Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: Plimbat 11 ani prin 5 legi și 4 ministere, a fost cedat luna trecută către administrațiile locale

de Mariana Bechir | 28.1.2014 .

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor împotriva înzăpezirilor.

Cu 5 legi și hotărâri de guvern elaborate în 11 ani, cu un cost de numai 7 milioane de euro și cu 4 ministere implicate, guvernele luptă împotriva viscolului doar prin cele mai costisitoare metode: blocarea traficului, instituirea de coduri de urgență și adunarea celulor de criză care stau de dimineața până seara în lumina reflectoarelor.

În acest timp, infrastructura rutieră a unei țări cu ierni grele se bucură de o protecție similară cu cea a celor din statele mediteraneene.

După 11 ani de legislație, guvernul Ponta a găsit soluția: în urmă cu câteva săptămâni, a transferat problema perdelelor forestiere de protecție, printr-o ordonanță de urgență, de la administrația centrală la autoritățile locale. Chiar și în cazul drumurilor naționale, europene și al autostrăzilor.

Iată povestea și cronologia.

***

România ar urma să înceapă primăvara aceasta, cu 11 ani întârziere față de prevederile legale, Programul Național pentru Perdele Forestiere, prin care vor fi realizați 870 de kilometri de zid verde, de-a lungul celor 3 autostrăzi și a drumurilor naționale cu risc de înzăpezire.

Pentru protecția drumurilor și a căilor ferate, România are nevoie de 5.155 de hectare de lizieră care să se întindă pe ambele părți ale celor 1.718 kilometri de căi de comunicații: 2.738 de hectare pentru protejarea a 870 de km de drumuri naționale și autostrăzi, și 720 de hectare pentru protecția a 212 km de cale ferată.

Aceste perdele au, potrivit legii, o lățime de 30 de metri, și sunt formate din copaci cu ramuri bogate și arbuști (din specii corespunzătoare zonei), care să formeze un zid verde compact prin care viscolul să nu poată transporta zăpada de pe câmpuri.

11 ani de legislație și 5 ministere nu au reușit să protejeze niciun kilometru de șosea. Costul programului: doar 7 – 8 milioane de euro

În urmă cu doar o lună, în ședința de guvern din 23 decembrie 2013, executivul a aprobat o ordonanță de urgență care transfera problema perdelelor de protecție a șoselelor, de la administrația centrală, la consiliile județene. Ordonanța avizează, practic, Programul național specific, cu o singură modificare: licitațiile pentru crearea perdelelor forestiere vor fi organizate pe plan local.

Deși nu a produs practic niciun efect în teren, programul are deja în spate o bogată legislație:

2002: Legea 289 privind perdelele forestiere de protecție declara puținele liziere rămase după retrocedare drept bunuri ”de interes național”.

2004: HG 994

Hotărârea de guvern 648, din 2004, prevedea realizarea acestor perdele pe o lungime totală de 1.052 kilometri, cu o suprafață de 3.212 ha, din care:

pentru drumuri naționale – 818 km, cu o suprafață de 2.402 ha

pentru căi ferate – 233 km, cu o suprafață de 810 ha.

Se estima un număr aproximativ de 28 de milioane de puieți de arbuști și copaci.

2006: HG 699

Peste numai doi ani, Guvernul Călin Popescu Tăriceanu aproba propriul Program de înființare a perdelelor, care modifica anexele din HG648.

Diferențele erau mici, comparativ cu Programul lui Adrian Năstase. Programul prevedea o lungime totală de 1.082 km, cu o suprafață de 3.458 de ha, din care:

pentru drumuri naționale – 870 de km, cu o suprafață de 2.738 ha

pentru căi ferate – 212 km, 720 ha

Erau estimați ca fiind necesari circa 30 de milioane de puieți.

HG din 2006 conținea și valoarea aproximativă a programului – 8,1 milioane de euro, precum și termene de finalizare.

Durata de realizare a acestor perdele forestiere de protecție este 2005 – 2014, timp în care se realizează plantațiile propriu-zise (2006 – 2011) și perioada de îngrijire a culturilor (până în anul 2014)”, se spunea în actul respectiv.

Legea din 2011

Programul n-a putut demara fiindcă s-a descoperit o deficiență a legislației – nimeni nu putea să-i oblige pe proprietarii terenurilor de pe marginea drumurilor să accepte înființarea acestor liziere.

