De la începutul războiului din Ucraina, au intrat în România aproape 3,5 milioane de ucraineni, dintre care aproximativ 100.000 s-au stabilit temporar în țara noastră, iar numărul contractelor de muncă ale cetățenilor ucraineni încheiate după 24 februarie 2022 este de 5.787. Marea majoritate a persoanelor care s-au oprit în România sunt femei cu copii de vârstă preșcolară.
La nivel național, există 7.141 contracte de muncă ale cetățenilor ucraineni, dintre care 5.787 de contracte au ca dată de începere a activităţii în ultimul an, conform datelor prezentate luni de ministrul Muncii, Marius Budăi, pentru Agerpres.
Cei mai mulţi ucraineni s-au angajat în industria prelucrătoare (1.682 ), 839 şi-au găsit locuri de muncă în construcţii, iar 582 în comerţ.
Pe județe, 2.128 de ucrainieni sunt angajați în Bucureşti, 466 în judeţul Bistriţa-Năsăud și 409 în Argeş.
565 milioane de euro, valoarea intervențiilor din România pentru atenuarea crizei refugiaților ucraineni
Pe de altă parte, între 10 februarie 2022 și 4 februarie 2023, România a fost tranzitată de aproape 3,4 milioane de ucraineni care au fugit de războiul din țara vecină, iar din aceștia puțin peste 100.000 de s-au stabilit provizoriu în România, aproape jumătate dintre ei (47.000) fiind copii.
Un număr de 103.000 de ucraineni sunt deja înregistraţi cu o formă de protecţie temporară în România şi puţin peste 4.000 au solicitat azil la noi în ţară, conform datelor oficiale din ianuarie.
Fluxul intrărilor se menține ridicat, în urmă cu două zile aproape 8.000 din cele 74.833 de persoane care au intrat în România fiind ucraineni.
Fondurile alocate răspunsului la criza umanitară a refugiaților ucrainei sunt estimate, pe baza informațiilor colectate de la Ministerul Finanțelor și ONG-uri, românești sau internaționale, la peste 565 de milioane de euro, dintre care aproximativ 200 de milioane de euro provin de la agenţiile Naţiunilor Unite.
Luni, 6 februarie, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene a deschis apelul pentru decontarea cheltuielilor efectuate pentru sprijinirea persoanelor refugiate. Valoarea totală a schemei este de 118 milioane de euro, din care 100 de milioane de euro sunt asigurați din Fondul social european, iar diferența de 18 milioane, din bugetul de stat.
Cuantumul sprijinului este de 100 euro/săptămână, pentru maximum 26 de saptamani.
În Germania, mai mulți refugiați ucraineni decât în Polonia
Peste patru milioane de ucraineni beneficiau în UE de o formă de protecție temporară sau de o schemă similară (adică aveau statutul de refugiat în sensul formal al termenului), la începutul lunii februarie, conform datelor Eurostat.
Cei mai mulți nu s-au stabilit în Polonia, în pofida apropierii de limbă și cultură, ci în Germania – 967.715 (date Eurostat valabile pentru 2 februarie 2023). Cu mențiunea că în Polonia se află totuși o comunitate mai mare de ucraineni, mulți fiind sosiți aici, în căutarea unui job, înainte de începerea războiului.
În Polonia, statutul de refugiat a fost deja aprobat pentru 961.340 persoane, din cei aproape 9 milioane de ucraineni care i-au trecut granița începând cu 24 februarie 2022. Aproximativ 7,25 milioane ucraineni au ieșit deja din Polonia, conform Poliției de frontieră din această țară, unii întorcându-se în Ucraina, alții preferând state UE cu putere economică mai mare sau mai generoase în privința alocațiilor pentru cei fugiți din țări aflate în conflict.
Potrivit OECD, Polonia a cheltuit, în 2022, 8,36 de miliarde de euro cu cazarea, asistența medicală și alte servicii acordate refugiaților ucranieni, aceasta fiind cea mai mare sumă decontată de un stat UE cu cei care au fugit de invadatorii ruși.
Pe locul 3 în clasamentul celor care le-au oferit ucrainenilor azil sau altă formă de protecție se află Cehia, cu 432.415 de refugiați deja aprobați. Bulgaria, cu mai puțin de șapte milioane de locuitori, acordă protecție temporară pentru 147.385 ucrainei, un număr cu 50% mai mare decât cel al ucrainenilor stabiliți în România.
****
Urmărește-ne pe Google News
