar putea conduce la creșterea costurilor, creșterea ratelor dobânzii și chiar la o reducere a profitabilității, în măsura în care majorarea prețurilor de vânzare nu compensează creșterea costurilor”.