Punctele tari și punctele slabe din comerțul exterior al României. Cum ne-a ajutat sau nu integrarea în economia europeană

de Marin Pana | 23.10.2016 .

dacia-export-iDeficitul comercial cronic al României a atins în 2015 circa 8,4 miliarde euro sau 5,2% din PIB-ul consemnat de statistica oficială. Anul acesta se îndreaptă spre cota de 6% din PIB, ceea ce impune o analiză a punctelor tari și slabe din comerțul exterior, cu trimitere la efectele pe care le-au avut privatizările și investițiile străine pe fondul integrării economiei autohtone în lanțurile de producție internaționale.

Dincolo de deficitul sau surplusul înregistrat pe diverse categorii de produse, se utilizează în acest scop indexul Grubel – Lloyd, introdus în anul 1972 pentru a măsura gradul de specializare intraindustrială ( proces în care o țară se concentrează pe anumite sortimente complementare cu cele realizate de altă țară iar schimburile se intensifică în cadrul aceleiași industrii).

Practic, se raportează astfel diferența dintre suma exporturilor și importurilor și diferența lor ( indiferent dacă soldul schimburilor este pozitiv sau negativ) dintr-un anumit produs la suma exporturilor și importurilor, de unde rezultă un indice între zero și unu.

Cu cât acesta este mai apropiat de zero, cu atât schimburile externe sunt mai interindustriale (cazul clasic , în care o țară fără stofe producea vin și o alta care nu avea vin îi oferea la schimb stofe). Cu cât este mai apropiat de unu, cu atât se poate vorbi despre o specializare intraindustrială modernă, în care este mai eficient ca două țări care excelează în același domeniu să se concentreze pe anumite subansamble sau sortimente de produse finite după care să schimbe între ele sortimentele complementare.

Acestea sunt, desigur cazurile extreme.

În practică, regăsim situații diverse cu rezultatul concrete transpuse finalmente în balanța comercială, după cum integrarea s-a făcut mai mult sau mai puțin, mai avantajos sau nu pe fiecare domeniu de activitate. Pentru a vedea care este situația României la aproape un deceniu de la admiterea în UE, am făcut o selecție din datele oficiale definitive pe 2015 (vezi tabelul).

Se poate observa cum la alimente și băuturi în principal pentru uz casnic schimburile arată o dispunere interindustrială, cu un maxim firesc la legume și fructe, unde, în mod evident, nu avem cum să exportăm decât anumite sotimente și trebuie să importăm citrice și alte fructe meridionale. După cum exportăm dar nu prea ar face sens să importăm carburanți, date fiind capcitățile de producție rămase încă.

Marele atu pe care îl avem, pe o zonă unde suntem destul de puternic integrați cu economiile europene, este sectorul de echipamente de transport, subansamble, piese și accesorii, care ne aduce prin specializarea pe o zonă de cost mediu și calitate bună, un plus care tinde spre cinci miliarde de euro. Plus, anulat din păcate de minusurile de la zona non-transport de bunuri de capital, piese și accesorii.

Zonă unde ne-am integrat și mai mult dar cu rezultate atât de slabe încât anulează plusul amintit mai sus, care altminteri ar fi fost unul senzațional. Cum s-ar spune, diferența dintre Germania și România este că prima nu face doar mașini ci și utilaje. Nu atât utilaje în general ( vezi deficitul sectorial minim, de doar 72,4 milioane euro la schimburi ce însumează peste 6,7 miliarde euro) cât utilaje puternic specializate, destinate unor industrii specifice și unde nu prea am mai reușit să fim cooptați în specializare intraindustrială ( de unde și un deficit de 1,3 miliarde euro).

tabel1

Deficit care, oricum este mai mic de jumătate față de cel înregistrat după ce industria de feroase, neferoase și produse din acestea a fost devalizată în pofida unui indice de integrare încă destul de bun și adusă în poziția de a suporta un deficit de 2,7 miliarde euro pe an.

Marile probleme

Dar ceea ce ne trimite sistematic pe minus este grupul produselor legate de chimie, slab integrat și unde se vede cum am pierdut teren pe toată linia în competiția internațională, ca un fel de ironie a sorții apropo de academiciana de profil. Care, orice s-ar spune, a presat pentru dezvoltare a ceea ce era, în mod obiectiv, o ramură-cheie a industriei grele, fără de care nu se putea concepe prosperitatea țării.

