Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: Plimbat 11 ani prin 5 legi și 4 ministere, a fost cedat luna trecută către administrațiile locale

de Mariana Bechir | 28.1.2014 .

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor împotriva înzăpezirilor.

Cu 5 legi și hotărâri de guvern elaborate în 11 ani, cu un cost de numai 7 milioane de euro și cu 4 ministere implicate, guvernele luptă împotriva viscolului doar prin cele mai costisitoare metode: blocarea traficului, instituirea de coduri de urgență și adunarea celulor de criză care stau de dimineața până seara în lumina reflectoarelor.

În acest timp, infrastructura rutieră a unei țări cu ierni grele se bucură de o protecție similară cu cea a celor din statele mediteraneene.

După 11 ani de legislație, guvernul Ponta a găsit soluția: în urmă cu câteva săptămâni, a transferat problema perdelelor forestiere de protecție, printr-o ordonanță de urgență, de la administrația centrală la autoritățile locale. Chiar și în cazul drumurilor naționale, europene și al autostrăzilor.

Iată povestea și cronologia.

***

România ar urma să înceapă primăvara aceasta, cu 11 ani întârziere față de prevederile legale, Programul Național pentru Perdele Forestiere, prin care vor fi realizați 870 de kilometri de zid verde, de-a lungul celor 3 autostrăzi și a drumurilor naționale cu risc de înzăpezire.

Pentru protecția drumurilor și a căilor ferate, România are nevoie de 5.155 de hectare de lizieră care să se întindă pe ambele părți ale celor 1.718 kilometri de căi de comunicații: 2.738 de hectare pentru protejarea a 870 de km de drumuri naționale și autostrăzi, și 720 de hectare pentru protecția a 212 km de cale ferată.

Aceste perdele au, potrivit legii, o lățime de 30 de metri, și sunt formate din copaci cu ramuri bogate și arbuști (din specii corespunzătoare zonei), care să formeze un zid verde compact prin care viscolul să nu poată transporta zăpada de pe câmpuri.

11 ani de legislație și 5 ministere nu au reușit să protejeze niciun kilometru de șosea. Costul programului: doar 7 – 8 milioane de euro

În urmă cu doar o lună, în ședința de guvern din 23 decembrie 2013, executivul a aprobat o ordonanță de urgență care transfera problema perdelelor de protecție a șoselelor, de la administrația centrală, la consiliile județene. Ordonanța avizează, practic, Programul național specific, cu o singură modificare: licitațiile pentru crearea perdelelor forestiere vor fi organizate pe plan local.

Deși nu a produs practic niciun efect în teren, programul are deja în spate o bogată legislație:

2002: Legea 289 privind perdelele forestiere de protecție declara puținele liziere rămase după retrocedare drept bunuri ”de interes național”.

2004: HG 994

Hotărârea de guvern 648, din 2004, prevedea realizarea acestor perdele pe o lungime totală de 1.052 kilometri, cu o suprafață de 3.212 ha, din care:

pentru drumuri naționale – 818 km, cu o suprafață de 2.402 ha

pentru căi ferate – 233 km, cu o suprafață de 810 ha.

Se estima un număr aproximativ de 28 de milioane de puieți de arbuști și copaci.

2006: HG 699

Peste numai doi ani, Guvernul Călin Popescu Tăriceanu aproba propriul Program de înființare a perdelelor, care modifica anexele din HG648.

Diferențele erau mici, comparativ cu Programul lui Adrian Năstase. Programul prevedea o lungime totală de 1.082 km, cu o suprafață de 3.458 de ha, din care:

pentru drumuri naționale – 870 de km, cu o suprafață de 2.738 ha

pentru căi ferate – 212 km, 720 ha

Erau estimați ca fiind necesari circa 30 de milioane de puieți.

HG din 2006 conținea și valoarea aproximativă a programului – 8,1 milioane de euro, precum și termene de finalizare.