A fost nevoie de 5 ani pentru acoperirea lacunelor – în 2011, Legea 289 a fost modificată, Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie a fost declarat de utilitate publică și s-a introdus procedura expropierii, pentru situațiile când proprietarii refuzau înființarea acestor bariere naturale în fața zăpezilor.

Planul care nu s-a realizat niciodată :

 

Ministerele și protocoalele lor

Tot în 2011, Ministerul Transporturilor (la care se afla Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale) și Ministerul Mediului semnau un protocol prin care se angajau să colaboreze pentru construirea acestui sistem.

CNADNR trebuia să identifice proprietarii terenurilor și, împreună cu cei de la inspectoratele silvice , să obțină de la aceștia acordul pentru perdelele forestiere. Ministerul Mediului era cel care asigura fondurile și organiza licitațiile pentru executarea asigura fondurile necesare realizarii perdelelor forestiere de protectie si realizeaza procedurile de atribuire a contractelor de executie, in conformitate cu prevederile legale.

Din acel moment, spune Mihai Daia, director Romsilva, regia așteaptă să fie solicitată pentru demararea operațiunii: ”Avem puieți, avem tot ce trebuie”.

În 2011 s-au plantat primii puieți, pe autostrada A2 – 3.000 de bucăți, sădiți pe o lungime de 250de metri și 30 de metri lățime.

Dacă s-a mai făcut ceva în 2012 și 2013, nu am reușit să aflăm, deoarece Dan Șova, ministrul Marilor Proiecte, în subordinea căruia se află acum CNADNR, nu știe că perdelele forestiere se află și la această companie: ”CNDANR nu are legătură cu perdelele forestiere”, a declarat ministrul Dan Șova, pentrucursdeguvernare.ro.

Situația sistemului național

Din totalul de 870 de kilometri necesari, România avea în 2012 doar 27 de kilometri de perdele forestiere. În administrarea CNADNR se aflau 24,067 kilometri, iar alți 3,240 de kilometri erau în administrarea altor instituții (consilii locale, ocoale silvice etc.).

Ultima intervenție legislativă : Ministerul vicepremierului Dragnea transferă operațiunea la consiliile județene

 

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

În chiar anul în care sistemul acesta trebuia să fie complet funcțional, Guvernul Ponta abia demarează marea operațiune, după ce a modificat iar legislația.

În ședința din 23 decembrie 2013, Executivul a aprobat o ordonanță de urgență prin care este adoptat Programul național de perdele forestiere. Actul stabilește, de asemenea alocarea, anul acesta, a 30 de milioane de lei (circa 7 milioane de euro) pentru construirea celor 870 de km de perdele împotriva înzăpezirii autostrăzilor și a drumurilor naționale care iarna au mereu probleme.

Ordonanța nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial, nu a figurat pe lista oficială a actelor suspuse aprobării în ședințele de guvern (pe site-ul Executivului), iar proiectul nu a fost afișat la ”Transparență decizională”, nici pe site-ul Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură (Ministerul Mediului) și nici pe cel al Ministerului Dezvoltării, cele două instituții care au inițiat proiectul.

În mare, programul rămâne ca același, are aceiași parametri – lungime, număr de puieți, costuri etc.

Principala modificare intervine la implementarea sistemului: departamentul Apelor și Pădurilor va da banii, dar proiectele și executarea acestor perdele forestiere vor fi atribuite de către consiliile județene, și nu de către autoritatea de mediu, cum precizau reglementările anterioare.

Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape și Păduri a declarat pentru cursdeguvernare.rolicitațiile pentru proiectare și executare vor fi organizate în februarie, de către consiliile județene pe teritoriul cărora trec autostrăzile și drumurile naționale din program, iar în aprilie încep efectiv lucrările.

Ministrul Varga spune că președinții consiliilor județene au făcut deja cereri și pentru celelalte genuri de perdele forestiere, pentru cele împotriva degradări terenurilor și a deșertificării, existând un mare interes din partea autorităților locale pentru aceste acțiuni.

Prima victimă a perdelelor forestiere: Nicușor Constantinescu – dosar penal

Programul național nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial, însă a apărut prima urmărire penală legată de aceste perdele forestiere.

