4 juriști membri ai USR au lansat luni o propunere de reformare a Curții Constituționale, cu intenția declarată ca influența politică asupra acestei instituții să fie mult redusă.

Senatorul George Dircă, deputații Silviu Dehelean și Stelian Ion și Vlad Gheorghe, candidat la alegerile europarlamentare, avansează 7 măsuri, printre care se numără: creșterea numărului de judecători (de la 9 la 12) ai CCR, schimbarea modului de numire a acestora și diminuarea competențelor curții.

O reformă a CCR implică modificarea Constituției, care se poate face în Parlament cu votul a două treimi dintre senatori și deputați.

Potrivit comunicatului USR:

Conștienți de faptul că prevederile constituționale care reglementează organizarea și funcționarea Curții Constituționale s-au dovedit falimentare și au permis transformarea CCR într-un instrument obedient în mâna politicienilor, înțelegând importanța acestei instituții fundamentale pentru buna funcționare a democrației, propunem o reformă a Curții Constituționale echilibrată, în care niciuna dintre puteri să nu le poată domina pe celelalte, iar latura tehnico-juridică a Curții Constituționale să nu fie subminată de latura sa politică.

În prezent, Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, trei fiind numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României. Numirile sunt făcute exclusiv de politicieni, legislativul numind 2/3 din totalul judecătorilor CCR, iar puterea judecătorească nu are niciun rol în procedura de numire. Dominația legislativului asupra celorlalte puteri, din perspectiva numirilor judecătorilor constituționali, este evidentă.

Pentru aceste motive propunem ca toate puterile din stat să contribuie la numirea judecătorilor constituționali. Vrem ca și puterea judecătorească să fie implicată, în mod consistent, în această procedură.

Concret, propunem:

• Creșterea numărului de judecători ai Curții la doisprezece, cu vot decisiv la președintele CCR. Șase judecători să fie aleși de magistrați prin scrutin general, trei să fie numiți de Președinte, trei să fie aleși de Parlament, cu votul a 2/3 din numărul tuturor parlamentarilor;
• Interzicerea ocupării funcției de judecător constituțional de către persoane care au fost membri în partide politice în ultimii 9 ani, anteriori numirii/alegerii;
•  Creșterea vechimii în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, necesară pentru a putea ocupa funcția de judecător CCR, de la 18 ani la 25 de ani;
• Președintele CCR nu poate fi reales în această funcție;
• Toate atribuțiile CCR vor fi prevăzute în mod limitativ de Constituție, neputându-se adăuga alte atribuții prin lege organică;
• Eliminarea atribuției de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională;
• Eliminarea posibilității de pronunțare a unor decizii interpretative pentru a înlătura tendința CCR de a-și aroga atribuții de legiuitor pozitiv.