România va primi 2,14 miliarde de euro din Fondul pentru o tranziţie justă (FTJ), pentru a sprijini o tranziţie climatică justă către o economie mai atractivă şi mai verde, a anunțat Comisia Europeană.
Fondurile vor fi alocate în regiunile cele mai afectate, ajutând astfel România să îşi respecte angajamentul de a elimina treptat cărbunele până în 2032.
„Angajamentul ambițios al României de a elimina treptat cărbunele în următorii 10 ani se bucură de susținerea noastră deplină. Este o oportunitate pentru comunitățile dependente de cărbune de a-și făuri un nou viitor și de a oferi un exemplu pentru întreaga regiune”, a declarat Frans Timmermans, vicepreședinte executiv pentru Pactul verde european.
Ce se finanțează din fondurile de tranziție justă
De aceste fonduri vor beneficia lucrătorii afectați de tranziția energetică actuală în efortul de a se orienta către noi calificări și noi locuri de muncă.
De asemenea, va fi oferit sprijin întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și, în cazuri specifice, companiilor mari, pentru a crea locuri de muncă și a diversifica economia în regiunile de producție a combustibililor fosili și în regiunile cu emisii ridicate de dioxid de carbon.
Fondurile vizează dezvoltarea sustenabilă a antreprenoriatului, crearea de noi locuri de muncă durabile și cu un nivel atractiv de salarizare, în județele cele mai afectate de implementarea măsurilor prin care România își va îndeplini angajamentul de tranziție la neutralitatea climatică.
De aceste sume vor beneficia 6 județe: Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Mureș și Prahova, care concentrează 65% din emisiile de GES din România provenind din industria minieră și producția industrială, mai ales de combustibili și chimică.
În Gorj și Hunedoara încă au loc activități de extracție a cărbunelui, în special în Valea Jiului.
Dolj, Galați, Prahova și Mureș au industrii cu emisii ridicate de dioxid de carbon, de exemplu pentru producția de oțel, ciment și îngrășăminte, și se utilizează pentru încălzire energie pe bază de cărbune.
Oțel și amoniac verde la Galați și Azomureș
Fondurile europene vor contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin promovarea producţiei de oţel verde la Galaţi şi de amoniac verde la Azomureş.
„Vor fi protejate astfel mii de locuri de muncă în aceste sectoare energointensive şi se va asigura menţinerea acestor industrii strategice în Europa”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.
Totodată, vor fi alocate sume pentru reabilitarea terenurilor industriale dezafectate din sectorul minier şi a siturilor industriale abandonate, prin crearea de noi spaţii verzi (de exemplu, parcuri, zone comerciale şi zone rezidenţiale destinate locuinţelor sociale).
Finanţările vor viza diversificarea economică prin înfiinţarea de IMM-uri în sectoare care promovează, de exemplu, economia circulară, activităţile tradiţionale precum artizanatul sau producţia de materiale de construcţie ecologice.
Fondul va investi, de asemenea, în tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile şi curate, cum ar fi hidrogenul, pentru a combate sărăcia energetică.
Sprijinirea forței de muncă locale
Fondul va veni în ajutorul lucrătorilor din industriile cu un consum mare de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon prin programe ample de formare pentru perfecționare și recalificare în vederea integrării în noile sectoare verzi și pentru a fi pregătiți în perspectiva diversificării economice planificate pentru regiunile vizate.
Se estimează că, numai prin intermediul acestor programe, vor fi formați aproape 30.000 de lucrători și vor fi create aproximativ 11.000 de noi locuri de muncă.
„Aceste investiții pot aduce schimbări reale, garantând că toate regiunile din România se vor îndrepta împreună cu Europa în direcția necesară către neutralitatea climatică”, a declarat Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune și reforme.
Pe de altă parte, productivitatea redusă din industrii cu valoare adăugată scăzută, se reflectă în nivelul scăzut al contribuției la PIB a fiecărui județ, cea mai mare fiind în Prahova: 3,57%.
În Gorj și Hunedoara se concentrează activitatea minieră din România, cu zonele Rovinari Turceni și Valea Jiului, unde lucrează peste 18.600 de salariați. Alte 10.000 de locuri de muncă depind indirect de sectorul minier, în aceste două regiuni.
***