fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Pilonul II și-a revenit din criza indusă de pandemie

Toate fondurile de pensii obligatorii administrate privat au anunțat creșteri prin care recuperează aproape integral scăderile provocate de criza Covid19. Aceasta a declanșat după mijlocul… Mai mult

29.06.2020

La obiect

Modificările aduse legii Curții de Conturi permit fraudarea fără consecințe a fondurilor europene – USR îi cere președintelui Iohannis să sesizeze CCR

USR solicită președintelui Klaus Iohannis să nu promulge modificările aduse Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, pentru că ele afectează independența… Mai mult

29.06.2020

Analiză

5 luni care ne-au mâncat 53% din spatiul fiscal de criză: și mai plătim și 90 de miliarde în plus la pensii dintr-un PIB subțiat cu 60 de miliarde?

Bugetul general consolidat a înregistrat pe primele cinci luni ale anului în curs un deficit de aproape 39 miliarde lei, echivalent cu aproape 3,6% din… Mai mult

28.06.2020

La obiect

România – aproape singura și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe T1 2020

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a consemnat aproape singura ( excepție Bulgaria) și cea mai mare creștere a sectorului serviciilor din UE pe primul… Mai mult

28.06.2020

”Acum ori niciodată”: Premierul anunță lista surselor de acoperire a scăderii CAS. Contraargumentele din teren

de Victor Bratu 16.7.2014

”Dacă nu facem acum reducerea CAS, când avem creștere economică și încasări suplimentare, atunci nu o facem niciodată” – a declarat premierul Ponta miercuri, în ședința de guvern, la două zile după controversatele consultări de la Cotroceni unde nu a reușit să prezinte sursele de compensare a scăderii CAS.

Pentru prima oară de la lansarea în spaţiul public a intenţiei de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale, prim-ministrul a prezentat și lista surselor bugetare care ar trebui să amortizeze măsura: e vorba, în principal, de banii atribuiţi anterior, declarativ, dezvoltării infrastructurii de transport și a infrastructurii energetice.

La argumentele premierului, economia reală și eficiența mecanismelor de colectare aduc, însă, câteva contra-argumente de neignorat.

”Argumentaţia contabilă” oferită de premier

Contribuţiile de asigurări sociale vor scădea “evident” de la 1 octombrie, a declarat miercuri premierul Victor Ponta, înainte de ședința de guvern.

Premierul a enumerat următoarele surse de susținere a reducerii CAS, ca argumente contabile:

  • avem anual o încasare suplimentară de 2,6 miliarde din supraaciza pe combustibil
  • avem 1,5 miliarde din taxa specială pe construcţii
  • statul are de recuperat 41 de miliarde lei de la firmele aflate în insolvenţă şi din reorganizarea ANAF

“Dacă e vorba de contabilitate, acoperim contabil. Dacă nu facem acum reducerea CAS, cu creştere economică, încasări suplimentare şi venituri certe, înseamnă că nu o să mai putem să o facem niciodată”, a spus premierul Ponta în cadrul şedinţei de guvern.

Victor Ponta a afirmat că reducerea CAS a fost discutată cu mediul de afaceri, “din partea cărora există susţinere”, cu Banca Naţională şi partenerii financiari internaţionali, “care atenţionează că taxarea muncii este încă acel capitol la care România nu este competitivă”, conform premierului.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Reducerea CAS: Compromiterea unei măsuri de către guvern și lovitura dată de președinție”)

Contraargumentele din teren

”Soluţiile contabile” expuse de premierul Victor Ponta sunt contrazise fie de realitate, fie de unele declaraţii făcute în susţinerea adoptării unor alte măsuri cu caracter fiscal:

1.Încasările suplimentare de 2,6 miliarde din creşterea accizei.

Unul dintre principalele argumente în susţinerea măsurii de introducere a accizei suplimentare pe combustibil a fost oferit de ministrul Transporturilor de la data introducerii acestei taxe, Dan Şova, care spunea că fondurile provenite din acciză vor fi dirijate pentru realizarea proiectelor de infrastructură.

