raţionament aparent corect, dar care este constituit pentru a induce în eroare. S. pot fi de limbaj
(echivocul, stilul prolix, alăturarea de părţi şi laturi componente fără verbul de legătură); în afara limbajului, în sensul că se pleacă de la premise false (s. materiale) sau se încalcă legile logice de derivare (raţionare). Cea mai frecventă formă de s. în afara limbajului este s. accidentului, eroare săvârşită prin admiterea unei semnificaţii esenţiale într-un context dat. Ca urmare, concluzia devine falsă. De pildă, accentul pus pe anumite laturi neesenţiale ale meca- nismului formării preţurilor şi omiterea deliberată a celor esenţiale pot genera aprecieri false cu privire la nivelul şi la dinamica preţului.
