Dincolo de creşterea veniturilor lunare pe gospodărie în ultimul trimestrul al anului de la 2.308 lei la 2.542 lei, între anul 2010 şi anul 2011 trebuie subliniată reducerea ponderii veniturilor salariale, a prestaţiilor sociale şi a veniturilor din activităţi independente în favoarea veniturilor în natură şi veniturilor din agricultură (vezi tabelul).
Condiţiile meteo favorabile au permis majorarea substanţială a alimentelor consumate din gospodăria proprie şi a sumelor obţinute din valorificarea unor produse agricole la piaţă. Acest fapt se vede foarte bine la datele comunicate de INS pe categorii de gospodării, după statutul ocupaţional al capului gospodăriei.
Astfel, venitul total mediu pe membru al unei familii de agricultori a crescut de la 485,29 lei la 703,90 lei, ceea ce înseamnă nu mai puţin de 45%. Cu mult peste cele 8,7% înregistrate la famiile de salariaţi şi pensionari şi în contrast cu cele 2,3% de la familiile de şomeri.
“Secretul” ascensiunii spectaculoase a veniturilor de la un an la altul constă în majorarea contravalorii consumului de produse agroalimentare din surse proprii cu peste 70%, de la 230 lei la 394 lei lunar. Practic, ţăranii au mâncat mai bine pentru că au beneficiat de un an agricol bun.
Interesant este că ponderea sumelor de bani obţinute prin comercializarea produselor ceva mai abundente din propria gosodărie a rămas aproape constantă ( de la 21,2% la 21,3%). Ceea ce le-a adus, totuşi, în plus faţă de cei 102 lei din 2010, 47 de lei lunar în ultimul trimestru din 2011.
Singurul capitol la care agricultorii au avut de pierdut este cel al veniturilor din prestaţii sociale, care au scăzut nu dora ca pondere dar şi ca nivel absolut, de la 67 lei lunar la 63 lei lunar.
Una peste alta, consumul agroalimentar din surse proprii a ajuns majoritar. El a reprezentat 56% din total pe partea de venituri şi 58% pe partea de cheltuieli, comparativ cu 47,4% şi, respectiv, 47,8% în anul 2010.
Ceea ce constituie mai degrabă o caracteristică a societăţii feudale, caracterizate prin autoconsum şi nu a societăţii capitaliste, căreia îi sunt ascociate economia de piaţă bazată pe schimb, cerere şi ofertă, bani, fiscalizare şi servicii sociale pe baza impozitelor plătite.
Revenind la tabelul prezentat la început, creşterea importantă a veniturilor în natură şi modică a celor din vânzări de produse agricole ( care nu a acoperit cererea din mediul urban, lăsat în continuare la discreţia importurilor ) a acoperit statistic reducerea veniturilor din prestaţii sociale şi a părţii care revine salariilor în totalul veniturilor.
După ce reuşiseră să atingă în trimestrul III al anului pragul de 50% pe media naţională a gospodăriilor, acestea au scăzut din nou pe final de an la 48,4%, chiar sub nivelul de 48,6% la care s-au situat în 2010. Ori, dacă salarii nu sunt, nici impozite nu prea se colectează, nici politică socială adecvată nu se poate face, nici salariile bugetarilor nu pot fi reîntregite.
Desigur, a avut loc o majorare a veniturilor, unificate statistic în lei, de 10,1% per total, dar repartizarea acesteia ar trebui să dea de gândit factorilor de decizie ai României secolului XXI : 29,4% venituri în natură faţă de numai 7% venituri băneşti.
Urmărește-ne pe Google News