Durata de realizare a acestor perdele forestiere de protecție este 2005 – 2014, timp în care se realizează plantațiile propriu-zise (2006 – 2011) și perioada de îngrijire a culturilor (până în anul 2014)”, se spunea în actul respectiv.

Legea din 2011

Programul n-a putut demara fiindcă s-a descoperit o deficiență a legislației – nimeni nu putea să-i oblige pe proprietarii terenurilor de pe marginea drumurilor să accepte înființarea acestor liziere.

A fost nevoie de 5 ani pentru acoperirea lacunelor – în 2011, Legea 289 a fost modificată, Sistemul naţional al perdelelor forestiere de protecţie a fost declarat de utilitate publică și s-a introdus procedura expropierii, pentru situațiile când proprietarii refuzau înființarea acestor bariere naturale în fața zăpezilor.

Planul care nu s-a realizat niciodată :

 

Ministerele și protocoalele lor

Tot în 2011, Ministerul Transporturilor (la care se afla Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale) și Ministerul Mediului semnau un protocol prin care se angajau să colaboreze pentru construirea acestui sistem.

CNADNR trebuia să identifice proprietarii terenurilor și, împreună cu cei de la inspectoratele silvice , să obțină de la aceștia acordul pentru perdelele forestiere. Ministerul Mediului era cel care asigura fondurile și organiza licitațiile pentru executarea asigura fondurile necesare realizarii perdelelor forestiere de protectie si realizeaza procedurile de atribuire a contractelor de executie, in conformitate cu prevederile legale.

Din acel moment, spune Mihai Daia, director Romsilva, regia așteaptă să fie solicitată pentru demararea operațiunii: ”Avem puieți, avem tot ce trebuie”.

În 2011 s-au plantat primii puieți, pe autostrada A2 – 3.000 de bucăți, sădiți pe o lungime de 250de metri și 30 de metri lățime.

Dacă s-a mai făcut ceva în 2012 și 2013, nu am reușit să aflăm, deoarece Dan Șova, ministrul Marilor Proiecte, în subordinea căruia se află acum CNADNR, nu știe că perdelele forestiere se află și la această companie: ”CNDANR nu are legătură cu perdelele forestiere”, a declarat ministrul Dan Șova, pentrucursdeguvernare.ro.

Situația sistemului național

Din totalul de 870 de kilometri necesari, România avea în 2012 doar 27 de kilometri de perdele forestiere. În administrarea CNADNR se aflau 24,067 kilometri, iar alți 3,240 de kilometri erau în administrarea altor instituții (consilii locale, ocoale silvice etc.).

Ultima intervenție legislativă : Ministerul vicepremierului Dragnea transferă operațiunea la consiliile județene

 

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)

În chiar anul în care sistemul acesta trebuia să fie complet funcțional, Guvernul Ponta abia demarează marea operațiune, după ce a modificat iar legislația.

În ședința din 23 decembrie 2013, Executivul a aprobat o ordonanță de urgență prin care este adoptat Programul național de perdele forestiere. Actul stabilește, de asemenea alocarea, anul acesta, a 30 de milioane de lei (circa 7 milioane de euro) pentru construirea celor 870 de km de perdele împotriva înzăpezirii autostrăzilor și a drumurilor naționale care iarna au mereu probleme.

Ordonanța nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial, nu a figurat pe lista oficială a actelor suspuse aprobării în ședințele de guvern (pe site-ul Executivului), iar proiectul nu a fost afișat la ”Transparență decizională”, nici pe site-ul Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură (Ministerul Mediului) și nici pe cel al Ministerului Dezvoltării, cele două instituții care au inițiat proiectul.

În mare, programul rămâne ca același, are aceiași parametri – lungime, număr de puieți, costuri etc.

