”Terenurile cumpărate de străini”: Cum se protejează România de speculă, cum se protejează marile state UE

de Mariana Bechir | 13.9.2016 .

terenuri-agricoleAutoritățile de la București nu știu câte hectare de teren agricol dețin străinii în România și nici nu au stabilit ce fel de ferme doresc să aibă agricultura autohtonă. Dar pregătesc limitarea vânzărilor de astfel de suprafețe către persoane juridice și fizice care nu au cetățenie română, într-o încercare disperată de-a limita achizițiile pentru speculă:

odată cu ridicarea interdicției pentru străini, un hectar în Banat a ajuns mai scump decât unul în Franța.

Situația este atât de gravă, susțin marii fermieri autohtoni, încât este nevoie de suspendarea imediată a Legii 17 din 2014 și discutarea în CSAT a fenomenului.

Intervențiile necesare se vor face prin modificarea Legii 17 privind vânzarea terenurilor agricole, o reglementare care a intrat în vigoare în 2014 și al cărei impact nu se cunoaște încă. Legea a introdus permisiunea de ahiziționare a suprafețelor agricole de către persoane fizice străine, ca urmare a expirării acestei interdicții la un termen negociat de România la aderarea la UE. Până atunci, puteau cumpăra teren în extravilan doar firmele autohtone cu capital străin.

De altfel, nu se cunosc nici măcar proporțiile acestui fenomen care îi îngrijorează atât de mult pe guvernanți și pe marii producători autohtoni încât s-a solicitat discutarea subiectului în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Nu există date oficiale privind tranzacțiile de terenuri și suprafața totală achiziționată de străini.

Ministrul Agriculturii: E vorba de circa un milion de hectare

Într-un raport din 2014 realizat de Transnational Institute, pentru Comimisa Europeană, se spune că aproximativ 40%, respectiv peste 5 milioane de ha din terenul agricol din România, a ajuns în proprietatea unor cetățeni din UE sau din afara Uniunii.

Suprafața agricolă totală este de aproximativ 13,5 milioane de ha, iar terenul arabil este de circa 9,5 milioane ha (pentru care se cere subvenție).

achim irimescuMinistrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că informația este o aberație și totalul se cifrează, probabil, în jurul a un milion de hectare.

Ca măsură extremă pentru aflarea situației, Ministerul Agriculturii a cerut ajutorul Uniunii Notarilor Publici, organizație care a refuzat însă colaborarea, sub diferite pretexte.

“Nu există date. Sunt doar ipoteze de lucru. Și, chiar dacă s-ar obține informații de la notari, ele nu ar fi suficiente”, spune profesorul Avram Fițiu, de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Cluj, fost șef de cabinet al lui Dacian Cioloș pe vremea când acesta era ministru al Agriculturii.

“Datele reale, imposibil de aflat – terenurile neintabulate nu sunt cumpărate prin notariat”

avram-fitiu“Cele mai mari suprafețe au fost cumpărate fără a se trece pe la notar, pe bază de antecontract de vânzare – cumpărare.

Pământul, nefiind întabulat, nu poate fi cumpărat prin notariat. Se cumpără pe titluri de proprietate, pe adeverințe de punere în posesie”, explică profesorul Fițiu (foto).

Exact cu astfel de terenuri s-au făcut cele mai multe tranzacții și speculații, crede profesorul.

Situația este atât de gravă, spune profesorul, încât până la modificarea reglementărilor actuale, România ar trebui să suspende aplicarea Legii 17.

Principalele prevederi ale viitoarei legi a terenurilor agricole

Chiar și fără a se cunoaște situația reală din teren, legea se va schimba.

Proiectul trebuia să fie gata până în septembrie, pentru a fi adoptat de Parlament în această legislatură. Altfel, se tem fermierii, viitoarea majoritate ar putea fi una favorabilă menținerii situației actuale.

Încă nu se știe exact cum va arăta noua lege, dar se cunosc unele dintre elemente obligatorii pe care le va conține:

Limită de suprafața 

Fermierii ar fi dorit, a relatat ministrul, să se precizeze clar că străinii nu au aceleași drepturi ca și românii: “Le-am explicat că nu se poate – ne convin fondurile europene, atunci trebuie să ne adaptăm și la cerințele europene”, a explicat Achim Irimescu.

