fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Am devenit piață emergentă: cum procedăm?

Promovarea la statutul de piață de capital emergentă a Bursei de Valori București (BVB) a României este comparată ca importanță cu însăși reînființarea bursei acum… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Pilonul II, în revenire semnificativă: Pragul de 8 milioane de participanți la sistemul de pensii private a fost depășit

Activul net al fondurilor private din pilonul II a revenit pe o creștere semnificativă după ce fusese afectat de declanșarea epidemiei mondiale. De la circa… Mai mult

21.09.2020

La obiect

Băncile au raportat 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți în 2020 / Infrastructura IT – o vulnerabilitate în contextul avansului bankingului online

În ultimele șase luni, băncile din România au raportat un număr de 14 incidente majore de funcționare a sistemelor de plăți și a instrumentelor de… Mai mult

21.09.2020

Interviu

Interviu James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar”

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare  – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro –… Mai mult

21.09.2020

”Spălarea” locurilor de muncă: De ce banii europeni nu produc job-uri

de Marian Dobrila 27.5.2013

Deși, conform cifrelor, România are una dintre cele mai scăzute rate ale șomajului din zona Sud Est și Centru a Europei (5,8% în 2012, în scădere față de 6,6% în 2011), nu acesta este singurul indicator relevant pentru a măsura deficitul de locuri de muncă din economie.

350 de EUR salariul mediu brut, productivitatea muncii în agricultură de 4 ori mai mică decât media europeană și numărul imens de români care lucrează sau caută de lucru în altă parte ne dau un mesaj cât se poate de limpede: românii găsesc de muncă în țara lor, dar nu găsesc locuri de muncă să le satisfacă un minim al așteptărilor.

Șomajul acesta, greu de măsurat, dar foarte vizibil, se măsoară în acei oameni care sunt prizonierii unui loc de muncă sau își privesc actualul loc de muncă drept o tranziție spre ceva mai bun.

Auzim de asemenea că unul din obiectivele guvernărilor noastre este crearea de locuri de muncă. O pârghie importantă este acordarea de subvenții pentru investițiile care creează aceste „slujbe”.

Beneficiarii privați de fonduri nerambursabile, naționale sau europene, știu lecția: investești X lei, autoritatea pune și ea Y lei, dar trebuie să creezi Z locuri de muncă pe care să le păstrezi Ț ani. Simplu? Nici pe departe.

Niște trucuri

Pentru măsura 312 a programului PNDR puteai să iei 200.000 de EUR per investiție, dar era necesară crearea a 8 locuri de muncă pe care să le păstrezi 3 ani. Au apărut numeroase cazuri când investitorul achiziționa un excavator de 300.000 de EUR și angaja 2 oameni să-l conducă în 2 schimburi, 3 să-l repare și 3 să-l păzeasca. Adică ținea 8 cărți de muncă pe 3 ani la salariul minim, cu un cost de aproximativ 30.000 de EUR pe 3 ani și primea o subvenție de 200.000 de euro. Desigur că nu păzeau 3 oameni un excavator. Își mutau cărțile de muncă și munceau tot la câmp, că de-acolo vine mâncarea. Firesc, de altfel.

În cadrul măsurii care finanțează energii regenerabile a POS CCE, noile locuri de muncă contribuie și ele la un punctaj foarte bun, iar concurența a fost la sânge și fiecare punct contează. Investitorii prezentau planuri mărețe în care 20 de oameni păzeau 5 turbine eoliene. Ca la război.

Ce să mai spunem de categoria investiții productive, Axa 1, programul de competitivitate? Mulți cumpărau o tehnologie foarte performantă care făcea să nu mai fie nevoie nici de oamenii pe care îi aveau până atunci. Normal, că doar asta înseamnă competitivitate. Ce făceau acești investitori pentru a dovedi posibilitatea de a crea noi locuri de muncă: depuneau proiectul de investiție în tehnologie pe o firma mai mică din cadrul aceluiași grup, lasând firma mare să-și continue normal activitatea. După realizarea investiției mutau o parte din salariați pe firma care făcea investiția, care devenea vedeta grupului. Pe grup numărul de locuri de muncă era mai mic, dar pe firma de proiect creșteau în detrimentul firmei mari.

Totul legal, artificii realizate de oameni care aveau investiții adevărate, fezabile și trebuiau să intre în Patul lui Procust: mai îndoiau genunchii, mai lungeau gâtul. Oameni care s-au adaptat la reguli.

Or, crearea de locuri de muncă nu e un scop în sine, decât dacă aduce valoare adăugată pentru stat și pentru investiție.

Și cauzele

De ce se întâmplă toate acestea?

Prima cauză e evidentă: condițiile de finanțare sunt rău gândite și rău definite. Este inacceptabil să punctezi investitorii ținând cont de numărul de locuri de muncă pe programele de competitivitate economică. Îi dezavantajăm pe investitorii care cumpără înaltă tehnologie, care plătesc bine oamenii și care generează pe orizontală acea bază pentru creșterea de mâine și pentru crearea unui echilibru structural.

