Guvernul a aprobat proiectul legii de desființare a Secției speciale de investigarea a magistraților

Guvernul a aprobat joi proiectul legii pentru desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor săvârșite de magistrați (SIIJ), proiectul elaborat în mandatul actualului ministru al Justiției, Stelian Ion.

După desființarea în Parlament a SIIJ, dosarele sunt redistribuite parchetelor în competența cărora se aflau și înainte: DNA, DIICOT sau Parchetul General.

Declarațiile ministrului Stelian, de la finalul ședinței de Guvern:

Toate organismele europene – Greco, Comisia Europeană, Comisia de la Veneția – au spus la unison că înființarea SIIJ e un regres și la momentul respectiv reprezenta motive de îngrijorare foarte mari (…)

Această anomalie juridică, creată cu nerespectarea unor principii fundamentale, a adus multe probleme. Iată câteva dintre ele:

• Anumiți magistrați care au avut curajul să pornească anchete contra unor politicieni puternici sau să exprime puncte de vedere legate de atacurile de justiție au fost chemați la SIIJ, așa, ca din întâmplare
• Fostul procuror șef al DNA a fost pus sub control judiciar, infirmat de instanță.
• Vicepreședintele Comisiei Europene a fost supus unei anchete.
• O minoră a fost oprită să meargă la părinți în străinătate.

(…)

Varianta propusă e ca dosarele SIIJ să fie trimise la unitățile de parchet după competența de materie: DIICOT, DNA sau Parchetul General.

Proiectul urmează să fie trimis în Parlament, unde va mai putea fi modificat de parlamentari.

Principalele prevederi ale proiectului de lege:

• La data intrării în vigoare a prezentei legi Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, denumită în continuare Secția, se desființează.
• Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secției se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetelor competente potrivit legii, care continuă soluţionarea acestora.
• Actele de procedură îndeplinite în cauzele prevăzute la alin. (2) și (3), cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile.
• Soluțiile de clasare, de renunțare la urmărirea penală și de trimitere în judecată dispuse de procurorii Secției, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 335, art. 318, art. 328 și ale art. 340 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
• Actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele prevăzute la alin. (2), care nu au făcut obiectul controlului ierarhic anterior intrării în vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desființării Secției controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dispozițiile art. 304 și ale art. 339 din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.
• Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
• Începând cu data desființării Secției, procurorii din cadrul Secției, inclusiv cei cu funcții de conducere, revin la parchetele de unde provin. De la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
• Personalului detașat pe celelalte categorii de posturi dintre cele prevăzute la alin. (1) îi încetează detașarea începând cu data desființării Secției.
• De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție și infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
• De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism și infracțiunile prevăzute de art. 11 alin. (1) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

CSM a dat aviz negativ

Consiliul Superior al Magistraturii a emis aviz negativ pe proiect, membrii plenului Consiliului condiționând avizul pozitiv de garanții suplimentare pentru apărarea independenței judecătorilor și procurorilor.

Avizul CSM este obligatoriu în cazul unui proiect din domeniu, însă este consultativ, nu impune renunțarea la o reglementare dacă acesta este negativ.

“Avizul negativ al CSM reprezintă o dezamăgire (…) Nu am fost niciodată obtuz față de ideea protecției magistraților. Din partea membrilor CSM nu au venit propuneri concrete, altele decât imunitățile suplimentare, cu care nu voi fi niciodată de acord.

Magistrații au deja un fel de imunitate, referitoare la percheziții, arestări, rețineri, care nu pot fi făcute decât cu avizul CSM. A introduce acum alte imunități, în sensul ca nici măcar punerea în mișcare a acțiunii penale să nu se facă fără avizul Procurorului General, sau aviz CSM pentru trimiterile în judecată, sunt numite în public superimunități“, a declarat ministrul Stelian Ion după ședința Consiliului.

“Justiția este pentru oameni”, nu pentru sistem, a mai spus ministrul, care a adăugat că le-a cerut magistraților variante de garanții care să nu fie din categoria superimunităților, dar aceștia nu au venit cu nicio propunere.

Argumentele pe care ministrul Justiției și-a bazat decizia de a propune desființarea SIIJ:

• Existența acestei secții ar însemna acceptarea faptului că în rândul magistraților există o problemă generalizată de corupție, ceea ce nu e adevărat.
• SIIJ este un organ absolut ineficient, nu se poate ocupa de toate problemele din toate instanțele și parchetele din țară. Are în lucru aproape 6.000 de dosare.
• A avut o medie de trimitere în judecată de 2 rechizitorii pe an, foarte puțin, nici un rechizitoriu pe fapte de corupție. Nu ne putem închipui că deodată a dispărut corupția din rândul magistraților.
• 17 milioane de lei cheltuiți de la înființare cu rezultate foarte slabe.
• SIIJ nu a explicat de ce au renunțat la căi de atac în favoarea unor politicieni și magistrați.
• Scopul SIIJ a fost de a pune presiune pe magistrații onești care au avut un cuvânt de spus față de modificările Legilor Justiției.
• Am văzut chestiuni inimaginabile precum tentativa de anchetare a unor înalți funcționari europeni, deși nu aveau competență.
• Am văzut magistrați din cadrul CSM chemați în scop de intimidare la SIIJ.