Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii.
Documentul de 51 de pagini conține varianta revizuită a propunerii inițiale, formulate de Comisia Juncker, asupra bugetului 2021-2027.
Noile cifre, care cu siguranță vor fi în continuare modificate, indică clar direcția în care se îndreaptă negocierile.
Jean Claude Juncker a luptat ca bugetul 2021-2027 să fie aprobat în ultimul an al mandatul său, însă statele membre au considerat că este mai indicat ca noua Comisie Europeană să aibe un cuvânt de spus în această chestiune.
În plus, divergența de opinii pe date esențiale ale următorului Cadru financiar multianual au împiedict consensul necesar aprobării acestui buget în 2019.
(Citiți și: ”5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker”)
State precum Germania și Olanda au cerut un buget mai mic al UE, reorientat spre noi priorități, precum migrație și cercetare. Franța și-a făcut titlu de glorie în a apăra subvențiile pe care UE le acordă agricultorilor, iar statele estice au luptat, și încă luptă, pentru păstrarea politicilor de Dezvoltare regională.
În ce constă compromisul menit să soluționeze punctele sensibile
Președinția finlandeză a încercat să armonizeze toate pozițiile divergente, iar documentul urmează să fie discutat miercuri de către ambasadorii statelor membre la UE. Statele membre au la dispoziție puțin timp să ajungă la consens, astfel încât programele bugetate să pornească la timp, la 1 ianuarie 2021.
Cele mai semnificative propuneri ale președinției finlandeze sunt:
Buget mai mic. Dar nu atât de mic cât își doreau Germania și Olanda
Față de propunerea avansată inițial în mai 2018, Finlanda propune reducerea bugetului general cu 47 miliarde euro– semn că solicitările ca Bruxelles-ul să își reducă cheltuielile, formulate de 5 dintre cele mai dezvoltate state din Uniune, sunt luate în considerare.
Noua propunere echivalează cu alocări de 1,07% din Venitul Național Brut al UE 27, exact la mijloc față de propunerea Comisiei Juncker (1,14%) și față de acel 1% cerut de Austria, Danemarca, Germania, Olanda și Suedia.
Aceste cinci state vor continua, cu siguranță, să insiste în continuare pentru reducerea contribuțiilor naționale.
Fermieri: victorie parțială pentru europeni, victorie decisivă pentru estici
Ponderea Politicii Agricole Comune în bugetul general UE crește, cu 2,1%, față de proiectul inițial al Comisiei Juncker, în parte și prin anularea reducerilor propuse de Executivul european în actualul buget multianual. Împortant însă, nivelul total de 30,7% din bugetul UE alocat PAC este substanțial mai mic decât cele 35,4% alocate domeniului în exercițiul financiar 2014-2020.
Creșterea de 2,1% față de proiectul inițial se mai datorează propunerii de a mări cheltuielile cu dezvoltarea rurală.
Cel mai important: președinția finlandeză introduce în premieră așa numita ”convergență externă”, menită să uniformizeze în interiorul UE nivelul plăților directe pentru fermieri. Convergența externă va garanta că, până în 2027, statele vor primi o subvenție de ”X (valoarea nu este încă stabilită- n. red.) euro la hectar”.
Precizarea este introdusă la cererea Poloniei, Slovaciei și a Statelor Baltice, care au anunțat că nu vor vota bugetul multianual, indiferent de cât de bine va fi alcătuit acesta, dacă va lipsi acest principiu.
Lobby-ul salvează Horizon Europe
Programul european de cercetare și inovare Horizon Europe are, potrivit propunerii finlandeze, alocate puțin peste 84 miliarde euro. În ciuda tuturor predicțiilor că acest program va suferi cele mai mari tăieri de fonduri, reducerea propusă de Finlanda este de doar 2 miliarde euro față ce ce propusese Comisia Juncker în 2018.
Nu este clar dacă cele 84 miliarde euro includ și banii programului InvestEU, dacă nu, atunci aici se va adăuga suma de 522 milioane euro.
