Stocul de arierate către bugetele statului existent în economia românească s-a diminuat anul trecut cu circa o jumătate de procent din PIB ( datele sunt valabile după primele nouă luni ale anului).
Vestea bună este că sumele restante au scăzut de la circa 20 miliarde lei la 16,7 miliarde lei.
Vestea mai puțin bună este că circa două procente din încasările bugetare consemnate pe 2013 provin din obligații de plată mai vechi, din anii anteriori.
Diminuarea stocului de arierate în intervalul 30 septembrie 2012 – 30 septembrie 2013 a fost semnificativă. Ea s-a ridicat la circa 3,2 miliarde lei, sumă echivalentă cu o jumătate de procent din PIB. Mai mult, încasările aferente obligațiilor de plată către stat deja existente și neonorate la începutul anului 2013 au fost de 4,14 miliarde lei, respectiv 0,66% din PIB estimat pentru anul trecut.
Practic, ne aflăm în situația în care, la o pondere de circa 33% a încasărilor bugetare totale în PIB, cam două procente din aceste încasări să se datoreze recuperării din banii datorați din anii trecuți. Pe de o parte, este bine că ANAF și-a făcut treaba și a reușit să crească pe toată linia indicatorii de performanță.
Disciplina fiscală pare a se fi întărit iar acuratețea stabilirii obligațiilor de plată în conformitate strictă cu legea s-a îmbunătățit.
Aproximativ două treimi din sumele recuperate provenite din anii anteriori au provenit de la contribuabilii mari (45,2% din total ) și mijlocii (19,7%). De remarcat și faptul că s-a redus și constituirea de noi arierate pe parcursul anului 2013, până la 917,2 milioane lei pentru primele nouă luni. Soldul de 2,67% din PIB arierate către bugetele de stat rămas la 30 septembrie 2013 rămâne, însă, mai mare decât nivelul estimat al deficitului bugetar.
Partea mai puțin bună din aceste evoluții constă în obișnuirea factorilor de decizie în privința cheltuielilor bugetare cu un surplus conjunctural destul de consistent dar incert în timp. Deocamdată, sumele provenite din lichidarea arieratelor vechi le-au depășit de 4,5 ori pe cele apărute din constituirea de noi arierate. Dar, tocmai de aceea, este greu de crezut că acest decalaj se va menține pe termen mediu, indiferent de performanța din activitatea ANAF.
Banii cuveniți statului din anii anteriori au luat, în bună parte, calea plăților de pensii și salarii din anul curent. Ceea ce a rezolvat problema pentru moment și a ușurat găsirea de soluții la deficitele cronice, îndeosebi la nivelul bugetului asigurărilor de stat. Însă a amânat găsirea unor soluții și luarea unor decizii care să permită sustenabilitatea achitării obligațiilor asumate de stat.
Cu alte cuvinte, deficitul structural, rezultat din așezarea activității economice curente este mai ridicat decât s-ar putea crede. Efectul încasărilor bune din diminuarea stocului de plăți restante a fost unul de cosmetizare a deficitului bugetar final și de slăbire a rigurozității în alocarea resurselor bugetare. Asta deoarece sursa de bani a diminuării arieratelor în același ritm ca până acum este incertă și va dispare cu siguranță în timp.
Urmărește-ne pe Google News
