Magistrala de metrou Drumul Taberei – Eroilor a fost inaugurată marți, 15 septembrie 2020, cu 5 ani întârziere de la data anunțată inițial pentru finalizarea investiției, la 9 ani de la începutul lucrărilor și la 12 ani de la lansarea primei licitații pentru proiect.
Inaugurarea oficială, la care au participat președintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban și ministrul Lucian Bode, a avut la ora 12:00, iar publicul călător va putea intra în stații la ora 14:00.
Magistrala 5 este prima magistrală de metrou din București construită de la zero după Revoluție, și cea mai scumpă lucrare de infrastructură urbană finalizată din țară: 3,4 miliarde de lei cost total.
Magistrala 5 de metrou are 10 staţii: Secţiunea Râul Doamnei – Eroilor (PS Opera), este compusă din 10 staţii de metrou şi un depou: Râul Doamnei, Constantin Brâncuşi, Valea Ialomiţei, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Tudor Vladimirescu, Favorit, Orizont, Academia Militară, Eroilor 2. Finanţată integral din fonduri externe nerambursabile în cadrul POS-T 2007 – 2013, POIM 2014 – 2020 (85%) şi de la bugetul de stat (15%).
Metrorex nu a reușit să termine la timp licitația pentru achiziția de trenuri noi și din acest motiv pe M5 vor circula trenuri ”relocate” de pe alte magistrale, mai puține decât cele 13 trenuri estimate de Metrorex că ar fi putut să asigure un interval de circulație comparabil cu cel de pe celelalte magistrale.
Istoria tranziției de la vorbă la faptă
Ideea unei linii de metrou din Drumul Taberei până la Universitate și mai departe spre Pantelimon exista încă din timpul comunismului și a fost reluată și după Revoluție.
Proiectul a prins cu adevărat contur abia în a doua jumătate a anilor 2000 când nevoia de a lega printr-o linie de metrou cartierul Drumul Taberei – cu o populație neoficială de aproape 250.000-300.000 de oameni, cam cât cele mai mari orașe din provincie de la noi precum Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași – de restul rețelei din București a devenit mai stringentă ca niciodată.
Istoricul proiectului, publicat de Hotnews: În 2008 în noiembrie, Metrorex lansa o licitație pentru Magistrala 5, tronsonul din Drumul Taberei până la Eroilor, acolo unde ar urma să se facă legătura cu magistralele 1 și 3, însa – din diferite motive, printre care și lipsa unei finanțări concrete – licitația a ajuns sa fie anulata doi ani mai târziu, în ianuarie 2010.
Raza de speranță a venit în noiembrie 2009, când România a reușit să semneze un contract de finanțare rambursabilă cu Banca Europeana de Investiții. Prin acel contract, BEI punea la dispoziția statului un împrumut de 883 de milioane de euro pentru întreg tronsonul din Drumul Taberei si până la Universitate.
În ianuarie 2010, Metrorex a demarat licitația pentru doua contracte – Lotul 1.1 de realizare a stațiilor și a structurii tunelurilor de la Raul Doamnei și pana la Eroilor 2 și Lotul 1.2 de realizare a galeriei, stației și depoului de la Valea Ialomiței.
În februarie și martie anul următor, câștigătorii erau anunțați, și la câteva luni după ce șantierul începea să prindă contur în cartierul Drumul Taberei. Tot cam pe atunci au apărut celebrele bannere care anunțau locuitorii din zonă că
„În trei ani aici va fi stația ta de metrou”, banner ce ulterior a devenit un subiect de glumă pentru locuitori, cineva adăugând fie încă un 0 după cifra 3, fie transformând-o în 8.
Lucrurile începuseră bine, dar – ca în multe cazuri – s-a întâmplat ceva ce a stricat ordinea lucrurilor. Proaspăt ajuns la putere, primul guvern Ponta face prima rectificare bugetara și banii alocați pentru Metrou au fost reduși cu mai bine de jumătate. Practic, de la 380,9 milioane de lei, suma alocata inițial pentru 2012, fondurile au fost reduse la 178,9 milioane de lei, în urma rectificării.