În cadrul unui briefing tehnic organizat în noiembrie, Directorul general pentru buget al Comisiei Europene, Gert-Jan Koopman, a afirmat că, la negocierile inițiale, programele precum Horizon Europe au fost cele mai afectate de reduceri, din cauză că ”guvernele UE luptă mai mult pentru coeziune și agricultură decât pentru inovare, cercetare, migrație și alte lucruri de acest gen”.
Europarlamentarul german Christian Ehler anunța ca sigură, luna trecută, reducerea alocărilor pentru Horizon Europe cu 12 miliarde euro, anunț care a generat un lobby concentrat al universităților și companiilor specializate, menit să salveze bugetul acestui program european. Propunerea finlandeză demonstrează eficiența respectivelor acțiuni de lobby.
Marele compromis: coeziune. Și climă
Președinția finalandeză încearcă să formuleze media divergențelor de abordare privind finanțarea pe viitor a Dezvoltării regionale. Chiar dacă cheltuielile de coeziune vor înregistra o creștere de până la 29,7% din bugetul multianual față de propunerea inițială de 29,1%, suma totală scade față de actualul CFM cu aproape 18 milioane euro din cauza diminuării generale a bugetului multianual.
Propunerea este departe de ceea ce solicită statele din estul și sudul Europei, state care luptă pentru menținerea fondurilor pentru Dezvoltare regională. Fonduri care, oricum, sunt în ”pericol” să fie asociate respectării statului de drept.
Bugetul coeziunii trebuie pus în context cu fondurile destinate stopării schimbărilor climatice, pentru care președinția finlandeză propune cheltuieli totale de 25% din bugetul UE.
Alocarea de 25% este însă insuficientă atingerii obiectivelor pactului climatic, care urmează să fie anunțat în următoarele zile de Ursula von der Leyen.
Austeritate în Programele de securitate
Scăderea generală a sumelor colectate la bugetul UE și nivelul alocărilor pentru politica de mediu și pentru PAC își produc efectele asupra programelor de securitate și vecinătate ale UE.
Nou creatul Fond European de Apărare era finanțat de vechea Comisie cu 11,2 miliarde euro, însă propunerea finlandeză aproape înjumătățește această finanțare, la 6 miliarde euro.
Fondul de Securitate Internă este diminuat cu peste 500 milioane euro față de propunerea inițială, iar fondurile destinate Sistemului de Management Integrat al Frontierelor sunt reduse la 5,5 miliarde, de la 8,2 miliarde euro.
Fondurile pentru Vecinătate, Dezvoltare, ale Instrumentului pentru Cooperare Internațională și cele destinate programelor de pre-aderare ale statelor candidate urmează să fie reduse.
Venituri noi- taxa pe plastic
Președinția finlandeză a identificat doar două noi surse fezabile de finanțare a bugetului UE. Cea mai probabilă este o taxă ”pe plastic”, care ar urma să ia forma unei ”contribuții naționale, rezultată din calculul greutății deșeurilor nereciclate de ambalaje din plastic”.
Cea de-a doua sursă suplimentară de venit este trecută între paranteze chiar de autori și ar rezulta din Sistemul european de tranzacționare al emisiilor de carbon.
Identificarea de noi surse bugetare este, în principal, un deziderat al Parlamentului European
Discount-urile nu dispar
Comisia Juncker a intenționat ca, după Brexit, să elimine politica de deduceri acordate statelor contributor- net la bugetul UE.
Președinția finlandeză introduce însă o notă în care precizează că ”actualul sistem de corecție expiră la finalul anului 2020”, admițând că se poate discuta ”posibila reducere a sumelor forfetare plătite către bugetul UE în perioada 2021-2027”.
Penmtru eliminarea deducerilor odată cu Brexit este nevoie de consens, iar în UE sunt destule state care consideră că ”povara contribuțiilor” nu este repartizată egal în Uniune.
Urmărește-ne pe Google News
