Laura Codruţa Kovesi a publicat, luni seară, raportul de activitate în calitate de procuror-şef al DNA, în perioada mai 2013-iulie 2018, în document fiind prezentate obiectivele atinse, trimiterile în judecată şi condamnările.
„Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit în ultimii 5 ani o structură eficientă, pro activă şi care îşi îndeplineşte rolul instituţional de a investiga cauze de corupţie la nivel înalt şi mediu”, se arată în documentul publicat de Laura Codruţa Kovesi.
În cei cinci ani de mandat, a crescut anual numărul rechizitoriilor, numărul inculpaţilor trimişi în judecată, numărul demnitarilor investigaţi şi a crescut valoarea măsurilor asiguratorii dispuse.
Rezultatele enumerate în Raport:
- DNA a trimis în judecată 68 demnitari: 14 miniştri şi foşti miniştri, 39 deputaţi, 14 sentori şi 1 membru al Parlamentului European.
- Dintre aceştia au fost condamnaţi definitiv 37, după cum urmează: 9 miniştri şi foşti miniştri, 21 deputaţi, 6 senatori şi 1 membru al Parlamentului European.
- În aceeaşi perioadă de timp valoarea măsurilor asiguratorii institutite de DNA a fost de peste 2 miliarde Euro.
- Procentul de achitări s-a menţinut la 10% fiind sub media europeană. (…)
- În Raportul anticorupţie al Uniunii Europene publicat în 2014, DNA este prezentată drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene.
Despre prioritățile DNA
Prioritățile „au vizat în principal combaterea unor categorii de infracţiuni cu grad ridicat de incidenţă şi periculozitate socială, precum şi alte măsuri pentru optimizarea activităţii: combaterea corupţiei în administraţia publică locală şi centrală, combaterea corupţiei în achiziţii publice şi retrocedări, combaterea fraudei în utilizarea fondurilor din bugetul naţional şi european, instituirea măsurilor asiguratorii şi aplicarea confiscării extinse, soluţionarea cu operativitate a cauzelor; unificarea practicii în interiorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie; aprofundarea unor instrumente internaţionale şi bune practici, prin accesarea de programe cu finanţare U.E. pentru realizarea unor acţiuni comune cu parteneri instituţionali; conectarea permanentă la mediul internaţional juridic în domeniul combaterii corupţiei”, se arată în raport.
Despre sechestrele impuse în dosare
În ultimii 5 ani valoarea măsurilor asiguratorii institutite de Direcţie a fost de peste 2 miliarde de euro. Spre exemplu, în anul 2016 s-au instituit măsuri asiguratorii de peste jumătate de miliard de euro, cea mai mare valoare de la înfiinţarea instituţiei.
„Tot în anul 2016, Direcţia Naţională Anticorupţie a reuşit să instituie măsura sechestrului cu privire la două proprietăţi situate în Saint Tropez – Franţa până la concurenţa sumei de 5.066.300 EURO.
Totodată, s-a instituit măsura sechestrului şi cu privire la două imobile situate în Barcelona până la concurenţa sumei de 534.310 EURO.
Au fost formulate şi solicitări de instituire a sechestrului în Cipru, Elveţia şi Germania până la concurenţa sumei de 7.816.485 RON, echivalentul a 1.737.417 Euro. Măsurile dispuse au dus la menţinerea procentului de achitări faţă de anul 2012, fiind în ultimii ani de aproximativ 10%”, spune raportul.
Despre presiunile asupra procurorilor anticorupție
„Presiunile exercitate în spaţiul public au depăşit de multe ori limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, uneori atacurile provenind din partea unor condamnaţi sau inculpaţi care deţin sau au deţinut funcţii importante în stat.
Au existat în ultimul an numeroase atacuri la adresa procurorilor DNA sau a activităţii direcţiei, care au devenit mai agresive şi mai numeroase faţă de anii precedenţi.
Au fost formulate către Consiliul Superior al Magistraturii cereri de apărare a independenţei procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie atunci când au existat atacuri sau presiuni prin declaraţii publice asupra procurorilor sau activităţii direcţiei şi au fost înaintate cereri de apărare a independenţei şi prestigiului justiţiei, ca urmare a apariţiei în mass-media a unor afirmaţii denigratoare la adresa corpului procurorilor sau care au adus grave încălcări ale dreptului la imagine a magistraţilor procurori”, spune raportul.
