”Capacitatea statului de-a plăti pensii și salarii”: Câteva precizări comentate pe execuția bugetară din primele 2 luni

Ministerul Finanțelor a venit, în premieră după mult timp, cu câteva precizări privind execuția bugetară, urmare a unor îngrijorări exprimate public referitoare la capacitatea de plată a pensiilor și salariilor, precum și la posibilitatea de rambursare a datoriilor scadente către FMI. Vi le prezentăm în cele ce urmează, însoțite de câteva comentarii.

1) ”Conform datelor operative, execuţia bugetului general consolidat pe primele două luni ale anului s-a încheiat cu un deficit de – 2,44 miliarde lei, respectiv 0,39 % din PIB faţă de -2,7 miliarde lei respectiv 0,46% din PIB realizat la aceeaşi dată a anului precedent, fapt ce confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală.” – spune ministerul Finanțelor.

Observație corectă și evoluție în principiu bună. Se putea face, însă, corecția de la 0,44% la 0,46% și pentru valorile publicate pe site-ul ministerului, dată fiind valoarea mai mică a PIB 2012 față de ceea ce se estima la momentul publicării execuției pe primele două luni din 2012. Eventual se poate simplifica și transparentiza orice analiză prin publicarea evoluției principalilor indicatori pe ultimele 12 luni, cum face INS.

2) ”Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 29,28 miliarde lei, reprezentând 4,7 % din PIB, au fost cu 0,1% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.”

Aici se vede intenția de a găsi o lumină favorabilă acolo unde situația nu se prezintă la fel de bine. De la termeni reali în primul paragraf se face face trecerea convenabilă la termeni nominali. Dacă era să se păstreze o abordare consecventă, se putea constata că veniturile totale au scăzut de la 4,9% din PIB la 4,7% din PIB, fără să fie un capăt de țară. Explicația era simplă și vine imediat.

3) ”Impozitul pe venit a crescut cu 11,9% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, în timp ce impozitul pe profit înregistrează o scădere cu 1,2 miliarde lei ca urmare a faptului că termenul de plată a acestuia a fost decalat de la 25 ianuarie la 25 martie ale anului, astfel că veniturile colectate din impozitul pe profit vor fi comparabile ca nivel de încasare la sfârşitul trimestrului I 2013.”

Ar fi de remarcat, totuși, faptul că o atitudine proactivă și nu una reactivă ar fi prespus prezentarea în prealabil pentru public a modificării și nu explicarea ulterioară a unei discrepanțe semnificative (foarte ușor vizibilă și potențial eronat interpretabilă) de la un an la altul.

4) ”Evoluţii favorabile s-au înregistrat şi ( ! – n.r.) la accize (+18,9%) şi contribuţii de asigurări (+2,4%). Taxa pe valoare adăugată a crescut cu 2,6% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent în condiţiile în care încasările au fost mai mari cu 5%, în timp ce rambursările au crescut cu 12%.”

Un amestec neinspirat de creșteri reale și scăderi în termeni reali, dacă se ține cont de inflație, 5,81% media ianuarie-februarie 2013 la ianuarie-februarie 2012. Evident, nici TVA și nici încasările nu au crescut în termeni reali, doar accizele și rambursările. Același amestec se poate observa și în paragraful următor, unde vă lăsăm drept exercițiu să vă dați seama ce a crescut în mod real și ce nu.

5) ”Veniturile nefiscale au crescut cu 12,1% la nivelul bugetului general consolidat, creşterea înregistrându-se la bugetul de stat cu 30,3% şi la instituţiile autofinanţate cu 2,5% (5 –ul l-am pus noi, în lipsa lui din comunicat – n.r.), în timp ce la bugetele locale s-au redus cu 4,7%.”

”Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 31,73 miliarde lei, reprezentând 5,1% din PIB, s-au redus în termeni nominali cu 0,7% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. S-au înregistrat creşteri la cheltuielile de personal (+16,6%) ca urmare a reîntregirii totale a salariilor personalului bugetar la nivelul lunii iunie 2010.”

În traducere, cheltuielile au scăzut cu 6,5% în termeni reali față de aceeași perioadă a anului precedent (ceea ce arată chiar mai bine în primă instanță, dar implică faptul că procesul de ajustare fiscală s-a făcut prin măsuri de austeritate și nu de succes în promovarea creșterii economice) iar cheltuielile cu salariile au crescut cu ceva mai mult de zece procente.

În fine, două precizări importante și utile, pe care le prezentăm ca atare, fără comentarii:

6) ”Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 8,4% (de fapt 2,4% în termeni reali – n.r.), ca urmare a accelerării procesului de achitare a arieratelor de către autorităţile locale şi de către fondul naţional de sănătate.” și ”Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 2,7 miliarde lei (0,47% din PIB), în condiţiile în care legea bugetului pe anul 2013 a fost promulgată pe 21 februarie – comparaţia cu primele 2 luni din anul precedent nefiind astfel relevantă.”