La această contradciție, se adaugă corecții pur contabile:

  • Suma avansată miercuri de premierul Ponta este aceeaşi cu cea vehiculată iniţial de Ministerul de Finanţe, înainte de decizia de restituire către transportatori a 4 din cei 7 eurocenţi plătiţi suplimentar la combustibil.
  • Pentru anul 2014, cifra de 2,6 miliarde a fost dezminţită de ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, care a explicat că 670 de milioane de lei nu au mai fost încasate, pentru că s-a amânat aplicarea accizei un trimestru.
  • După introducerea accizei suplimentare, INS a publicat o statistică conform căreia consumul de combustibil a scăzut cu 16% faţă de perioada anterioară introducerii acestei taxe.

(Citiți și: Document / Reducerea CAS – prin prisma cifrelor Ministerului de Finanțe: Analiza comparativă cu sistemele europene – în dezacord cu măsura”)

2.Cele 1,5 miliarde din taxa specială pe construcţii.

După introducerea taxei speciale pe construcţii, premierul Victor Ponta a asigurat că, cel puţin pentru companiile din domeniul energetic, banii colectaţi vor fi utilizaţi pentru dezvoltarea infrastructurii specifice. Acum anunță că vor fi folosiți pentru compensarea reducerii CAS.

După instituirea acestei taxe şi după ce mari companii s-au arătat nemulţumite de măsură, premierul Ponta şi-a arătat disponibilitatea pentru eventuale negocieri.

3.Statul are de recuperat 41 de miliarde lei de la firmele aflate în insolvenţă şi din reorganizarea ANAF.

„După cum arată istoricul procedurilor de insolvenţă, majoritatea acestor creanţe bugetare se vor transforma în arierate nerecuperabile”, afirmă preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu.

Conform declaraţiilor şefului ANAF, cel mai optimist termen pentru finalizarea reorganizării instituţiei este 2018.

Suplimentar, faţă de Legea 85 (fosta lege care reglementa insolvenţa) noua lege a coborât ordinea de prioritate pentru încasarea creanţelor bugetare pe locul 5.

Soluțiile neluate în calcul : Un tablou

Atunci când trebuia să acopere diverse goluri la buget, guvernele au recurs la soluţia creşterii de taxe şi impozite, sporind disponibilitatea spre evaziune.

Soluţii alternative la impozitare există :

  • creşterea gradului de colectare
  • reducerea marii evaziuni
  • eficientizarea cheltuielilor bugetare
  • creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene

Oglinda veniturilor bugetare și eficienţa ANAF

Potrivit Raportului anual al Consiliului Fiscal, România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB a veniturilor bugetare (venituri fiscale şi nefiscale), acestea reprezentând în 2012 doar 33,5% din PIB, cu 11,9 puncte procentuale din PIB mai mici decât media europeană.

Nivelul veniturilor fiscale raportate la PIB (impozite şi contribuţii sociale) în România a fost de 28,1 % în anul 2012, cu 12,2 puncte procentuale mai mic decât media UE 27 (40,3%).

CLICK pentru mărire. Veniturile bugetare si veniturile fiscale - România şi restul ţărilor europene

Sistemul de taxe şi impozite în România este caracterizat de o colectare deficitară a acestora, cu o administrare ineficientă şi o birocraţie excesivă, o bază de impozitare relativ redusă cu foarte multe excepţii şi deduceri legale şi o evaziune fiscală ridicată.

Potrivit unui raport OECD privind administrațiile fiscale, eficienţa aparatului administrativ de colectare a taxelor este scăzută.

CLICK pentru mărire. Eficienţa sistemului fiscal, România şi alte state europene

Ca o exemplificare a colectării slabe a taxelor, Consiliul Fiscal arată că România a colectat 8,5% din PIB venituri din TVA în anul 2012, ușor mai redus decât în Estonia, în condiţiile în care cota legală de TVA în România este mai mare decât cea a Estoniei (24% faţă de 20%).

În plus, Bulgaria, cu o structură a economiei relativ similară cu cea a României şi o cotă legală de TVA inferioară (20%), a colectat chiar mai mult din taxa pe valoarea adăugată în 2012, 9,2% din PIB.

