Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a explicat duminică, citat de Mediafax, că numai 8% din cheltuielile bugetare suplimentare sunt alocate investițiilor, în timp ce aproape 3 sferturi din total se duc spre ajutoare sociale şi pe salariile bugetarilor.
În plus, a constatat el, „din 3,7 miliarde de lei cu cât au crescut cheltuielile, ministrul de finanţe ne spune că 2,9 miliarde sunt creşteri de cheltuieli pe care le-a decis Parlamentul, nu Guvernul”.
„Nu avem cum să avem un buget sănătos”, a adăugat el, citat de Mediafax, arătând că, de anul trecut, România a intrat din nou pe o traiectorie de creştere a cheltuielilor sociale, iar investiţiile au avut de suferit. De asemenea, se înregistrează și majorare de deficit bugetar, care pe 2016 este de 3%. .
„Dacă mă întrebaţi ca economist, dacă aş fi fost ministru de finanţe nu aş fi acceptat acele măsuri care conduc la un deficit mai mare, crescând cheltuielile sociale”, a mai declarat Ionuț Dumitru, în opinia căruia trebuie acordată o atenţie specială deciziilor care se iau în Parlament.
În opinia sa, măsurile fiscale care ar putea creşte investiţiile ar fi reducerea CAS-ului şi renunţarea la pensiile speciale pentru diferite categorii sociale.
„Am irosit multe gloanţe reducând fiscalitatea şi creând un deficit bugetar de 3%, reducerea de CAS ar fi fost mai prudentă.
Din ce în ce mai multe categorii sociale sunt tratate special, existând pensii speciale pentru militari, parlamentari, ceea ce înseamnă că nu mai există contribuţii.
Principiul contributivităţii mi se pare cel mai sănătos şi echitabil. Nu mi se pare corect să nu contribui cu nimic şi să ai pensie mare”, a mai spus Ionuţ Dumitru.
Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, delcara vineri, după ce Eurostat a anunțat că România a avut în trimestrul 2 cea mai amre creștere economică din UE, că aceasta este o creștere sustenabilă, fiindcă se bazează nu doar pe consum, ci și pe investiții:
„Creşterea economică este una sustenabilă, bazată pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investiţiile, cu 9% al construcţiilor în trimestrul al II-lea şi realizată în condiţiile unei reduceri a cresterii comerţului cu amănuntul. Serviciile pentru întreprinderi şi-au amplificat creşterea de la 7,8% în trimestrul I la 9,5% în trimestrul al II-lea. Asta arată că nu e o creştere bazată doar pe consum, ci şi pe investiţii şi că temerile legate de o posibilă revenire la perioada anterioară crizei nu sunt întemeiate”, a declarat ministrul Finanţelor, Anca Dragu, într-un comunicat al MF.
Urmărește-ne pe Google News
3 răspunsuri
I. Dumitru: ,,…reducerea de CAS ar fi fost mai prudentă.”
Păi măi…Ioane, măi…Dumitre…ce ziceai tu, domnule, cu Consiliul tău (la cît foloseşti site-ul ăla pentru a te promova, exprimarea o consider a fi corectă) Fiscal acu’ vreo doi ani în opinia privind reducerea CAS cu 5%? Ia să vedem:
,,În condițiile în care propunerea legislativă ar fi adoptată fără măsuri de compensare a efectelor bugetare negative, nu numai că atingerea obiectivului pe termen mediu în anul 2015 apare drept virtual imposibilă, dar ar exista un risc ridicat de înregistrare a unui derapaj major în politica fiscal bugetară, de natură să apropie periculos poziția bugetară de pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv (3% din PIB” (pg.9) …. ,, Consiliul fiscal avertizează că există riscuri ridicate de înregistrare a unui derapaj major în conduita politicii fiscal-bugetare începând cu 2015, în condițiile în care, chiar și în absența acestei măsuri cu impact bugetar considerabil, traiectoria de ajustare către obiectivul pe termen mediu apărea drept foarte ambițioasă, iar adoptarea acesteia ar fi de natură să apropie periculos nivelul deficitului bugetar de pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv (3% din PIB) ” (pg.10) …. ,, Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de reducere a CAS cu 5 pp. la angajator, apreciind că forma curentă a propunerii nu este de natură să nu afecteze respectarea țintelor de deficit pe termen mediu” (pg.11).
Sursa: http://www.consiliulfiscal.ro/opinie_reducere_cas.pdf
He, he…eu că cred că Dumitru ăsta vrea să fie ales. Nu, nu senator ori deputat. Salariul de economist şef de bancă (componentă a celei mai solide ,,bănci” din UE; desigur nu-i atribui vreun ,,merit” în asta) şi indemnizaţia de preşedinte al C.Fiscal nu-l prea ,,lasă”. E şi normal. Eu să fiu şi tot la fel aş…Dar ca vice…cred că nu s-ar da în lături (totuşi: accentul pe ,,ă”, nu pe ,,u”). Vice… ziceam…De care vice?..Aţi ghicit! Viceguvernator! De bancă! Bancă Centrală! E, aşa da! Mai merge! Păi…nu?
