Tehnologia blockchain este departe de a se limita la emiterea și folosirea criptomonedelor pe scară largă şi va schimba economiile lumii prin expansiunea în multe alte domenii.
Valoarea afacerilor bazate pe blockchain din diferite domenii va fi de ordinul trilioanelor de dolari, potrivit Bloomberg.
Tehnologia blockchain ar putea deveni o strategie prioritară (mainstream) în cinci până la 10 ani , potrivit unui studiu al firmei de cercetare Gartner, citat de Thomson Reuters.
Pe de altă parte, guvernul român a decis să nu întârzie și mai mult semnarea declaraţiiilor comune ale ţărilor UE privind cooperarea în domeniul inteligenței artificiale și devoltarea tehnologiei blockchain la nivel european.
UE vrea să finanțeze cu un miliard de euro dezvoltarea în aceste domenii, iar România rămăsese una dintre cele câteva țări membre care nu semnaseră.
Viitorul blockchain
Aplicabilitatea blockchain sau a tehnologiilor similare va transforma modelele de afaceri în numeroase domenii:
- tranzacțiile financiare și comerciale (mai ales în mari noduri logistice cum sunt porturile),
- schimbarea rețelelor energetice,
- tranzacțiile imobiliare și cadastru,
- furnizarea de date,
- alte sisteme de plăți,
- serviciile pentru marele public, administrative sau private (de la vamă până la catering).
Numai în materie de comerț internațional sistemul ar putea genera un plus de un trilion de dolari, ca urmare a progreselor de comunicare și în administrarea frontierelor, potrivit datelor Forumului Economic Mondial, citate de Bloomberg.
Ce este
Tehnologia blockchain produce, în fapt, un registru digital descentralizat (ţinut de fiecare din participanți), care stochează anumite informaţii despre tranzacții sau date, ce nu mai pot fi modificate ulterior.
Schema funcţionării tehnologiei în cazul sistemelor de plăţi este similară şi în alte aplicaţii:
Informaţia introdusă este criptată în formule matematice şi fiecare formulă matematică autentifică şi validează o altă formulă matematică ce conţine alte date criptate la rândul lor.
Platforme de tranzacţii comerciale
Tehnologia este pe cale să producă „o revoluție în comerțului mondial la o scară nevăzută de la trecerea la containere standard în anii 1960 – schimbarea care a premers globalizarea”, scrie Bloomberg.
Reducerea drastică a birocraţiei prin dispariţia a milioane de documente şi, mai ales, eficienţa prin reducerea timpului de livrare efectivă sunt principalele avantaje.
„Zeci de linii de transport maritim și mii de companii aflate în legătură în întreaga lume – inclusiv producătorii, băncile, asigurătorii, brokerii și autoritățile portuare – va trebui să elaboreze un protocol care să integreze toate noile sisteme pe o vastă platformă”, potrivit sursei citate.
O experienţă – pilot
Recent, au fost realizate cu succes primele tranzacţii-pilot în timp real între clienţi corporativi pe platforma globală Batavia de finanţare a schimburilor comerciale, bazată pe tehnologia blockchain.
Platforma a fost dezvoltată de către un consorţiu alcătuit din Bank of Montreal (BMO), CaixaBank, Commerzbank, Erste Group, IBM şi UBS.
Tranzacţiile au vizat livrări de:
- autovehicule exportate din Germania în Spania
- materii prime textile pentru producţia de mobilier exportate din Austria în Spania.
Reţele energetice
Rețelele energetice se vor confrunta la rândul lor cu provocarea blockchain, de exemplu sub presiunea folosirii de către consumatori, inclusiv a alimentării cu energie regenerabilă.
Există deja precedente:
- O municipalitate din SUA (Burlington, Vermont) ar putea fi cea dintâi care va folosi tehnologia blockchain pentru a administra cererea și oferta de energie în timp real.
- Două firme germane și IBM lucrează chiar la proiectul unei rețele virtuale care, aplicând tehnologia blockchhain, să stocheze energia produsă de fermele eoliene în mii de acumulatoare din nordul Germaniei.
Astfel de eforturi ar putea elimina necesitatea unor noi linii electrice de care depind utilitățile, observă Bloomberg.
Tranzacțiile energetice fac obiectul a numeroase proiecte blockchain pilot.
- Microrețele energetice au fost instalate în Brooklin (New York, încă din 2016) și
- în Houston, unde un grup de întreprinderi își folosesc astfel propriile resurse pentru a aface față volatilității prețului electricității.
Piețele financiare
Mari instituţii financiare ale lumii, private sau naţionale cercetează tehnologia, în ciuda controverselor sau chiar a respingerii bitcoin, moneda virtuală prin care blockchain şi-a câştigat notorietatea globală, potrivit unei sinteze Riscograma.
Mari bănci centrale şi-au arătat interesul de a cerceta aplicabilitatea blockchain în diferite scopuri:
- să emită propriile criptomenede ca să ţină sub control fenomenul (Banca Angliei),
- să susţină statutul convertibilitatea propriei monede tradiţionale (Banca Poporului din China, Banca Rusiei),
- să experimenteze tranzacţiile cu marile bănci ale lumii (Reserve Bank of Australia)
- Membrii ai conducerii Federal Reserve din SUA cred că blockchain ar putea duce la cea mai profundă transformare a sistemului financiar de după anii ’70, iar
- cei ai Băncii Centrale Europene – că „adevărul e undeva la mijloc (…), între panaceu și foc de paie”.
Băncile lumii sunt departe de a ignora fenomenul:
- 42 de bănci comerciale mari ale lumii au format un consorțiu de dezvoltare și cercetare blockchain (Goldman Sachs, JP Morgan, Citi, Bank of America, Société Générale UBS, credit Suisse, RBS, BNP Paribas, HSBC, Barclays, Nomura, Deutsche Bank, Société Générale, Unicredit și ING printre ele).
- Vicepreședintele Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, prevestește dispariția băncilor în doar 10 ani ca urmare a tehnologiei blockchain.
- Câteva bănci poloneze mari susțin Billon, un sistem de plată blockchain reglementat și fixat la paritate unu la unu cu zlotul polonez.
UE
UE vrea să investească peste 1 miliard de euro până în 2020 în supercomputere, inteligența artificială și tehnologia blockchain pentru a ține pasul cu SUA și China.
Comisia Europeană a anunțat în luna februarie din acest an că finanțează din 2013 proiecte în domeniul tehnologiei blockchain prin programele de cercetare ale Uniunii Europene PC7 și Orizont 2020.
Până în 2020, va finanța proiecte care ar putea fi bazate pe tehnologiile blockchain, în valoare de până la 340 de milioane euro.
Guvernul a adoptat marți un Memorandum privind aprobarea semnării de către România a declarațiilor propuse de către Comisia Europeană pentru dezvoltarea noilor tehnologii, anume: cooperarea în domeniul inteligenței artificiale; lansarea radarului privind inovarea și devoltarea tehnologiei blockchain la nivel european, potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului.
România, Cipru, Croația și Grecia nu se alăturaseră celor 24 de țări membre UE plus Norvegia, care semnaseră în 10 aprilie, la Bruxelles declarația de cooperare în domeniul Inteligenței Artificiale (AI)
România nu a făcut parte nici din cele 22 de țări membre UE care au agreat să sprijine tehnologia blockchain.
Între timp, un român de 25 de ani pe nume Dumitru Bereștean a apelat la Programul Start-Up Nation, de la care a primit 200.000 de lei, pentru echipamentele IT cu care va dezvolta software pentru aplicații blockchain, potrivit start-up.ro.
Urmărește-ne pe Google News
