Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: Plimbat 11 ani prin 5 legi și 4 ministere, a fost cedat luna trecută către administrațiile locale

de Mariana Bechir | 28.1.2014 .

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor împotriva înzăpezirilor.

Cu 5 legi și hotărâri de guvern elaborate în 11 ani, cu un cost de numai 7 milioane de euro și cu 4 ministere implicate, guvernele luptă împotriva viscolului doar prin cele mai costisitoare metode: blocarea traficului, instituirea de coduri de urgență și adunarea celulor de criză care stau de dimineața până seara în lumina reflectoarelor.

În acest timp, infrastructura rutieră a unei țări cu ierni grele se bucură de o protecție similară cu cea a celor din statele mediteraneene.

După 11 ani de legislație, guvernul Ponta a găsit soluția: în urmă cu câteva săptămâni, a transferat problema perdelelor forestiere de protecție, printr-o ordonanță de urgență, de la administrația centrală la autoritățile locale. Chiar și în cazul drumurilor naționale, europene și al autostrăzilor.

Iată povestea și cronologia.

***

România ar urma să înceapă primăvara aceasta, cu 11 ani întârziere față de prevederile legale, Programul Național pentru Perdele Forestiere, prin care vor fi realizați 870 de kilometri de zid verde, de-a lungul celor 3 autostrăzi și a drumurilor naționale cu risc de înzăpezire.

Pentru protecția drumurilor și a căilor ferate, România are nevoie de 5.155 de hectare de lizieră care să se întindă pe ambele părți ale celor 1.718 kilometri de căi de comunicații: 2.738 de hectare pentru protejarea a 870 de km de drumuri naționale și autostrăzi, și 720 de hectare pentru protecția a 212 km de cale ferată.

Aceste perdele au, potrivit legii, o lățime de 30 de metri, și sunt formate din copaci cu ramuri bogate și arbuști (din specii corespunzătoare zonei), care să formeze un zid verde compact prin care viscolul să nu poată transporta zăpada de pe câmpuri.

11 ani de legislație și 5 ministere nu au reușit să protejeze niciun kilometru de șosea. Costul programului: doar 7 – 8 milioane de euro

În urmă cu doar o lună, în ședința de guvern din 23 decembrie 2013, executivul a aprobat o ordonanță de urgență care transfera problema perdelelor de protecție a șoselelor, de la administrația centrală, la consiliile județene. Ordonanța avizează, practic, Programul național specific, cu o singură modificare: licitațiile pentru crearea perdelelor forestiere vor fi organizate pe plan local.

Deși nu a produs practic niciun efect în teren, programul are deja în spate o bogată legislație:

2002: Legea 289 privind perdelele forestiere de protecție declara puținele liziere rămase după retrocedare drept bunuri ”de interes național”.

2004: HG 994

Hotărârea de guvern 648, din 2004, prevedea realizarea acestor perdele pe o lungime totală de 1.052 kilometri, cu o suprafață de 3.212 ha, din care:

pentru drumuri naționale – 818 km, cu o suprafață de 2.402 ha

pentru căi ferate – 233 km, cu o suprafață de 810 ha.

Se estima un număr aproximativ de 28 de milioane de puieți de arbuști și copaci.

2006: HG 699

Peste numai doi ani, Guvernul Călin Popescu Tăriceanu aproba propriul Program de înființare a perdelelor, care modifica anexele din HG648.

Diferențele erau mici, comparativ cu Programul lui Adrian Năstase. Programul prevedea o lungime totală de 1.082 km, cu o suprafață de 3.458 de ha, din care:

pentru drumuri naționale – 870 de km, cu o suprafață de 2.738 ha

pentru căi ferate – 212 km, 720 ha

Erau estimați ca fiind necesari circa 30 de milioane de puieți.

HG din 2006 conținea și valoarea aproximativă a programului – 8,1 milioane de euro, precum și termene de finalizare.

Durata de realizare a acestor perdele forestiere de protecție este 2005 – 2014, timp în care se realizează plantațiile propriu-zise (2006 – 2011) și perioada de îngrijire a culturilor (până în anul 2014)”, se spunea în actul respectiv.

Legea din 2011

Programul n-a putut demara fiindcă s-a descoperit o deficiență a legislației – nimeni nu putea să-i oblige pe proprietarii terenurilor de pe marginea drumurilor să accepte înființarea acestor liziere.

