Analiză

România vulnerabilă: Structura exporturilor româneşti le expune la riscuri. Nu există strategii realiste

Exporturile româneşti sunt prea puţin diversificate, astfel încât au o rezistență mică la variațiile de cerere rezultate din evoluția ciclului economic. Dezvoltarea exporturilor auto, sau mai… Mai mult

31.07.2018

La obiect

Băncile nu riscă pentru credite decât depozitele atrase. Românii preferă încă să-şi plaseze economiile în pierdere

Băncile preferă să nu rişte decât economiile populaţiei şi ale firmelor pentru finanţarea economiei prin credite. În schimb, profitabilitatea băncilor este în creştere considerabilă, inclusiv… Mai mult

31.07.2018

La obiect

București, rectificare bugetară pe 2 miliarde de euro. Ordinea priorităților: PR personal, circ, biserică, mici cadouri, pâine, dezvoltare

Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat joi o rectificare bugetară, ocazie cu care a decis să finanțeze noi proiecte pentru București. Capitala are… Mai mult

28.07.2018

Analiză

Agricultura 2017 – creştere dezechilibrată: plus de aproape 20% la cea vegetală şi minus de 0,4% la cea animală

Valoarea producției agricole a crescut în 2017 cu 12,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care a reprezentat aproape 68%… Mai mult

28.07.2018

Revoluție în filosofia bugetară europeană: UE nu va mai finanța aventurile iliberale cu fonduri comunitare

de Victor Bratu 23.11.2017

Comisarul pentru Buget, Günther Oettinger

Comisia Europeană a început să analizeze cu atenție impactul pe care Brexit îl va avea asupra viitorului buget multianual al Uniunii și vrea să demonstreze statelor membre că trebuie să își mărească în viitorul apropiat contribuțiile pentru că un buget mai sărac este o idee foarte proastă.

În aceste condiții devine clar un efect indirect al probabilelor alocări suplimentare naționale către bugetul comunitar:

Comisia Europeană vrea să se asigure că banii pe care îi trimite statelor membre prin intermediul diverselor programe vor genera un comportament responsabil al acestor state, care vor trebui să dea dovadă de ceea ce executivul comunitar numește ”guvernanță economică solidă”.

Expresia indică faptul că UE ține cont de solicitarea pe care Germania a făcut-o în primăvară, când a cerut ca banii europeni să fie alocați doar statelor care privesc cu mare seriozitate guvernanța economică și statul de drept.

Vești proaste și pentru guvernanții României

Un document realizat de DG Regio, discutat joi la Bruxelles de către Comisarul pentru Buget Günther Oettinger cu vicepreședinții Comisiei Europene, consultat de Politico, demonstrează faptul că UE pare dispusă să adreseze îngrijorări mai vechi ale celui mai mare contributor al său, Germania.

”Politicile europene de coeziune trebuie să contribuie la guvernanța economică solidă”, iar aceste politici ”trebuie conexate cu recomandările specifice făcute statelor membre prin intermediul Semestrului European”, arată documentul care analizează mai multe scenarii ale următorului buget multianual european post-Brexit.

Dacă acest principiu s-ar aplica și în prezent, atunci România ar avea un acces problematic la fondurile de coeziune- Semestrul European 2018, dat publicității miercuri, arată: „Având în vedere informaţiile furnizate de autorităţile române în raportul lor precum şi prognozele de toamnă, Comisia a ajuns la concluzia că România nu a luat măsuri eficiente pentru răspunde la recomandarea Consiliului din 16 iunie 2017”.

Ca urmare, CE a propus Consiliului European să emită o nouă recomandare pentru România, care să conţină o cotă mai mare de ajustare a deficitului structural, de 0,8% din PIB în 2018, faţă de cea de 0,5%, cât prevedea recomandarea emisă în 16 iunie, conform procedurii de abatere semnificativă (Significant Deviation Procedure, SDP).

Situație în care guvernul ar trebui să aleagă: respectă recomandările europene pentru a avea acces la fonduri comunitare sau își continuă aventurile fiscale interne în lipsa oricăror bani europeni.

Asta ca să nu aducem în discuție anchetele OLAF…

Un document de poziție adoptat de guvernul Merkel la începutul anului 2017 cerea UE o mai mare corespondență între alocarea subvențiilor europene și performanțele pe care statul beneficiar le înregistrează în domenii precum reforma economică și domnia legii.

Modul în care funcționează fondurile de coeziune creează un paradox– regiuni puternice din Germania susțin solicitările estului și sudului Europei, însă guvernul central încearcă să evite angajamente financiare suplimentare față de UE după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar și susține ca Londra să plătească o cât mai consistentă factură pentru decizia luată.

Comisia Europeană își sperie membrii cu orori bugetare post-Brexit

Celor mai importante departamente ale Comisiei Europene li s-a cerut să pregătească studii de impact pentru trei scenarii post-Brexit, iar comisarul pentru Buget, Günther Oettinger, a avut o întrevedere specială joi pe marginea acestor rapoarte cu vicepreședinții Comisiei Europene.