Cu certitudine, modificarea va introduce o limită a suprafețelor agricole ce vor putea fi achiziționate. Nu se știe exact suprafața maximă care se va stabili – fermierii doresc limitarea la 50 de hectare, Ministerul Agriculturii – 100 de ha, iar marile patronate – la 500 de ha.

De asemenea, a explicat ministrul Achim Irimescu, se discută și se caută argumente juridice, pentru a se vedea dacă plafonul va fi impus atât persoanelor juridice, nu doar persoanelor fizice.

Un hectar în Banat, mai scump decât în Franța

Modificarea va introduce niște filtre pentru ca terenurile agricole să nu ajungă obiect al unor speculații ce vor crește prețurile terenurilor, aceasta fiind marea problemă a fermierilor din România, care nu pot concura cu capitalul străin.

Așa s-a întâmplat, de altfel, în Bărăgan și în Banat.

În Banat, la Pecica, s-a ajuns la 9.600 de euro/ha, spune ministrul, în condițiile în care prețul mediu pe hectar în Franța este de  5.000 de euro pe ha. Este adevărat, a completat acesta, în Belgia un ha agricol costă între 20.000 și 45.000 euro, la fel și în Olanda.

Prețul a crescut după ce fonduri de investiții și case de pensii din Belgia au început să cumpere masiv terenuri în această zonă de vest a țării, explică profesorul Avram Fițiu:

“Banatul a amanetat viitorul copiilor pe sute de ani, în condițiile în care zona va fi poluată de aceste exploatații ale unor firme neinteresate de urmări. Apa freatică din Banat este la mică adâncime, spre deosebire de Bărăgan”, altă zonă acaparată de străini, a mai declarat Fițiu.

Filtrele ce vor fi introduse în lege

Aceste filtre ce vor fi introduse în lege vor fi niște condiții cumulative pe care cel care cumpără trebuie să le îndeplinească.

De exemplu:

  • Cumpărătorii să fie fermieri (în cazul persoanelor fizice) sau, în cazul firmelor, să facă dovada că o bună parte din afacerea cumpărătorului este legată de agricultură etc.
  • Să fi desfășurat activitate în agricultură cel puțin în ultimii trei ani
  • Să nu schimbe destinația de producție a terenului
  • Să aibă pregătire de specialitate
  • Se poate introduce principiul reciprocității – acele condiții care trebuie respectate de românii care vor să cumpere teren în alte state să fie aplicate în România pentru respectivii cetățeni străini
  • Restricții pentru perimetrele din apropierea frontierei

Lista neagră

Fiecare țară are o listă cu entități ce nu pot cumpăra pământ pentru că sunt considerate structuri speculative – fonduri de investiții, bănci etc, după cum stabilește fiecare – explică profesorul Fițiu.

Aceste structuri care cumpără teren în scopuri speculative creează o presiune uriașă pe prețuri  și se ajunge la condiții de concurență neloială.

Condițiile, stabilite în funcție de obiective

Toate statele și-au stabilit politici agricole clare în funcție de care și-au stabilit apoi regulile de tranzacționare.

Toate aceste politici ale statelor membre respectă însă cele două obiective fundamentale la nivel european urmărite prin regimul funciar, spune Avram Fițiu:

  • Evitarea fenomenului de speculă 
  • Politică agricolă structurală care să mențină ferma familială europeană ca nucleu economic fondator al agriculturii europene. “Toată agricultura europeană este bazată pe familie, nu pe corporații”, insistă profesorul Fițiu.

Pro Agro a cerut discutarea fenomenului în CSAT

Emil Dumitru, președintele Pro Agro, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că Federația pe care o reprezintă a trimis la Cotroceni o adresă prin care se solicită discutarea în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fenomenului cumpărării terenurilor de către străini.

În opinia acestuia, așa cum celelalte state membre au luat măsuri pentru ca terenul să nu fieconsiderat doar capital, ci un mijloc de producție, așa poate proceda și România.

Cum își protejează prin lege celelalte state UE terenurile agricole

Franța

SAFER-ul (Societate de Amenajare Funciară şi Dezvoltare Rurală) are “dreptul primului cumpărător” inclusiv cu preţ revizuit. Terenurile cumpărate de SAFER sunt vândute tinerilor agricultori.

De asemenea, în Franța, Belgia și Germania, un rezident originar dintr-o altă țară UE care nu poate dovedi că a locuit între 3 și 10 ani în țara de adopție nu poate cumpăra teren agricol.

