Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în acest interval de timp, potrivit datelor INS.
Astfel, de la 3,4% din PIB în 2010, segmentul de tehnologia informației a urcat în 2015 la 6,7% din economia României, devansând sectoare tradiționale precum agricultura și construcțiile.
După ce a avut o contribuție minoră la creșterea economică din 2011, sectorul ICT a consemnat chiar o scădere în 2012 dar a revenit spectaculos în ultimii trei ani.
Activitatea sa s-a dovedit a fi esențială pentru a asigura o creștere economică ceva mai robustă, atât prin efectul relativ puternic asupra PIB din 2012 cât și prin ponderea de circa o cincime, reconfirmată în ultimul an, conform datelor provizorii disponibile.
În mod evident, structura economiei românești a cunoscut astfel o transformare majoră, cu o schimbare profundă în direcția de dezvoltare a activității de producție.
Reorientarea dinspre sectorul de prelucrare industrială către sectorul terțiar al informațiilor ( al patrulea sector, specific revoluției postindustriale după unii autori) se poate dovedi cheia succesului pentru viitor.
Simpla raportare la valoarea creată în industrie, care rămâne motorul clasic al economiei și performează destul de bine prin raportare la contextul european, este edificatoare.
Sectorul de informații și comunicații a ajuns de la o forță periferică, de 12% din cea a industriei, la 30% față de ansamblul ramurilor, ceea ce îl poziționează deja drept un fel de principală industrie a României.
Comparația cu țările UE
Una peste alta, cele mai recente date arată că am trecut în fruntea regiunii din care facem parte la ponderea sectorului de informații și comunicații în formarea de valoare adăugată brută, datele definitive pentru 2015 rămânând să confirme acest trend și preluarea poziției de lider.
Dată fiind ponderea valorii adăugate în PIB-ul național se prefigurează un nivel de peste 6% al sectorului ICT în România.
Rămâne ca autoritățile să continue politica de susținere a dezvoltării prioritare a acestui sector al economiei și să facă eforturi pentru păstrarea în țară a specialiștilor formați aici, care părăsesc în proporție destul de mare România pentru condițiile mai bune de viață și nivelul de trai superior din Occident. Precum și să urmărească atent păstrarea în beneficiul bugetului național a unei părți mai mari din valoarea adăugată creată aici de sucursalele și filialale firmelor străine de profil.
Implementarea măsurilor din Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România – 2020 Nu este suficientă în absența unor facilități pentru demararea de afaceri cu capital autohton.
Inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea rapidă a comerțul electronic, unde ocupăm, din păcate, ultimul loc în Uniunea Europeană cu doar 17% pondere a utilizatorilor potențiali.
Până la mult dorita și mereu amânata construcție de autostrăzi care să lege țara de Occident și provinciile istorice între ele, statul ar putea relativ simplu să mărească substanțial efortul investițional în guvernarea electronică și să pună realmente la punct sectoare cheie care se află încă în deficit de performanță informatică, precum sănătatea, colectarea impozitelor sau cadastrul.
Urmărește-ne pe Google News