A doua cauză e profundă: nu avem o strategie națională de ocupare corelată cu strategia de dezvoltare.

Întrebarea de la care putem porni este: Ce poate țara asta să facă producând valoare adăugată mare?

Vrem autonomie alimentară? Să ne creștem productivitatea muncii în agricultură și să fim competitivi măcar pentru noi înșine? Știm deja că importăm mai mult de jumătate din alimente.

Vrem să ne dezvoltăm singuri miile de brevete de invenție care iau drumul Europei, Asiei și Americii? Să nu le mai vindem pe nimic la idee și să creăm industriii care pot vinde acele idei în faza de produse.

Vrem să nu mai vindem creiere, ci produsele acestor creiere, fie că e vorba de soft sau știință?

Anul 2013 este un moment bun să hotarim ce vrem și ce e prioritar. După aceea să ne propunem să creăm locuri de muncă, să instruim oameni și să obligăm investitorii beneficiari de fonduri nerambursabile să le creeze. Decât să fugărim locurile de muncă și cărțile de muncă de la o firmă la alta, mai bine să-i facem pe oameni sa fie entuziaști să le creeze. Să dăm și filonul, nu doar lopata.

După 45 de ani de comunism și 25 de ani de haos strategic, provocarea este să ne hotărâm care este cu adevărat interesul național al României. Cu coastele pe lânga ghimpii de la FMI și UE și cu politicieni care nu au făcut niciodată un astfel de exercițiu coerent, sunt șanse ca următoarea strategie să fie un alt document programatic de sertar. Sau nu.

***

Marian Dobrilă este vicepreședinte al Asociației Consultanților din România pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 27.5.2013

3 comentarii

  1. Ioana Haitchi
    27.5.2013, 10:33 pm

    Zici bine. Nivelul politicii dambovitene dicteaza in aceasta tara. Zici de planuri, de viziuni? De unde? Odata cu vanzarea activelor acestei tari, s-au pierdut si specialistii. Cum poti gandi o strategie la nivel national atata vreme cat 95% din deficitul bugetar se “datoreaza” sistemelor de pensii si de sanatate? In aceste conditii suntem intr-o vesnica “urgenta” de a rezolva problemele stringente intr-un sistem de stat falimentar. Daca nu se schimba sistemul nu putem progresa. Acum Dragnea face o regionalizare geografica, in loc sa faca o federalizare in adevaratul sens al cuvantului. Inca o tranzitie, inca un rai pentru banditi!

  2. lili
    28.5.2013, 7:56 am

    Mai mult ca sigur ca NU.
    Din pacate….

  3. Lulu
    11.6.2013, 3:04 pm

    De ce vorbim doar de rata somajului? De ce nu privim rata de ocupare a fortei de munca active din total populatie apta de munca? este un indicator cu mult mai adecvat care arata unde suntem cu adevarat – iar in q4-2012 pentru populatia de varsta 20-64 de ani rata era de 63,6% – fata de o tinta de 70% pentru anul 2020, vedeti mai jos referinta INS

    http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/somaj/somaj_IVr_12.pdf

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis: Este posibil să se reintroducă anumite restricții dacă numărul infectărilor mai crește

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a avertizat miercuri că, dacă numărul cazurilor de infectare cu coronavirus va continua să crească, este posibil ca autoritățile să reinstituie o… Mai mult

Stiri

Biroul Electoral Sector 5 a aprobat renumărarea voturilor la Sectorul 5 – anunț Cristian Băcanu

Vladimir Ionescu

Biroul Electoral al Sectorului 5 a decis miercuri renumărarea voturilor pentru primarul de sector, a anunțat miercuri candidatul dreptei, Cristian Băcanu. Cristian Popescu Piedone (foto),… Mai mult

Stiri

AVOCATNET

Granturi IMM: Lămuriri utile privind (pre)înregistrarea pe platformă și accesarea banilor

AVOCATNET

Microgranturile de 2.000 de euro, granturile pentru investiții și capital de lucru, date de Executiv prin OUG nr. 130/2020, vor putea fi accesate curând de… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis atacă la CCR modificările care permit politizarea conducerii ANCOM

Vladimir Ionescu

Posibilitatea ca patru dintre cei șapte membri ai Comitetului de reglementare al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) să dețină concomitent și… Mai mult

Stiri

BEC a respins cererea de renumărare a voturilor la Sectorul 1

Vladimir Ionescu

​​Biroul Electoral Central a respins miercuri, cu 12 la cinci voturi, cererea PSD de anulare a alegerilor și solicitarea de  renumărare a voturilor din secțiile… Mai mult

Digital

Germania elimină Huawei de la dezvoltarea rețelei 5G

Razvan Diaconu

Germania urmează să adopte o poziție mai dură împotriva gigantului chinez Huawei, blocându-i practic accesul la dezvoltarea rețelei naționale 5G. Euractiv citează un material publicat… Mai mult

Europa

BCE ar putea urma exemplul Fed în ceea ce privește țintirea inflației

Vladimir Ionescu

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde (foto), a anunţat că va fi analizată o strategie care să permită temporar creşterea inflaţiei peste ţinta actuală, transmite… Mai mult