luni

18 martie, 2024

20 martie, 2017

În plină discuție despre readucerea sub control a deficitului bugetar, periclitat prin măsurile luate deja sau promise, guvernul anunță și prima mare ”tăiere”:

Ministerul Finanțelor Publice a transmis luni o precizare legată de posibilitățile pe care autoritățile locale le au pentru a prefinanța sau cofinanța proiecte locale care se bazează pe fonduri europene, explicând că cea mai bună soluție pentru cofinanțarea sau prefinanțarea proiectelor europene e varianta ”creditelor de la bănci comerciale sau alte  instituții de credit”.

Comunicatul Finanțelor vine după un schimb de replici între primarii PSD și ministrul Dezvoltării, prin care oficialul preciza că s-a atins deja plafonul de cofinanțare al proiectelor cu bani europeni- AICI-LINK.


De precizat că Guvernul Cioloş a acordat în 2016, prin ordonanţă de urgenţă, 400 de milioane de lei pentru finanţarea proiectelor începute de autorităţile locale prin Programul Operaţional Regional. Alte 500 de milioane de lei au fost accesate sub formă de credit de Trezorerie.

Comunicatul alb, sec și lipsit de orice ambiguitate, al Ministerului de Finanțe :

Autoritățile publice locale au posibilitatea să se împrumute cu dobânzi mai bune decât cele ale trezoreriei de la bănci comerciale sau de la alte instituții de credit, pentru asigurarea pre-finanţării şi/sau co-finanţării proiectelor care beneficiază de fonduri europene nerambursabile.

În aceste situații, Unitățile Administrativ Teritoriale sunt exceptate de la obligația de a respecta:

  • limita de îndatorare de 30%, prevăzută la art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;
  • plafoanele de contractare și tragerile aprobate pentru anul 2017 prin Legea nr. 5/2017 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2017.

Problema, semnificații și consecințe


Problema lipsei fondurilor pentru cofinanțarea proiectelor europene demarate de autoritățile locale a fost ridicată de o serie de primari veniți la Guvern, săptămâna trecută, vineri, la o întâlnire cu ministrul Dezvoltării, Sevil Shhaideh.

Primarii au cerut emiterea unei ordonanţe de urgenţă prin care să primească bani de la Trezorerie pentru cofinanţarea proiectelor europene, dar vicepremierul Sevil Shhaideh a explicat că plafonul de împrumut de la nivel naţional a fost deja epuizat. Vicepremierul a promis însă că ministrul de Finanțe va rezolva problema.

Comunicatul de luni indică modul în care Finanțele are banii necesari să rezolve această problemă: credite de la bănci.

Soluția Finanțelor ar ajuta, însă, la menținerea în ținta de deficit: în vreme ce creditele se contabilizează la datoria publică, cofinanțarea guvernamentală ar duce la creșterea deficitului- este aceeași problemă cu care s-a confruntat și Guvernul Victor Ponta, atunci când au fost inventate taxape stâlp și suprataxa pe carburanți.

Guvernul PSD s-a pregătit pentru această situație: la începutul lunii februarie a fost adoptată Ordonanța nr. 9, care a suspendat pentru un an câteva prevederi din Legea Finanțelor publice.

Efectele: autoritățile – centrale și locale, pot angaja credite fără plafonul maxim la care le constrânge Legea pentru prudență și pot schimba destinația banilor. 

Declarația vicepremierului Shhaideh mai are o semnificație: fondurile bugetate pentru cofinanțarea proiectelor locale– cheltuielile pentru finanțarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare se ridică la 1,26 miliarde de lei în 2017.- au fost consumate în primele nici 3 luni ale anului. Așa a fost construit Bugetul.

În condițiile în care niciun proiect cu finanțare europeană, al autorităților centrale și locale, nu a fost demarat în 2017, rezultă că banii au fost cheltuiți pe alt tip de investiții.

Premierul Grindeanu a anunțat sâmbătă, la Timișoara, că atragerea de fonduri europene este o prioritate pentru guvernare, ținta fiind absorbția a 5,2 miliarde euro. Important: optimiștii 5,2 miliarde sunt cam de 10 ori mai mult decât s-a absorbit anul trecut, și fără ei nu stă în picioare Legea Bugetului pe 2017.

Notă: Măsurile care configurau situația actuală pot fi citite în titlurile/referință de mai jos :

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Economia României a suferit în ultimul deceniu unele dintre cele

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: