Lituania este primul dintre cele şase state membre UE care îşi sărbătoresc în acest an (pe 16 februarie) centenarul. Ea va fi urmată curând de Estonia iar, spre finalul lui 2018, urmează Cehia, Polonia şi Letonia, pentru ca România să încheie această succesiune pe data de 1 decembrie.
De reţinut, însă, la noi nu este vorba despre apariţia unui stat nou sau de reinstituirea unuia dispărut temporar de pe hartă (cazul Poloniei) ci de unirea provinciilor româneşti într-un stat naţional unitar.
Pentru referinţă, menţionăm că Lituania are o populaţie de 2,8 milioane de locuitori ( cam o şeptime din cea a României), repartizată pe un teritoriu de 65.300 km pătraţi, adică ceva mai mult de un sfert din suprafaţa ţării noastre.
Deşi contribuie cu doar 0,3% la PIB-ul total al UE28, Lituania are un nivel al PIB/locuitor de 13.482 euro la preţurile pieţei faţă de doar 8.607 euro în cazul României ( mai mare cu 57%).
Dacă se face ajustarea cu nivelul preţurilor din fiecare ţară, PIB/locuitor din Lituania urcă la 21.978 euro PPS ( la paritatea puterilor de cumpărare standard) iar cel din România până la 16.944 euro ( date certificate pentru anul 2016), iar diferenţa se reduce la doar 30%.
De reţinut, însă, în 2007, când noi intram în UE, Lituania se situa deja la 60% din media UE ( unde noi am ajuns de-abia în 2017, potrivit primelor date disponibile) iar acum se află la 75% din media UE.
Elemente de culoare
Lituania este statul membru UE cu cea mai mare rată a căsătoriilor ( 7,6 la mia de locuitori) iar mamele lituaniene aflate la primul copil se numără printre cele mai tinere din Uniune ( vârsta medie la naşterea primului copil este 27,1 ani).
Lituanienii sunt şi foarte bine educaţi: 57,8% din grupul de populaţie 30 – 34 de ani au educaţie terţiară.
Locuitorii din capitala Vilnius sunt cei mai satisfăcuţi de viaţa pe care o duc în oraşul lor dintre toţi locuitorii capitalelor statelor membre UE.
Urmărește-ne pe Google News
