Aşa-zisa “reorganizare administrativ-teritorială a României” a generat ample discuţii mai mult sau mai puţin legate de subiect. În realitate, nimeni nu a stat să analizeze situaţia actuală şi să observe că soluţia avansată de preşedintele Traian Băsescu nu modifică mai nimic.
Pentru edificare, precizăm că nomenclatorul european al regiunilor prevede aşa numite trei niveluri, denumite NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3, cu mărimi ale populaţiei plasate strict orientativ în intervalele 3 – 7 milioane locuitori, 800 mii – 3 milioane locuitori şi 150 mii – 800 mii locuitori.
România este deja împărţită potrivit acestor cerinţe europene după cum este prezentat în situaţia de mai jos, în conformitate cu Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004).
Codificarea actuală a teritoriului României conform nomenclatorului UE
RO1 Macroregiunea unu
RO11 Nord-Vest
RO111 Bihor County
RO112 Bistriţa-Năsăud County
RO113 Cluj County
RO114 Maramureş County
RO115 Satu Mare County
RO116 Sălaj County
RO12 Centru
RO121 Alba County
RO122 Braşov County
RO123 Covasna County
RO124 Harghita County
RO125 Mureş County
RO126 Sibiu County
RO2 Macroregiunea doi
RO21 Nord-Est
RO211 Bacău County
RO212 Botoşani County
RO213 Iaşi County
RO214 Neamţ County
RO215 Suceava County
RO216 Vaslui County
RO22 Sud-Est
RO221 Brăila County
RO222 Buzău County
RO223 Constanţa County
RO224 Galaţi County
RO225 Tulcea County
RO226 Vrancea County
RO3 Macroregiunea trei
RO31 Sud-Muntenia
RO311 Argeş County
RO312 Călăraşi County
RO313 Dâmboviţa County
RO314 Giurgiu County
RO315 Ialomiţa County
RO316 Prahova County
RO317 Teleorman County
RO32 Bucureşti-Ilfov
RO321 Bucureşti
RO322 Ilfov County
RO4 Macroregiunea patru
RO41 Sud-Vest Oltenia
RO411 Dolj County
RO412 Gorj County
RO413 Mehedinţi County
RO414 Olt County
RO415 Vâlcea County
RO42 Vest
RO421 Arad County
RO422 Caraş-Severin County
RO423 Hunedoara County
RO424 Timiş County
Singura problemă este că cele opt regiuni deja existente nu au personalitate juridică şi competenţele necesare derulării programelor cu asistenţă financiară europeană. Ceea ce ar urma să fie şi singura schimbare potrivit ideii de a nu mai interveni în graniţele judeţelor sau regiunilor.
Mult discutata desfiinţare a judeţelor este o aiureală de proporţii cosmice, în realitate acestea fiind consfinţite deja prin lege drept unităţi de rang NUTS 3. Care ar urma să primească şi competenţe specifice şi, tocmai de aceea, nu au cum să dispară pentru că le cere UE să existe.
Se observă uşor că judeţele României se încadrează foarte bine în intervalul european pentru nivelul de bază, 150 mii – 800 mii de locuitori, iar regiunile în intervalul 800 mii – 3 milioane locuitori. Din păcate unii politicieni sunt impotenţi în comunicare iar alţii nu vor să discute cu argumente raţionale.
De altfel, extremele europene pentru NUTS 2 sunt regiunea britanică Cornwall cu circa 530 mii locuitori şi cea italiană Lombardia cu aproape 10 milioane locuitori. Polonia, cu o populaţie aproape dublă faţă de noi are 16 voievodate, după ce proiectul iniţial prevedea 11 voievodate.
Aşa încât varianta UDMR cu 16 regiuni, adoptată tacit de Senat, este lipsită de suport logic, singura ei virtute fiind concentrarea administrativă a etnicilor maghiari, simultan cu separarea lor de români, pentru că şi acum sunt maghiarii sunt împreună în aceeaşi regiune Centru.
Practic, trebuie interpus, după model european, un nivel 2 între nivelul central şi nivelul local 3, nivelul 1 urmând să aibă o importanţă mai mult simbolică (ştia cineva că România este deja divizată în 4 NUTS 1 ?). Toată lupta se dă pe împărţeala prilejuită de schimbarea atribuţiilor şi bugetelor aferente.
Evident, cedarea parţială a unor prerogative de la nivelul judeţelor la nivelul regiunilor de dezvoltare a deranjat şi deranjează actuala stare de fapt, prin care o serie de potentaţi locali sunt de facto un gen de stăpâni feudali care taie şi spânzură pe moşia lor.
Cât priveşte costurile implicate, avem de-a face cu o altă bazaconie aruncată pe piaţă. Adaptarea nivelurilor teritoriale după model european trebuie oricum făcută. Costurile trebuie comparate între variantele de schimbare şi nu faţă de situaţia actuală, ce nu va putea fi păstrată.
Vă daţi seama ce ar însemna retrasarea de graniţe teritoriale şi redefinirea regiunilor. Oricum s-ar face, tot ar nemulţumi pe cineva şi tot ar aparea conflicte, cu consecinţele aferente. Cert este că actuala dispunere pe nivelurile central şi judeţean trebuie adusă la pretenţiile bugetare ale UE.
Ori, varianta cu opt regiuni deja constituite are avantajul minimumului de schimbare şi minimumului de costuri cu noile structuri. De la nivel central, reproşurile pot veni numai din partea celor care nu pot utiliza prilejul în alte scopuri decât cele strict economic-administrative.
2 răspunsuri
Noi batem saua dar nu cred ca iapa de la cotroceni pricepe. Are alta agenda.
Atentie la inductia incompleta intr-o situatie data. Un om care a facut numai greseli poate sa aiba dreptate iar unul care are dreptate in general poate gresi intr-un caz particular.