Investițiile românești în active productive sunt departe de a fi ținut pasul cu creșterea economică bazată pe consum.
Astfel, competitivitatea economiei reale a României rămâne în urma celei a țărilor din regiunea Europei Centrală și de Est (ECE).
Ponderea formării brute de capital fix (FBCF) în produsul intern brut (PIB) a înregistrat cea mai mare scădere din regiune, din 2008 încoace, mai mare decât cea a Greciei, în condițiile în care aceasta a fost la un pas de faliment și abia a ieșit din recesiunea tehnică.
În schimb, România continuă să aibă cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, chiar și după ajustarea acesteia de la 6,9% anul trecut, la mai puțin de 4%, potrivit estimărilor independente pentru acest an.
Achizițiile de active productive în economie – componenta principală a formării brute de capital fix, s-au redus în România de la 37,4% din PIB în 2018 până la 22,6% în 2007, respectiv cu aprope 15 puncte procentuale.
Scăderea Greciei a fost de 11 puncte procentuale, potrivit datelor Eurostat.
România dezechilibrată
În vreme ce scăderea ponderii investițiilor în active productive în PIB a fost pronunțată în România în ultimii 10 ani, celelalte economii ECE s-au păstrat mai aproape de echilibru.
Față de scăderea de aproape 14,8 puncte procentuale (pp) a României:
- Ungaria a pierdut 0,9 pp,
- Slovacia – 4,2 pp,
- Cehia – 4,3 pp,
- Polonia – 5,4 pp.
Germania a avut, în 2017 ca și în 2008, aceeași o rată FBCF / PIB de 20,3%, variațiile în jurul pragului de 20% fiind minore , ca și în cazul mediei Uniunii Europene, a cărei diferență față de 2008 a fost de doar – 2,3 pp.
Perspective incerte
Iar tendința nu se oprește aici.
„Cele două restrângeri trimestriale înregistrate de formarea brută de capital fix în anul curent au condus la inversarea dinamicii anuale a acestei poziții. Rezultate mai slabe comparativ cu primul trimestru s-au înregistrat atât pe segmentul achizițiilor de echipamente, cât și pe cel al construcțiilor”, spune ultimul raport al BNR asupra inflaţiei din 2018.
Contribuția formării brute de capital fix la dinamica activității economice „se anticipeaza a fi și în 2018 sensibil mai modestă decât cea a consumului și în scădere amplă față de anul anterior, cu implicații asupra echilibrelor interne și externe ale economiei”, potrivit BNR.
„Evoluția este preocupantă din perspectiva potențialului de creștere al economiei pe termen mediu”, au atenționat „unii membri ai consiliului de administrație al BNR”, cu ocazia recentelor deliberări privind politica monetară.
Investițiile publice s-au prăbușit la jumătate din cele din 2008
Cu toate că impulsionarea investițiilor private prin cele publice este e o măsură basic, Guvernul a preferat o politică a scăderii ponderii investițiilor publice în PIB, care a fost mai mică de jumătatea celei din 2008 (2,3% față de 4,8%).
Mai mult, ponderea investițiilor publice a fost în scădere de la an la an, din 2008 încoace (cu excepția anului 2011, când și economia revenea pe creștere.
În primele nouă luni din 2018, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 15,2 miliarde de lei.
(Citiți și: Investițiile publice reale, de dincolo de cheltuielile de Apărare)
Deși cu 25,7% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, prin raportare la investițiile planificate pentru acest an, de 38,5 miliarde lei (4,2% din PIB), gradul de realizare, la momentul primelor 9 luni, a fost de numai 39,5% (1,6% din PIB), reiese dintr-o analiză AmCham.
În schimb, datoria publică a crescut, dar nu pentru a crește investițiile publice care ar fi propulsat și formarea brută de capital fix și în sectorul privat.
Urmărește-ne pe Google News