În ceea ce priveşte contribuţiile la asigurările sociale plătite de angajaţi şi angajatori, veniturile bugetare încasate în anul 2012 au fost de 8,8% din PIB, cu mult mai mici decât în Republica Cehă (13,1% din PIB) şi Ungaria (12,5% din PIB), cu toate că ratele legale de contribuţii erau relativ similare.

Marea evaziune și principalii ei „contributori”

Conform calculelor Consiliului fiscal pe baza datelor INS, evaziunea fiscală are o dimensiune foarte ridicată în România, reprezentând 13,8% din PIB în anul 2012.

Preşedintele Consiliului a anunţat, marţi, estimarea indicatorului pentru anul 2013: 16% din PIB.

Dacă România ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană.

Din datele Consiliului Fiscal, cele mai importante domenii în care se înregistrează evaziune sunt:

  • TVA. Aproximativ 60% din evaziunea fiscală este generată la TVA. O precizare necesară- evaziunea la TVA nu poate fi făcută fără complicităţi în sistem. Evaziunea la TVA a atins un maxim de 9,6% din PIB în 2010 (când a fost crescută cota legală de TVA de la 19% la 24%). În 2011 şi 2012, a înregistrat o reducere până la 8,3% din PIB.
  • Contribuţii la asigurări sociale. Acestea contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de „muncă la negru” (salariaţi în economia subterană). La nivelul anului 2012, în România erau estimaţi circa 1,45 mil. salariaţi „la negru”, aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economie.
  • Accize şi „taxa pe viciu”. Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, cea mai mare contribuţie la acest capitol o au ţigările, comerţul ilicit cu ţigări situându-se în medie la circa 20% din piaţă în perioada 2003-2012. În ceea ce priveşte alcoolul, evaziunea a fost în medie în jur de 45% din piaţă, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic şi produsele distilate şi produse intermediare şi semnificativ mai mică la bere.

CLICK pentru mărire. Evoluţia evaziunii fiscale pe domenii

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.7.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Un nou record al raportării cazurilor noi Covid: 614

Vladimir Ionescu

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat joi un număr record de cazuri noi de Covid-19. Astfel, în ultimele 24 de ore, s-au înregistrat 614 cazuri… Mai mult

Stiri

Parteneriat privat româno-elvețian cu operațiuni globale în administrarea publică a proprietăților

Vladimir Ionescu

Compania românească Trencadis anunță joi o asociere în participațiune cu grupul elvețian GeoZone pentru a crea AIOS Integrated Land Systems, ”singurul one-stop-shop din lume dedicat… Mai mult

Stiri

Fitch a confirmat ratingul „BBB-” acordat Transgaz, cu perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Fitch Ratings a confirmat la „BBB – ” ratingul pe termen lung atribuit companiei româneşti Transgaz (TGN), cu perspectivă stabilă, constatând modelul de afaceri solid… Mai mult

Stiri

Violeta Alexandru: Din 15 august, comunicarea cu instituţiile Ministerului Muncii se va face online

Vladimir Ionescu

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a semnat ordinul care permite ca, din 15 august, comunicarea cu toate instituţiile din subordinea ministerului să se facă online, precizând… Mai mult

Stiri

BNR a cumpărat titluri de stat de doar jumătate de miliarde de lei în iunie

Alexandra Pele

Banca Națională a României (BNR) a cumpărat în iunie titluri de stat de circa 533,1 milioane de lei de pe piața secundară, reiese din datele… Mai mult

Stiri

INS: Salariul mediu net este mai mare cu 2,5% în mai 2020 față de mai 2019

Adrian N Ionescu

Câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2,5% în mai 2020 față de aceeași lună a anului trecut și a scăzut cu 3 lei,… Mai mult

Stiri

SUA taie avântul Turciei în Mediterana: armata americană va antrena armata cipriotă

Iulian Soare

Statele Unite a anunțat miercuri că, pentru prima dată în istoria relațiilor bilaterale cu Republica Cipru, va conduce antrenamente ale armatei cipriote. Anunțul a generat… Mai mult