A fost nevoie de 5 ani pentru acoperirea lacunelor – în 2011, Legea 289 a fost modificată, Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie a fost declarat de utilitate publică și s-a introdus procedura expropierii, pentru situațiile când proprietarii refuzau înființarea acestor bariere naturale în fața zăpezilor.

Planul care nu s-a realizat niciodată :

 

Ministerele și protocoalele lor

Tot în 2011, Ministerul Transporturilor (la care se afla Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale) și Ministerul Mediului semnau un protocol prin care se angajau să colaboreze pentru construirea acestui sistem.

CNADNR trebuia să identifice proprietarii terenurilor și, împreună cu cei de la inspectoratele silvice , să obțină de la aceștia acordul pentru perdelele forestiere. Ministerul Mediului era cel care asigura fondurile și organiza licitațiile pentru executarea asigura fondurile necesare realizarii perdelelor forestiere de protectie si realizeaza procedurile de atribuire a contractelor de executie, in conformitate cu prevederile legale.

Din acel moment, spune Mihai Daia, director Romsilva, regia așteaptă să fie solicitată pentru demararea operațiunii: ”Avem puieți, avem tot ce trebuie”.

În 2011 s-au plantat primii puieți, pe autostrada A2 – 3.000 de bucăți, sădiți pe o lungime de 250de metri și 30 de metri lățime.

Dacă s-a mai făcut ceva în 2012 și 2013, nu am reușit să aflăm, deoarece Dan Șova, ministrul Marilor Proiecte, în subordinea căruia se află acum CNADNR, nu știe că perdelele forestiere se află și la această companie: ”CNDANR nu are legătură cu perdelele forestiere”, a declarat ministrul Dan Șova, pentrucursdeguvernare.ro.

Situația sistemului național

Din totalul de 870 de kilometri necesari, România avea în 2012 doar 27 de kilometri de perdele forestiere. În administrarea CNADNR se aflau 24,067 kilometri, iar alți 3,240 de kilometri erau în administrarea altor instituții (consilii locale, ocoale silvice etc.).

Ultima intervenție legislativă : Ministerul vicepremierului Dragnea transferă operațiunea la consiliile județene

 

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

În chiar anul în care sistemul acesta trebuia să fie complet funcțional, Guvernul Ponta abia demarează marea operațiune, după ce a modificat iar legislația.

În ședința din 23 decembrie 2013, Executivul a aprobat o ordonanță de urgență prin care este adoptat Programul național de perdele forestiere. Actul stabilește, de asemenea alocarea, anul acesta, a 30 de milioane de lei (circa 7 milioane de euro) pentru construirea celor 870 de km de perdele împotriva înzăpezirii autostrăzilor și a drumurilor naționale care iarna au mereu probleme.

Ordonanța nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial, nu a figurat pe lista oficială a actelor suspuse aprobării în ședințele de guvern (pe site-ul Executivului), iar proiectul nu a fost afișat la ”Transparență decizională”, nici pe site-ul Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură (Ministerul Mediului) și nici pe cel al Ministerului Dezvoltării, cele două instituții care au inițiat proiectul.

În mare, programul rămâne ca același, are aceiași parametri – lungime, număr de puieți, costuri etc.

Principala modificare intervine la implementarea sistemului: departamentul Apelor și Pădurilor va da banii, dar proiectele și executarea acestor perdele forestiere vor fi atribuite de către consiliile județene, și nu de către autoritatea de mediu, cum precizau reglementările anterioare.

Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape și Păduri a declarat pentru cursdeguvernare.rolicitațiile pentru proiectare și executare vor fi organizate în februarie, de către consiliile județene pe teritoriul cărora trec autostrăzile și drumurile naționale din program, iar în aprilie încep efectiv lucrările.

Ministrul Varga spune că președinții consiliilor județene au făcut deja cereri și pentru celelalte genuri de perdele forestiere, pentru cele împotriva degradări terenurilor și a deșertificării, existând un mare interes din partea autorităților locale pentru aceste acțiuni.

Prima victimă a perdelelor forestiere: Nicușor Constantinescu – dosar penal

Programul național nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial, însă a apărut prima urmărire penală legată de aceste perdele forestiere.

Procurorii DNA au început în ianuarie urmărirea penală împotriva lui Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța, pentru șase infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Soluția cea mai ieftină și mai eficientă

Existența acestor cordoane verzi care ar bloca formarea de suluri de zăpadă pe drumuri este cea mai potrivită formă de protecție în cazul României, se spune în Legea 289 2002 privind perdelele forestiere de protecţie.

