Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

5 certitudini după referendumul constituțional din Turcia

de Victor Bratu 18.4.2017

Organizezi un referendum când vrei să ai o certitudine: cu doar două opțiuni pe buletinul de vot, rezultatul ar trebui să indice clar dacă majoritatea votanților, oricât de mică ar fi aceasta, aprobă anumite schimbări în societate.

În cazul Turciei, plebiscitul de duminică aduce mai multe întrebări decât răspunsuri. În aparență, țara a făcut o alegere majoră: 51,3% dintre alegători au votat în favoarea amendării Constituției în sensul extinderii atribuțiilor președintelui Recep Tayyip Erdoğan.

Opoziția însă contestă, deocamdată neoficial, rezultatul. Deși comisia electorală a anunțat voctoria taberei ”Da”, rezultatul oficial va fi anunțat peste cel puțin 10 zile. Comisia este ea însăși în centrul unui scandal, din cauza deciziei luate la închiderea urnelor prin care a validat buletine de vot care nu erau autentificate corespunzător pentru a fi utilizate în procesul de consultare populară.

O misiune OSCE a criticat luni decizia comisiei electorale, afirmând că subminează măsurile antifraudă. Grupul de observatori a mai criticat și campania continuă în favoarea votului ”Da”, intimidările la care au fost supuși cei care militau în favoarea votului ”Nu” și faptul că pe buletinul de vot nu a fost tipărită întrebarea pusă la referendum. Toate acestea au determinat misiunea OSCE să afirme că organizarea votului ”nu s-a ridicat la standardele internaționale”.

De aici, întrebări și incertitudini. Va ataca în instanță opoziția rezultatul votului? Ținând cont de erodarea semnificativă a independenței justiției turce, va analiza obiectiv instanța eventuala sesizare? Ce a determinat comisia electorală să schimbe regulile privind buletinele de vot după încheierea procesului de consultare populară? Și, cel mai important, cum va folosi Erdogan puterile obținute după ce modificările aprobate devin lege?

Toate acestea frământă cetățenii turci și comunitatea internațională. Politico pune între paranteze întrebările și publică 5 certitudini legate de referendumul organizat duminică în Turcia.

Erdogan a obținut ce a dorit…

De când a devenit primul președinte ales prin vot direct, în 2014, după ce a fost 10 ani premier și șef al partidului de guvernare- AKP, Erdogan și-a manifestat nemulțumirea față de rolul ceremonial în mare parte jucat de instituția prezidențială.

Practic, Erdogan a fost întotdeauna cel care a condus statul, ignorând constrângerile constituționale și acționând de facto ca executiv. De ani de zile, el a pledat în favoarea trecerii la un sistem care să îi permită să conducă statul legal.

Duminica trecută a obținut în fine ce a dorit: cu o mică majoritate, cetățenii au aprobat prelungirea și extinderea regimului Erdogan. Există unele dubii legate de legitimitatea obținută cu această minimă majoritate, dar nimeni nu se îndoiește că pentru Erdogan rezultatul este similar cu o victorie zdrobitoare, un semn că regimul său este expresia voinței populare.

… dar nu și-a consolidat puterea

Majoritatea ”Da” este dată de votul a 1,25 milioane de persoane. Dacă aceste voturi au venit din diaspora sau au fost securizate de grupările naționaliste care îl sprijină pe Erdogan este imposibil de determinat în acest moment din cauza marjei reduse.

La prima vedere, votanții din Turcia urmează linia partidului pe care îl simpatizează. Ar fi trebuit să fie o victorie lejeră dacă lucrurile ar fi stat așa- la urma urmei, la precedentele alegeri, AKP și opoziția ultranaționalistă MHP (care la referendum a susținut tabăra ”Da”) au adunat 60% dintre voturi.

Procentele de la precedentele alegeri nu s-au repetat însă la referendumul de duminica trecută. Ținând cont de campania negativă a celorlalte partide de opoziție, probabil că votanții MHP s-au împărțit: unii au urmat linia oficială, alții au urmat sfatul disidentului naționalist Meral Aksener, care a pledat împotriva modificării Constituției. Mai probabil însă, o parte a suporterilor lui Erdogan din AKP au votat împotriva liniei oficiale.

