În 2018, puterea de cumpărare a pensionarilor a crescut cu 5%, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică.
Este o majorare situată la mai puţin de jumătate în raport cu cea din anul 2017, când puterea de cumpărare a pensionarilor crescuse cu 11,3%.
Pe de o parte, avansul sumelor primite în termeni nominali s-a redus de la 12,7% la 9,6%, pe de altă parte, inflaţia medie anuală a crescut de trei ori şi jumătate, de la 1,34% în urmă cu doi ani până la 4,63% în 2018.
Pensia medie lunară de anul trecut s-a situat la 1.172 de lei, valoare situată în termeni nominali cu 23,6% peste media din 2016 (948 lei).
Ajustat cu creşterea cumulată a preţurilor pe doi ani, în termeni reali s-a produs o îmbunătăţire a beneficiilor oferite de stat între 2016 şi 2018 de circa 16,6% (o şesime) în condiţiile unui avams economic de 11,4%.
Cu toate acestea, raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare ( adică a „adevăraţilor pensionari”) şi câştigul salarial mediu net s-a redus de la 52,8% în 2017 la 50,9% în 2018. Explicaţia fiind majorarea mai rapidă a veniturilor salariale, din impozitarea cărora se achită pensiile.
Dată fiind creşterea medie a punctului de pensie de doar 5% prevăzută pentru anul 2019 (15% pe ultimele patru luni) şi valoarea aproape triplă a creşterii salariului net (de la 2.685 lei la 3.085 lei, conform prognozei de iarnă a CNSP), foarte probabil, acest raport dintre pensie şi salariu va coborî sub pragul de 50%.
Numărul de persoane aflate în plată s-a diminuat cu un procent pe parcursul ultimilor doi ani, în condiţiile în care cei care au atins limita de vârstă au fost mai mulţi cu 1,2%. Explicaţia este că a crescut efectivul persoanelor pensionate anticipat, în timp ce numărul celor cu grade de invaliditate (-13,1%) şi cel al urmaşilor (-4,3%) au scăzut semnificativ.
De remarcat, în context, avansul important înregistrat de cei care s-au pensionat anticipat cu pensie parţială (+17,3%), beneficiari ai celei mai mari creşteri a pensiei medii (+58,9%) odată cu trecerea la condiţii mai favorabile de ieşire din activitate. Şi urmaşii celor care au ieşit din activitate dar au decedat ulterior au beneficiat de o creştere superioară mediei generale (+27,4% nominal).
La polul opus, deşi au înregistrat cea mai mare reducere a efectivului ( după verificări tot mai restrictive ale dosarelor depuse), persoanele cu diverse grade de invaliditate au avut şi cea mai mica creştere a veniturilor primite de la stat (+10,1% nominal în doi ani). Cu observaţia foarte importantă că majorarea mai mica de patru procente din 2018 nu a reuşit să acopere inflaţia medie, prin urmare puterea lor de cumpărare a scăzut anul trecut.
Numărul mediu al celor care au beneficiat anul trecut de ajutor social de completare pentru a atinge așa-zisa ”pensie socială minim garantată” (actualmente „indemnizaţie socială”, majorată de la 350 de lei lunar la 640 de lei lunar) a crescut cu nu mai puţin de 66,5%, până la 943,2 mii persoane sau 18% din numărul total al pensionarilor.
În fine, ar mai trebui menţionat, în profil teritorial, că raportul dintre pensia maximă şi cea minimă ca nivel mediu asigurat de stat a fost de 158% (1.434 lei în municipiul Bucureşti faţă de 903 lei în judeţul Botoşani).
Valori relativ mari s-au mai consemnat în judeţul Hunedoara (1.427 lei) şi judeţul Braşov (1.343 lei) iar niveluri mici în judeţele Giurgiu (909 lei) şi Vrancea (930 lei).