Un astfel de sistem național de perdele forestiere, care și-au dovedit eficiența în țările cu ierni grele, costă mult mai puțin decât parazăpezile și este și mult mai eficient.

Foștii miniștri Anca Boagiu și Laszlo Borbely calculaseră că este de 40 de ori mai ieftin să faci perdele forestiere, decât să pui parazăpezi.

În plus, parazăpezile se fură, se plâng în fiecare an autoritățile.

În iarna 2011 – 2012, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a instalat parazăpezi pe o lungime de 162 de kilometri. Distanța ar fi trebuit să fie mai mare, dar numai de la Direcția de Drumuri și Poduri Constanța au fost furate panouri care se întideau pe mai mult de 4 kilometri lineari.

Dar mai există un avantaj important – dacă zăpada de pe câmp nu mai ajunge pe drumuri,   nici deszăpezirea nu ar trebui să coste scump.
Contractele semnate pentru deszăpezirea din iarna aceasta totalizează peste 215 de milioane de lei. 

Șosele care se blochează în fiecare iarnă din cauza zăpezii

Un istoric al ultimelor cinci ierni arată că drumurile care se închid din cauza troienelor de zăpadă depuse pe carosabil sunt cam aceleaşi.

În 2009, autostrăzile A1 şi A2 au fost blocate două zile, alte 47 drumuri naţionale şi judeţene, din Brăila, Vrancea şi Buzău, fiind deszăpezite după trei zile.

În 2010, autostrada A1 a fost închisă două zile iar autostrada A2 a fost blocată parţial de nameţi, iniţial pe tronsonul Bucureşti- ieşire spre Lehliu, apoi de la ieşirea spre Lehliu până la Drajna. Au fost închise 20 de drumuri naţionale, în judeţele Buzău, Călăraşi, Vrancea, Teleorman, Ialomiţa, Olt, Prahova şi Giurgiu, şi 75 de drumuri judeţene şi comunale.

În 2011, pe autostrăzile A1 şi A2 s-a circulat cu dificultate după ce acestea au fost blocate aproape o zi. Au fost închise temporar 13 drumuri naţionale în judeţele Vrancea, Dolj, Gorj, Buzău, Sibiu, Covasna, şi Harghita şi 32 de drumuri judeţene.

În 2012, autostrada A2 a fost închisă o zi şi jumătate. Au fost închise 11 drumuri naţionale în judeţele Buzău, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Tulcea, Giurgiu şi Vrancea. Drumurile judeţene închise pentru două sau mai multe zile au fost în număr de 46.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)


Publicat la data de 28.1.2014 .

Un raspuns

  1. Adriana
    2.2.2014, 2:52 pm

    Pe noi parca in fiecare iarna suntem luati prin surprindere ca a venit ninsoarea

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Fiscalitatea reactivă și haotică se întoarce: Cresc la loc accizele la carburanți, băncile își deduc 30% din creanțele cesionate, terenurile agricole nelucrate se suprataxează

Guvernul a inițiat în această săptămână legislația necesară modificării fiscalității, în fața problemelor cu deficitul bugetar și cu plata angajamentelor politice – surprinzând, astfel,...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Marea retragere a generalilor: Șefii instituțiilor militarizate se îmbulzesc să apuce pensie mare

28 de generali, contraamirali și chestori de poliție, printre care se numără 13 generali SRI, au trecut în rezervă în ultimele două zile (luni...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Hold-up de vară / Guvernul demarează distrugerea reformelor basic din Sănătate. Comisiile de specialitate Nu vor mai fi numite pe criterii obiective

Ministerul Sănătății a pus în dezbatere un Ordin prin care elimină metodologia transparentă de selectare a membrilor comisiilor de specialitate, organisme consultative formate din...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Program de guvernare pentru cabinetul Tudose: Impozitarea cifrei de afaceri, contribuția de solidaritate, banii europeni înlocuiți cu cei din Fondul de Investiții, puteri sporite pentru ANAF

Supravegheat atent de Liviu Dragnea, Darius Vâlcov, specialistul PSD în scrierea și observarea foii de parcurs guvernamentale, și-a făcut din nou datoria și a...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Componența guvernului Tudose – aprobată de PSD: 11 figuri noi la Palatul Victoria

PSD a decis ca formula viitorului cabinet Mihai Tudose să conțină trei vicepremieri. E vorba de Sevil Shhaideh (PSD, ministrul dezvoltării), Grațiela Gavrilescu (ALDE,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română