În Ungaria, Polonia și Lituania, este nevoie de locuire anterioară timp de cel puțin 3 ani.

Germania

Agențiile funciare federale au drept de preemțiune și orice vânzare de teren agricol ce depășește o anumită suprafață trebuie autorizată de agenția locală.

Limita este cuprinsă între 0,25 și 2 hectare, în funcție de land.

Autorizația poate fi refuzată dacă prețul de vînzare este disproporționat și depășește prețul pieței cu 50% nivelul de referință federal sau cu 20% nivelul de referință regional.

Mai poate fi refuzată dacă vânzarea conduce la repartiție dezechilibrată a terenurilor, atunci când cumpărătorul nu este agricultor.

Belgia

Intervine prin două structuri care creează rezerve funciare prin inetrmediul unei Bănci (Banca Pământului). Se activează astfel politici publice prin proiecte ce au impact asupra fermelor și a naturii.

VLM creaza rezerve funciare prin intermediul unei Banci Funciare (Banca pamantului) care intervine prin politici publice in proiecte ce au impact asupra fermelor agricole si a naturii.

Italia

Autorizația de vânzare se eliberează de un institut numai după ce proiectul de vânzare a fost trims și vecinilor sau arendașilor. Aceștia au 30 de zile timp pentru a-și exprima dreptul de preempțiune.

De asemenea, institutul respectiv își exercită și el dreptul de preempțiune, cu scopul de a-i ajuta pe tinerii agricultori și de a frâna fermele industriale.

În Germania, Austria, Franța etc. aproximativ 95 % din terenurile vândute sunt achiziționate de tineri prin mecanisme special create de stat.

Ungaria

Pot cumpăra teren agricole doar persoane fizice care lucrează direct pământul și au statut de agricultor.

Publicat la data de 13.9.2016 .

2 comentarii

  1. Florin Suciu
    14.9.2016, 12:06 pm

    REEVALUARE SI IMPOZITARE RETROACTIVA!
    NATIONALIZARE IN CAZUL FRAUDELOR!
    STRAINII CA STRAINII DAR AI NOSTRII “MARI FERMIERI” CUM AU AJUNS SA AIBE ZECI SI SUTE DE MII DE HECTARE?

  2. Florin Suciu
    14.9.2016, 12:16 pm

    Inca o “tema de discutie” pentru a “simtii pulsul romanilor”. O vrajeala care va deschide inca odata aparitia de “legi europene” care sa-i favorizeze pe straini si pe “antreprenorii de trafic” locali. Populatia si tara sunt la mana aceleiasi grupari de “nesatui si nesimtiti” de 26 de ani! Analize si “dat cu parerea ” de catre aceeasi “analisti” care au nenorocit si facilitat distrugerea in intregime a tarii. Atunci va intreb? Ce poate spune Iliescu despre Lovitura de stat din ’89? Ca a fost Revolutie… Asa este si cu “analiza” facuta de cei care au guvernat furtul si distrugerea nationala sub deviza : Romanii afara din tara!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Masterplanul Investițiilor în Turism: Proiectele de interes național și cele cu miză locală. Obiectivele: vagi și necuantificate

Masterplanul Investițiilor în Turism, aprobat vineri de Cabinetul Mihai Tudose, conține 29 de proiecte de importanță locală și trei de interes național, toate urmând...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Fondul Suveran de Investiții poate amâna trecerea României de la statutul de piață periferică la cel de piață emergentă

Proiectul legii de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) prevede exceptarea acestuia de la aplicarea legilor accelerării privatizării, care includeau și metoda...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Războiul juntei militare cu pensiile României: Un fenomen infracțional care contaminează echitatea socială. Pensiile din junta militară, urmate de angajările de a doua zi

Instituțiile militarizate, (MAI, MApN, SRI, SIE STS etc.) se confruntă de câteva luni cu un val impresionant de pensionări, după ce s-a aflat din...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Aventura unui stat ultrapolitizat cu Fondul suveran de investiții: FSDI – sub lupa economiștilor

Proiectele disponibile ale actelor de înființare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) nu precizează strategia, obiectivele, mecanismele de managament şi nici modul de control...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Internaționalizarea afacerilor românești: Lecția poloneză și analiza comparativă a regiunii

Firmele trebuie să treacă granița în mod direct dacă economia României își propune să devină o forță regională, iar impactul investițiilor românești în străinătate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română