Cele 3 scenarii analizate sunt:

  • păstrarea nivelului actual al finanțării (care include și o creștere care să acopere rata inflației)
  • reducerea cu 15% a bugetului
  • reducerea cu 30% a bugetului

Cea mai pesimistă variantă ar conduce la imposibilitatea plăților de fonduri de coeziune în afara Estului Europei, Ciprului, Greciei și Portugaliei.

Cea mai optimistă variantă, bineînțeles și opțiunea preferată a DG Regio, ar permite inclusiv Germaniei să acceseze fonduri de la Bruxelles pentru regiunea mai puțin dezvoltată din estul țării.

Diminuarea bugetului comunitar cu 12,5%- aproximativ egal cu contribuția britanică curentă- ar avea drept consecință stoparea finanțărilor acordate statelor din Vest prin intermediul programelor europene de dezvoltare regională, arată un studiu al DG Regio consultat de Politico.

În situația în care niciun stat membru nu va contribui suplimentar la bugetul comun după Brexit, UE va fi capabilă să acorde suport ”numai pentru regiunile puțin dezvoltate”, arată studiul. Asta ar însemna că doar statele și regiunile cele mai sărace din UE, acolo unde PIB per capita este mai puțin de 75% din media europeană, vor continua să primească fonduri comunitare.

”Ajutorul acordat Germaniei și Franței continentale ar fi discontinuu, Statele Scandinave și Benelux, Irlanda și Austria nu vor mai primi bani prin intermediul regimului principal de subvenții europene”, arată documentul.

În afara Estului Europei, doar Cipru, Grecia, Portugalia și regiunile din sudul Spaniei și Italiei vor mai avea acces la fondurile de coeziune, care reprezintă o treime din bugetul UE.

Decizia politică a Comisiei Europene în legătură cu următorul buget multianual european, adică dacă Bruxelles va cere statelor membre să plătească mai mult către bugetul comunitar,trebuie stabilită până în mai 2018, când comisarul Oettinger ar trebui să prezinte propunerea următorului exercițiu financiar multianual.

La nivel european, nu este foarte clar nici dacă acest cadru multianual va rămâne de 7 ani, existând deja discuții referitoare la necesitatea de a-l reduce la 5 ani, astfel încât UE să poată ține pasul cu viteza cu care se schimbă lucrurile în Europa.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.11.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Parchetul General preia ancheta violenţelor din Piaţa Victoriei. Apel CSM către instituții și autorități publice: Nu exercitați presiuni asupra anchetei

Vladimir Ionescu

Secția Militară a Parchetului General preia ancheta privind violenţele din 10 august din Piaţa Victoriei, pentru a uni toate denunţurile într-un singur dosar, fiind avute… Mai mult

Stiri

Profitul net al Romgaz a scăzut cu 10% în primul semestru – explicațiile oferite acționarilor

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) a obţinut un profit net de 797,7 milioane de lei în semestrul 1 din 2018, cu 10,1% mai mic decât aceeaşi perioadă din 2017, ca… Mai mult

Stiri

Ecaterina Andronescu cere demisia lui Liviu Dragnea de la șefia PSD, Cătălin Ivan anunță intervenții la Bruxelles

Razvan Diaconu

Ecaterina Andronescu, fost ministru al educației și fost lider al PSD București, îi cere lui Liviu Dragnea să se retragă din fruntea Partidului Social Democrat.… Mai mult

Stiri

CNE Cernavodă: Costul Reactoarelor 3 şi 4 este estimat în scădere, la 5 mld. euro

Adrian N Ionescu

Costul investiţiei în reactoarele 3 şi 4 de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă este estimat în prezent la cinci miliarde de euro, spune „Strategia revizuită de continuare… Mai mult

Stiri

Viaduct prăbușit în Italia. Bilanț provizoriu: 35 de morți

Iulian Soare

Tragedie în apropierea orașului italian Genova: o porţiune a unui viaduct al autostrăzii A10 s-a prăbuşit marţi. Potrivit unui bilanț provizoriu, au fost confirmate 35… Mai mult

Stiri

Proiect imobiliar pe 24 de hectare de teren anunțat de Cluj Napoca

Razvan Diaconu

În Cluj-Napoca, oraş aflat în topul localităţilor din România unde s-au construit cele mai multe locuinţe în ultimul an, se pregăteşte ridicarea unui nou cartier.… Mai mult

Stiri

Ministrul de Interne va fi audiat în Comisia de apărare a Parlamentului. Carmen Dan: Un procuror militar a supravegheat intervențiile jandarmilor, Parchetul militar dezminte.

Vladimir Ionescu

Ministrul de Interne, Carmen Dan, va fi audiat pe 21 august, la ora 10:00, în Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor, la solicitarea PNL și… Mai mult