Fenomen alarmant, sectorul de produse medicale și farmaceutice s-a deplasat foarte mult dinspre valori mari ale indicelui G-L către valori reduse și se duce deja în categoria schimburilor interindustriale, ceea ce semnifică o dependență de exterior în asigurarea medicamentelor pentru populație. Dependență cu implicații strategice de securitate națională care merg mult dincolo de simplul deficit bănesc.

Desigur, nu se pune problema din ultimii ani ai socialismului, să le facem noi pe toate, dar trebuie să facem ceva pentru ca alții să depindă de noi măcar într-o măsură comparabilă cu cât depindem noi de ei. Altminteri, costurile umane vor fi imense în cazul unor resurse insuficiente pe fondul unor catastrofe naturale sau epidemii extinse la nivel internațional.

Și plusurile

Revenind însă la industria grea, se poate vedea cum zona de mașini, aparate electrice și părți ale acestora, integrată suprinzător de bine cu exteriorul, a ajuns la un indice G-L extrem de ridicat și la un nivel dublu al schimburilor cu exteriorul față de sectorul de mașini și aparte industriale generale, bașca a venit și cu un rezultat pozitiv de aproape un miliard de euro susținere la sodul balanței comerciale.

În fine, am pus alături pentru a vedea cum se traduce în cifre comerțul exterior după formarea categoriilor de produse plusurile de la vehicule rutiere ( unde am ajuns la o integrare destul de avansată, indice 0,81) și de la îmbrăcăminte și încălțăminte (unde am rămas la 0,59). Mirare mare, sunt tot cam pe acolo, pentru că ce mi-e 2,5 miliarde euro din vehicule, ce mi-e 2,4 miliarde euro net aduse de sectoarele-vedetă ale industriei ușoare.

Surpriza din marile categorii economice

Dar poanta de-abia acum se conturează. Pe marile categorii economice (dacă ne mai dăm mai în spate pentru a evita să pierdem din vedere pădurea din cauza copacilor), contrar clișeelor induse în opinia publică, deficitele se acumulează masiv pe segmentele bunurilor de capital (46% din deficit) și, mai ales, la bunurile intermediare (76% din valoarea deficitului înregistrat per total).

În realitatea de dincolo de impactul vizual imediat și permanent, bunurile de consum nu aduc pe sold decât un deficit puțin însemnat ( 9% din total) iar gradul de integrare per total cu economia mondială este foarte ridicat (0,97 adică foarte apropiat de valoarea maximă teoretic). Nu e tocmai corect să utilizăm indicele Grubel – Lloyd la o asemenea scară, dar cifrele ne dau o imagine de ansamblu sugestivă a efectelor integrării economiei românești cu exteriorul.

De remarcat că rezultatul negativ în valută forte din comerțul exterior depinde în mod esențial de așa-numitele prețuri de transfer ale bunurilor intermediare, prețuri la care se derulează tranzacțiile între firme înrudite ce intervin într-un anumit lanț de producție. Corectitudinea acestor prețuri este mult mai dificil de urmărit și de evaluat decât în cazul produselor finite.

tabel2

Mai ales că mai mult de jumătate din comerțul mondial nu se desfășoară pe o piață propriu-zis liberă ci între firme afiliate iar soluțiile fiscale anticipate ( care ar lămuri într-o anumită măsură problema încasărilor bugetare reduse), disponibile teoretic și utilizate pe scară largă în economiile avansate, la noi sunt mai degrabă sublime. Adică lipsesc cu desăvârșire.

Or, contrar imaginii încetățenite că unele țări vând în cea mai mare parte anumite bunuri la schimb cu bunuri provenite din alte țări, de fapt, produsele intermediare ( incluse ulterior în componența bunurilor finite) reprezintă cea mai mare parte a schimburilor internaționale (concret, în cazul României anului 2015, 60% din exporturi și 62% din importuri).

Publicat la data de 23.10.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Bugetul gospodărilor românești și cheltuielile lor: o comparație cu statele UE. Și câteva sugestii de redirecționare a banilor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor pentru mâncare în bugetul gospodăriilor şi se situează pe ultimul loc la trei categorii...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5157 lei
4.2854 lei
5.3232 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română