Implicațiile rezultatului nu au cum să-i scape președintelui, care a sperat într-un final fără echivoc: opoziția din Turcia poate fi slabă, dar aproape jumătate dintre turci nu au încredere  în președinte.

Erdogan a pierdut marile aglomerări urbanie

O schimbare semnificativă s-a produs la nivelul alegătorilor din mediul urban- pentru prima dată, Erdogan a pierdut majoritatea în cele mai mari trei orașe din țară: Istambul, Ankara și Izmir.

În vreme ce Izmir este cunoscut ca bastion al partidului de opoziție CHP, majoritatea alegătorilor din Istambul și din Ankara vota în trecut cu președintele. Pierderea majorității din Istambul are o semnificație specială pentru Erdogan: el a fost primar al acestei localități în anii 90, iar ulterior guvernul său a finanțat masiv acest megalopolis, în care s-au realizat numeroase proiecte de infrastructură.

Apariția acestei divergențe urbane nu este singura explicație a rezultatului strâns, fiind evident că sud-estul Turciei, zonă rurală puțin dezvoltată aflată sub influență kurdă, a votat majoritar ”Nu” la referendum, la fel ca alte provincii din zona Mării Negre.

Turcia rămâne divizată

Societatea turcă este divizată pe mai multe linii de fractură: seculari împotriva islamiști, liberali împotriva conservatorilor, naționaliști turci împotriva naționaliști kurzi, și tot așa. Duminică s-a mai adăugat o linie: ”Da” împotriva ”Nu”.

Rezultatele partiale de la referendum au evidențiat alăturarea unor grupări care în mod normal se disprețuiesc, de exemplu formațiunea pro-kurdă HDP și disidenții ultranaționaliști conduși de Meral Aksener. Dar în ciuda mizei ridicate, campania pentru referendum a demonstrat lipsa de unitate.

De ambele părți, în special însă de partea guvernamentală, au existat numeroase ocazii în care retorica a atins cote greu de acceptat, au fost membri ai cabinetului de exemplu care au asimilat votanții ”Nu” cu teroriștii. La închiderea urnelor, Erdogan a adoptat un ton conciliant, afirmând că a obținut victoria în numele tuturor cetățenilor turci.

Totuși, având în față aproape jumătate din țară care i se opune și cu un rezultat contestat, guvernul trebuie să lupte pentru a păstra măcar o atmosferă de unitate.

În sfârșit, sondaje conforme cu realitatea

2016 a fost un an dezastruos pentru sociologii din întreaga lume, care au eșuat la cele mai importante examene: prognozele legate de referendumul din Marea Britanie și alegerile din Statele Unite. Sociologii din Turcia au nimerit însă rezultatele corecte.

Dacă în martie majoritatea sondajelor de opinie prezentau o victorie la limită a taberei ”Nu”, în aprilie trendul s-a inversat, toate arătând o victorie la limită a taberei ”Da”.

Duminică, sondajele s-au confirmat. Dacă rezultatele neoficiale vor fi întradevăr certificate la final.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 18.4.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult

Europa

Mandatul european de arestare împlinește 16 ani: România a emis 14.230 de mandate și i s-au predat 5.181 fugari

Mariana Bechir

Statele membre au emis între 2005 și 2017 un număr de 168.104 mandate europene de arestare, dintre care mai puțin de o treime au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a numit șefii de la Parchetul General, DNA și DIICOT – doi au aviz negativ de la CSM

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire în funcție a celor trei persoane propuse de ministrul Cătălin Predoiu să devină cei mai importanți… Mai mult

Stiri

Adina Florea, respinsă la conducerea DNA și a Secției speciale, candidat pentru Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propunerea fără succes a fostului ministru Tudorel Toader la șefia a două parchete importante – DNA și Secția specială pentru investigarea magistraților… Mai mult

Stiri

Contraperformanță cu repetiție: Transgaz, scădere cu 30% a profitului net în 2019. Cauzele

Adrian N Ionescu

Profitul net al Transgaz (TGN) a scăzut cu 29,5% în 2019, o reducere mai mare decât cea din 2018 ( -14,3%), potrivit unui raport al… Mai mult

Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult