(Textul de mai jos reprezintă un fragment din analiza apărută în CRONICILE Curs de Guvernare (publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro), al cărui număr 94 tocmai a apărut.
Despre sumarul numărului 94 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
Redacția)
***
Analiza de față se referă la modul de construcție a pericolului reprezentat de COVID-19. Analiza vizează un proces încă aflat în plină desfășurare.
Ca atare, ea trebuie luată cu limitările de rigoare.
Faptele sunt fapte. Semnificația faptelor este o construcție
Faptele sunt reprezentări directe ale realității. Ele pot fi și inventate sau falsificate (vezi fake news), dar, în ambele situații, frauda este evidentă și ușor de descoperit prin verificarea corespondenței cu realitatea.
Semnificația datelor este însă altceva. Ea rezultă din modul de prezentare și reprezentare a faptelor: cum le selectăm, la ce anume le raportăm sau nu le raportăm, ce interpretare sau explicație le dăm.
De cele mai multe ori, aceste procese mintale sunt inconștiente, automate, neintenționate, de aceea confundăm adesea faptele cu semnificația (reprezentarea mintală) pe care am construit-o. Construcția este însă necesară, pentru că, cu excepția reacțiilor comportamentale simple, pentru realizarea unui comportament adaptativ, datele brute nu sunt deloc suficiente.
Spre exemplu, decesul a 100 de persoane este un fapt. Dar, cât de atenți suntem la acest fapt (și, pe cale de consecință, ignorăm orice altceva), la ce raportăm aceste date sau nu le raportăm (de exemplu, datele din ziua precedentă sau din aceeași perioadă a anului trecut), ce interpretare sau explicație le conferim sunt construcții ale minții?
Orice reprezentare a realității este efectul unui decupaj din realitate căruia i se atribuie o semnificație. Pe baza reprezentărilor construite, noi ne luăm deciziile, ne trăim emoțiile, ne ghidăm comportamentul.
(…………………………………………)
Reprezentarea COVID-19: planul construcției
1, Coronavirusul este un pericol real incontestabil.
Construcția reprezentării noastre mintale despre el a fost influențată de mai mulți factori, pe câțiva îi prezint succint, în cele ce urmează.
- Augmentare prin (supra)focalizarea atenției: pericolele care nu se mai văd de reprezentarea Covid:
Întâi, atenția ne-a fost atrasă de veștile din China. Dar China era departe și atât de diferită de lumea occidentală.
În februarie, când ei numărau morții cu miile, plajele din Tenerife erau pline, iar FC Barcelona și Juventus Torino jucau cu stadioanele arhipline. Apoi, virusul a devenit proximal și-a făcut prezența, tot mai intens, în Europa, inclusiv în România. Atenția noastră s-a focalizat serios pe el, mai ales pentru că era activ în zone turistice pe care toți le avem în minte (dacă nu pentru că am fost acolo, atunci pentru că ne-am închipuit că vom fi!).
Oare ce s-ar fi întâmplat dacă virusul ar fi produs aceleași efecte în zone sărace și necunoscute din Albania sau Belarus? La fel de atenți am fi fost?
Au venit apoi ordonanțele militare, una după alta. Ele au modificat dramatic modul în care ne trăiam viața cotidiană, din cauza acestui virus, ceea ce a făcut ca atenția să fie suprafocalizată pe el.
Harta noastră mintală despre lume arată acum așa:
un teritoriu imens, pe care scrie „CORONAVIRUS” și un teritoriu mic, pe margine, pe care scrie „Restul lumii”.
Suprafocalizarea atenției are două efecte complementare:
augmentarea obiectivului atenției și minimizarea a orice altceva. Cum zicea Spinoza, susținut de științele cognitive actuale, omnis determination negatio est. De pildă, toate celelalte boli sunt ignorate.
Conform ordonanțelor militare, dacă eu sufăr de inimă, dar nu fac infarct, dacă am diabet, dar nu am intrat în comă diabetică, dacă am cancer, dar el nu e imediat letal – n-am voie să mă duc la spital! Nu e urgent.
Un studiu, publicat de curând (A. Lai et al, 2020, Estimating excess mortality in people with cancer and multimorbidity in the COVID-19 emergency) arată că, în Anglia, se așteaptă o creștere cu 50% a deceselor de cancer în următoarele 12 luni.