Degeaba s-a revoltat presa, bucureștenii sau chiar și Metrometrul, modificarea a rămas bătută în cuie și ritmul lucrărilor a avut de suferit.
După aceasta lovitură, așteptarea era ca alocarea pe următorul an – pe 2013 – sa fie suficientă ca lucrările sa revină la ritmul normal, ba chiar sa recupereze din întârzieri. Degeaba…
În bugetul realizat de guvernul Ponta 2, alocarea pentru M5 a fost din nou redusă puternic. Oficial, s-au alocat circa 95 de milioane de lei, mult mai puțin decât cei 500 de milioane estimați pentru 2013 de către Guvernul Ponta 1 la rectificarea bugetară din vara lui 2012.
Mai mult, pentru anul 2014 era estimată o altă sumă foarte mică – 65 de milioane de lei – prea puțin, după cum susținea atunci comunitatea de pe forumul de specialitate metrouusor.com.
Prinși cu minciuna – Ponta și Fenechiu susțineau că metroul e prea scump, „cât autostrada Comarnic – Brașov”
Supărarea publică a atins cote maxime, însă premierul și ministrul transporturilor de atunci, Relu Fenechiu, au ieșit public în repetate rânduri, încercând sa mistifice adevărul despre proiect și să încerce să dea vina pe guvernările anterioare.
Ponta și Fenechiu au spus pe unde au putut ca investiția e prea scumpa, ca metroul din Drumul Taberei ne costa ba peste 1 miliard de dolari, ba mai mult decât autostrada Comarnic – Brașov. Oficial, ambii au mințit, iar informațiile reale i-au contrazis flagrant.
Salvarea a venit însă tot de la Uniunea Europeana, în aprilie 2013 Comisia anunțând că acceptă preliminar includerea lucrărilor la M5 pe fonduri europene nerambursabile, înlocuind practic împrumutul luat de statul roman de la BEI. Includerea oficială pe fonduri europene a venit în august 2013, iar lucrările reveneau la un ritm susținut, momentul lansării utilajelor de forat tunele – celebrele TBM-uri (Tunnel Boring Machine) apropiindu-se puternic.
Pe 25 septembrie 2013, primul TBM, botezat „Varvara”, își începea misiunea de a fora primul tunel al metroului din Drumul Taberei, iar pe 8 noiembrie primele doua stații ale metroului din Drumul Taberei erau deja legate prin tunel.
Pe 21 noiembrie 2013, „Cârtița” Filofteia, al doilea utilaj care sapa tunelul, a fost pusa în funcțiune, iar aproape un an și două luni mai târziu, cele doua fire de tunel de la Academia Militara – punctul de lansare a scuturilor de forat – și până la Raul Doamnei – puntul terminus – erau finalizate.
Pe 3 februarie 2015, TBM-ul Varvara a început să fie ridicată din stația Raul Doamnei pentru a fi trimisă spre Academia Militară de unde urma să își înceapă misiunea de forare spre Eroilor 2.
Pe 11-12 decembrie 2015 în zona intersecției bulevardelor Eroilor și Eroilor Sanitari a apărut o tasare a pământului sub carosabil. Incidentul s-a produs chiar în timp ce TBM-ul Varvara intra în stația Eroilor 2. Ca măsuri s-a dispus închiderea traficului în zona și stoparea lucrărilor pana la remedierea situației.
După reluarea lucrărilor, au urmat apoi o serie de doi ani în care autoritățile de la Transporturi anunțau termene după termene privind finalizarea M5 și darea în folosință.
Începutul lui 2017, apoi finalul anului, 30 iunie 2018, Q1 2019, decembrie 2019 – termene anunțate care au fost depășite unul după altul.
Ultimul termen avansat de actualul guvern fusese 30 iunie, însă și acest termen a fost depășit. Motivul? Probleme la o centrală de ventilație și o stație de pompare a apei.