Sunt convins că frecvenţa apariţiilor sale în media (provocată de sine însuşi şi chiar promovată de unele publicaţii media, în special on-line) se va intensifica în următoarea lună. Nu m-ar deranja deloc să fie vice…Ducă-se…În cadrul Consiliului e Gică-Contra, iar la BNR e deja o …Rezervaţie de alde G-C. Despre alte opinii de ,,doi lei” (citat, suprapus părerii personale) şi despre acumularea de vizionari la BNR, în comentarii aici:
https://cursdeguvernare.ro/mugur-isarescu-despre-relaxarea-fiscala-pachetul-de-reduceri-de-taxe-si-impozite-este-inaplicabil.html
Anca Dragu:“Creşterea economică este una sustenabilă, bazată pe un avans cu 15% al cheltuielilor cu investiţiile…”
Dragă Anca Dragu! Stimată Doamnă!
Nu ştiu ce reprezintă efectiv cheltuielile cu investiţiile din al doilea trimestru, respectiv primul semestru, poate doar plăţi a lucrărilor din urmă, din anul trecut. Cel puţin la autostrăzi, a căror execuţie a redemarat în luna mai a.c. Indicii:
http://forum.peundemerg.ro/index.php?topic=330.0
Mai ales că există un delay între execuţie lucrări (raportate şi cuprinse în PIB) şi plata efectivă (deviz,recepţie finală/ parţială, autorizare/ certificare la plată, altele). Cred că lucrările din trim. II se vor deconta abia în trimestrul curent. Asta e ceea ce nu ştiu…
Ceea ce ştiu că anul acesta sunt programate (şi rectificarea n-a ,,mişcat” mai deloc bugetul iniţial) investiţii de aprox. 37 mld. lei. Şi ce nu e planificat nu se poate face. Vorba ceea: dacă Buget nu e, Nimic nu e! Nu e proiect, nu e licitaţie, nu se lucrează! Anul trecut (raport final publicat în iulie) ,,cheltuielile” cu investiţiile = 41,5 mld. Din care, peste 24 mld. cofinanţare pentru proiecte cu FEN. Adică pentru un leu cofinanţare de la buget, alţi vreo 3-4 de la CE… Deci: …o creştere semnificativă! Mama ei de creştere…
Articol: ,,Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, delcara vineri, după ce Eurostat a anunțat că România a avut în trimestrul 2 cea mai mare creștere economică din UE…”
Comentariu: ,,PIB vs Venituri la Buget”
(inspirat de: http://republica.ro/surpriza-de-6-ce-i-mai-ramane-lui-ciolos-de-facut )
Mai întîi de toate trebuie spus că o comparaţie a veniturilor la buget cu PIB-ul unui trimestru (n-am să-nţeleg niciodată cum de anul are…4 trimestre; Eurostat-ul foloseşte termenul de pătrime/sfert/quarter) ar trebui să aibă ca perioadă de referinţă lunile 2 şi 3 din trimestrul respectiv plus prima lună ulterioară acestuia. Asta pentru că, de exemplu, în iulie, ,,verşi” TVA-ul, accizele, taxele şi impozitele pe muncă, altele aferente lunii iunie şi impozitul pe profit pe (repet, cu titlu de exemplu) T2. Deasemenea, întrucît veniturile la buget se exprimă nominal, atunci ar trebui să avem în vedere creşterea nominală a PIB – funcţie de deflator (în T1 = 0,1% an/an- date provizorii), procentele de 6% (excelent!) creştere anuală a T2 şi de 1,5% T2/T1(iarăşi, excelent! -sper să reuşim să atragem atenţia asupra noastră ca ţară! -creştere de 23% a ISD-lor: excelent!) reprezentînd date semnal ale creşterii reale. Dar pentru că datele privind încasările pe luna iulie vor fi publicate de MFP abia pe la finele lunii (iarăşi n-a…îndrăznit, nici în august, ANAF să o facă) voi juca (neştiinţific) cu cifrele aferente lunilor-limită trimestriale. Deci…
T1 2016: încasări realizate = 55,6 mld. lei.
T2 2016: încasări realizate = 52,8 mld. lei.
Creştere PIB (INS, date semnal): 1,5%.
Creştere încasări: -5%.
E adevărat creşterea PIB e calculată ajustat-sezonier, dar (chestie verificată pe ultimii cinci ani) PIB-T1 reprezintă (din totalul nominal) aprox. 19,5% din PIB-ul anual, iar T2 aprox. 23,5%…Deci: Creştere!
T2 2015: încasări realizate = 55,7 mld. lei.
T2 2016: încasări realizate = 52,8 mld. lei.
Creştere PIB (INS, date semnal): 6%.
Creştere încasări: -5,8%.
Eu zic să ,,stăm liniştiţi la locurile noastre”. Totul e bine şi sub control! Aşa e Doamnă Drag..ă?