Asta pentru că, din cauza suprafocalizării atenției pe COVID-19, trimiterile la centrele oncologice au scăzut cu 76%, iar programările pentru chimioterapie – cu 60%.
Cu siguranță, situația în România este aceeași, dacă nu cumva și mai rea. Nu mai zic nimic despre consecințele acestei suprafocalizari asupra dinamicii altor boli, despre impactul economic sau educațional al acestei suprafocalizări pe un singur pericol, corelată cu ignorarea a orice altceva.
E o chestiune de timp până când datele vor ieși la iveală.
- Date absolute și cumulative. Și semnificația lor:
Zilele acestea abundă de statistici despre COVID-19, dar prevalează cele care prezintă datele absolute (câți morți, câți infectați sunt în ziua respectivă), care se cumulează cu datele din ziua precedentă (vezi comunicatele zilnice ale Grupului de Comunicare Strategică).
Rezultatul, în mintea noastră, este imaginea unui pericol care nu numai că e mare, dar e din ce în ce mai mare.
Anticamera Apocalipsei este prezentată, pe lângă datele absolute și cumulative, într-un limbaj teologico-militar:
„luptăm contra unui inamic invizibil”, „îngerii în halate albe luptă în linia întâi” etc., care sugerează și mai mult imaginea apocaliptică.
Să facem însă un mic exercițiu de raportare a datelor despre COVID-19 la alte date similare, relevante. Conform Raportului Național privind Starea de Sănătate a Populației (ultimul publicat, cu date până în 2016), avem următoarea situație referitoare la mortalitate (vezi tabelul de la pag. 47 și tabelul 18 de la pag. 71), în tabelul de mai jos:
(……………………………………………..)
Datele luate azi, 07.05.2020, de pe wordometers.info/coronavirus arată o mortalitate datorată COVID-19 în România de 876 de persoane, adică o rată brută de 46/ 1 milion de locuitori, adică 4,6 la 100.000 de locuitori!
Evident, aceste date nu acoperă un an întreg, ca cele din tabel, dar și așa, dau o altă semnificație pericolului COVID-19, indiferent dacă le raportăm la rate brute sau standardizate de mortalitate.
Să mai luăm în seamă și datele oferite de același Raport (pag. 66), referitoare la pneumonie, pentru că efectele ei sunt asemănătoare cu cele ale coronavirusului.
În România, în 2016, au murit de pneumonie 6.563 de persoane (3.546 în mediul urban și 3.017 în mediul rural). Rezumând, raportat la alte categorii de pericole, la fel de letale, pericolul COVID-19 capătă o altă semnificație decât atunci când este prezentat în date absolute (nerelaționate) și cumulative.
- Puțină logică. Post hoc, ergo propter hoc:
De la Aristotel citire, dacă un eveniment B (de exemplu, moartea) are loc după un eveniment A (de exemplu, infectarea cu COVID-19), nu înseamnă automat că B este din cauza lui A.
Succesiunea nu este cu necesitate cauzalitate; post hoc, ergo propter hoc (dacă ceva urmează după, atunci este din cauza) este un sofism clar.
(Citiți și: ”Radu Crăciun / Războiul secolului are deja un învingător”)
Să citim acum din Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), document elaborat și actualizat în 28.04.2020 de Institutul Național de Sănătate Publică din România:
„Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportat ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale preexistente...” (pag. 4)
Adică, dacă cineva a fost depistat cu COVID-19 și apoi a murit, atunci a murit, obligatoriu, de COVID-19 și orice altă interpretare este exclusă. Adică, după COVID-19 înseamnă din cauză de COVID-19.
Să ne lase în pace, prostu’ de Aristotel: toate raportările trebuie să fie conforme cu metodologia, asta e legea.
Concluzii
Din analiza posibilă asupra modului de construcție a pericolului COVID-19 am prezentat aici doar o foarte mică parte, ca atare vom limita, deocamdată, și concluzia.
Reprezentarea mintală despre pericolul COVID-19 este o construcție de care noi suntem singurii responsabili, indiferent că o facem conștient sau nu, automat sau intenționat.
Pe baza acestei reprezentări, ne luăm deciziile, ne trăim emoțiile și ne ghidăm comportamentele.
(……………………………………………)
***
Citiți analiza integrală în nr. 94 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare.
Despre sumarul numărului 94 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale).
Urmărește-ne pe Google News