Procurorii DNA au început în ianuarie urmărirea penală împotriva lui Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța, pentru șase infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Soluția cea mai ieftină și mai eficientă

Existența acestor cordoane verzi care ar bloca formarea de suluri de zăpadă pe drumuri este cea mai potrivită formă de protecție în cazul României, se spune în Legea 289 2002 privind perdelele forestiere de protecţie.

Un astfel de sistem național de perdele forestiere, care și-au dovedit eficiența în țările cu ierni grele, costă mult mai puțin decât parazăpezile și este și mult mai eficient.

Foștii miniștri Anca Boagiu și Laszlo Borbely calculaseră că este de 40 de ori mai ieftin să faci perdele forestiere, decât să pui parazăpezi.

În plus, parazăpezile se fură, se plâng în fiecare an autoritățile.

În iarna 2011 – 2012, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a instalat parazăpezi pe o lungime de 162 de kilometri. Distanța ar fi trebuit să fie mai mare, dar numai de la Direcția de Drumuri și Poduri Constanța au fost furate panouri care se întideau pe mai mult de 4 kilometri lineari.

Dar mai există un avantaj important – dacă zăpada de pe câmp nu mai ajunge pe drumuri,   nici deszăpezirea nu ar trebui să coste scump.
Contractele semnate pentru deszăpezirea din iarna aceasta totalizează peste 215 de milioane de lei. 

Șosele care se blochează în fiecare iarnă din cauza zăpezii

Un istoric al ultimelor cinci ierni arată că drumurile care se închid din cauza troienelor de zăpadă depuse pe carosabil sunt cam aceleaşi.

În 2009, autostrăzile A1 şi A2 au fost blocate două zile, alte 47 drumuri naţionale şi judeţene, din Brăila, Vrancea şi Buzău, fiind deszăpezite după trei zile.

În 2010, autostrada A1 a fost închisă două zile iar autostrada A2 a fost blocată parţial de nameţi, iniţial pe tronsonul Bucureşti- ieşire spre Lehliu, apoi de la ieşirea spre Lehliu până la Drajna. Au fost închise 20 de drumuri naţionale, în judeţele Buzău, Călăraşi, Vrancea, Teleorman, Ialomiţa, Olt, Prahova şi Giurgiu, şi 75 de drumuri judeţene şi comunale.

În 2011, pe autostrăzile A1 şi A2 s-a circulat cu dificultate după ce acestea au fost blocate aproape o zi. Au fost închise temporar 13 drumuri naţionale în judeţele Vrancea, Dolj, Gorj, Buzău, Sibiu, Covasna, şi Harghita şi 32 de drumuri judeţene.

În 2012, autostrada A2 a fost închisă o zi şi jumătate. Au fost închise 11 drumuri naţionale în judeţele Buzău, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Tulcea, Giurgiu şi Vrancea. Drumurile judeţene închise pentru două sau mai multe zile au fost în număr de 46.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)


Publicat la data de 28.1.2014 .

Un raspuns

  1. Adriana
    2.2.2014, 2:52 pm

    Pe noi parca in fiecare iarna suntem luati prin surprindere ca a venit ninsoarea

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Nominalizații oficial pentru ministerele remaniate. Unde au ajuns remaniații

La Ministerul Transporturilor va fi propus Felix Stroe, la Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice – Paul Stănescu și la Ministerul Fondurilor Europene – Marius...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Premierul a trecut prin CEx demisiile ministrilor Shhaideh, Plumb și Cuc. Urmează CEx-ul pentru înlocuitori

Şedinţa Comitetului Executiv al PSD s-a încheiat după aproape şase ore, cu o jumătate de victorie a premierului Mihai Tudose: miniştrii Sevil Shhaideh, Rovana...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Documente / ANAF modifică criteriile de evaluare în procedura de acordare a codului de TVA

După retragerea criteriului privind ”intenția și capacitatea” de a derula afaceri și la presiunile mediului de afaceri, ANAF a publicat joi seara proiectul unui...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia Buget-Finanțe din Senat desființează măsuri fiscale majore ale Guvernului

Comisia de buget din Senat a decis, marţi, modificarea radicală a unor decizii fiscale importante luate, cu aprobarea liderilor coaliției de guvernare, de către...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Germania: s-au terminat alegerile, începe marșul spre o nouă UE. Merkel – al 4-lea mandat de cancelar

Creștin – democrații (CDU) au câștigat alegerile legislative din Germania, Angela Markel a obținut al patrulea mandat de cancelar, iar Alternativa pentru Germania (AfD) a...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română