Decizia de majorare la 2% a ratei dobânzii de politică monetară a BNR vine ca urmare a creşterii inflaţiei şi a incertitudinilor asociate acestiea, „în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri”, potrivit mesajelor din comunicatul băncii centrale, întărite de guvernatorul Mugur Isărescu în conferința sa de presă de luni.
„Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, volatilitatea preţului internaţional al petrolului și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile unei normalizări lente a politicilor monetare ale băncilor centrale majore”, spune comunicatul BNR.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ținut să precizeze că „nu avem noutăţi în ceea ce priveşte politica fiscală. BNR insistă că nu este de dorit o politică fiscală prociclică. Mai pe scurt spus, când ai o asemenea creştere economică, să ai deficitele în limita Uniunii Europene…” nu ar fi o opţiune câştighătoare.
Banca Naţională „insistă pe o structură mai bună a bugetului, nu doar pe mărimea deficitului. Pe structura cheltuielilor publice, BNR insistă să avem o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiţii în total cheltuieli bugetare. În acest fel, tot treptat, creşterea economică să se bazeze pe mai mare măsură pe investiţii, şi în mai mică măsură pe consum. Cu cât se va face mai repede, cu atât va fi mai bine”, a mai spus Mugur Isărescu.
Consiliul de administraţie al BNR a decis majorarea ratei de dobândă de politică monetară la 2% de la 1,75% şi îngustarea suplimentară a coridorului de dobânzi (între facilităţile de depozit, respectiv de credit de ultimă instanţă oferite băncilor) la ±1% faţă de rata de politică monetară.
(Citiți și: BNR a majorat dobânda de politică monetară la 2%. Tendinţa de creştere a dobânzilor are un nou reper oficial)
Mesaje de calmare şi avertismente
Guvernatorul BNR a inistat că decizia de majorarea a dobânzilor nu va influenţa în mod negativ piaţa, ci dimpotrivă şi a invocat faptul că, chiar luni, mediile ROBOR au scăzut marginal. De asemeni, nici ratele la credite nu ar fi influenţate semnificativ, potrivit lui Mugur Isărescu, care a amintit că deciziile BNR vor fi graduale.
Totuşi, fie ele şi graduale, deciziile de luni ar putea continua în acelaşi sens în februarie, ca urmare a incertitudinilor menţionate deja privind inflaţia.
Mugur Isărescu a reiterat perspectiva cunoscută a BNR, potrivit căreia, indicele prețurilor va depăşi limita maximă a țintei de inflație în prima jumătate a anului, dar că va reveni apoi în intervalul urmărit de 2,5% ±1%. Totuşi…
„Avem însă incertitudinile pe care le-am introdus în modelul nostru, mai mari faţă de noiembrie, dar care sperăm să se diminueze până în februarie, când vom ieşi cu o prognoză mai clară. Aşa cum am arătat şi în raportul din luna noiembrie, traiectoria inflaţiei pentru anul curent, înseamnă o ieşire în afara limitelor în jumătatea anului, pentur ca ulterior să intre în limitele ţintite. Sunt datele pe care le avem în prezent, cu nişte certitudini suplimentare însă”, a declarat Mugur Isărescu.
BNR consideră „că dobânzile actuale de 2%, corespund necesităţilor actuale. Urmează să luăm o decizie în şedinţa următoare şi pentru perioada următoare”, a mai spus Mugur Isărescu. Următoarea şedinţă CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 februarie 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.
Şi în privinţa evoluţiei cursului de schimb, guvernatorul BNR a ţinut să calmeze piaţa, invocând faptul că diferenţialul de dobândă faţă de euro este favorabil leului, ceea ce ar împiedica ieşirile de capital, respectiv deprecierea semnificativă a leului.
Totuşi, nivelul de la care deprecierea ar fi îngrijorătoare pare să fi crescut faţă de alte intervenţi publice ale BNR. Acum, o variație de 5 – 6% nu ar fi îngrijorătoare, „dar nu vă spun faţă de ce reper”, a adăugat guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a amintit și faptul că BNR și-a ajustat politica monetară: „Orientarea este cea comunicată de anul trecut: o stabilitate mai mare a dobânzilor, cu o flexibilitate ceva mai mare a cursului de schimb”.
Mugur Isărescu a ținut să adreseze un mesaj și eventualilor susținători ai unui curs de schimb fix: „cursul are un rol major în asigurarea anumitor echilibre şi efectuarea anumitor corecţii. Mişcările de curs pot ajuta să se facă corecţii în timp şi ne pot arăta care este nivelul, pentru a evita corecţii de amploare”.
„Ce v-ar conveni mai mult? O mişcare de curs de 2-3%, care să îşi aducă aportul la mişcările de capital, sau o mişcare brutală de 10-15%, când o corecţie majoră devine inevitabilă. BNR a optat pentru aşa numita manage-floating, flotare controlată. Nu este bine să lăsăm cursul să fluctueze cu 20%. Întreprinderile româneşti pierd cotă de piaţă acolo unde nu ne-am fi aşteptat, pe piaţa bunurilor de consum şi a produselor alimentare. Piaţa ne va spune pe unde se va plimba cursul”, a declarat guvernatorul BNR.
Urmărește-ne pe Google News