Principala modificare intervine la implementarea sistemului: departamentul Apelor și Pădurilor va da banii, dar proiectele și executarea acestor perdele forestiere vor fi atribuite de către consiliile județene, și nu de către autoritatea de mediu, cum precizau reglementările anterioare.

Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape și Păduri a declarat pentru cursdeguvernare.rolicitațiile pentru proiectare și executare vor fi organizate în februarie, de către consiliile județene pe teritoriul cărora trec autostrăzile și drumurile naționale din program, iar în aprilie încep efectiv lucrările.

Ministrul Varga spune că președinții consiliilor județene au făcut deja cereri și pentru celelalte genuri de perdele forestiere, pentru cele împotriva degradări terenurilor și a deșertificării, existând un mare interes din partea autorităților locale pentru aceste acțiuni.

Prima victimă a perdelelor forestiere: Nicușor Constantinescu – dosar penal

Programul național nu a fost încă publicat în Monitorul Oficial, însă a apărut prima urmărire penală legată de aceste perdele forestiere.

Procurorii DNA au început în ianuarie urmărirea penală împotriva lui Nicușor Constantinescu, președintele Consiliului Județean Constanța, pentru șase infracțiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Soluția cea mai ieftină și mai eficientă

Existența acestor cordoane verzi care ar bloca formarea de suluri de zăpadă pe drumuri este cea mai potrivită formă de protecție în cazul României, se spune în Legea 289 2002 privind perdelele forestiere de protecţie.

Un astfel de sistem național de perdele forestiere, care și-au dovedit eficiența în țările cu ierni grele, costă mult mai puțin decât parazăpezile și este și mult mai eficient.

Foștii miniștri Anca Boagiu și Laszlo Borbely calculaseră că este de 40 de ori mai ieftin să faci perdele forestiere, decât să pui parazăpezi.

În plus, parazăpezile se fură, se plâng în fiecare an autoritățile.

În iarna 2011 – 2012, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a instalat parazăpezi pe o lungime de 162 de kilometri. Distanța ar fi trebuit să fie mai mare, dar numai de la Direcția de Drumuri și Poduri Constanța au fost furate panouri care se întideau pe mai mult de 4 kilometri lineari.

Dar mai există un avantaj important – dacă zăpada de pe câmp nu mai ajunge pe drumuri,   nici deszăpezirea nu ar trebui să coste scump.
Contractele semnate pentru deszăpezirea din iarna aceasta totalizează peste 215 de milioane de lei. 

Șosele care se blochează în fiecare iarnă din cauza zăpezii

Un istoric al ultimelor cinci ierni arată că drumurile care se închid din cauza troienelor de zăpadă depuse pe carosabil sunt cam aceleaşi.

În 2009, autostrăzile A1 şi A2 au fost blocate două zile, alte 47 drumuri naţionale şi judeţene, din Brăila, Vrancea şi Buzău, fiind deszăpezite după trei zile.

În 2010, autostrada A1 a fost închisă două zile iar autostrada A2 a fost blocată parţial de nameţi, iniţial pe tronsonul Bucureşti- ieşire spre Lehliu, apoi de la ieşirea spre Lehliu până la Drajna. Au fost închise 20 de drumuri naţionale, în judeţele Buzău, Călăraşi, Vrancea, Teleorman, Ialomiţa, Olt, Prahova şi Giurgiu, şi 75 de drumuri judeţene şi comunale.

În 2011, pe autostrăzile A1 şi A2 s-a circulat cu dificultate după ce acestea au fost blocate aproape o zi. Au fost închise temporar 13 drumuri naţionale în judeţele Vrancea, Dolj, Gorj, Buzău, Sibiu, Covasna, şi Harghita şi 32 de drumuri judeţene.

În 2012, autostrada A2 a fost închisă o zi şi jumătate. Au fost închise 11 drumuri naţionale în judeţele Buzău, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Tulcea, Giurgiu şi Vrancea. Drumurile judeţene închise pentru două sau mai multe zile au fost în număr de 46.

(CLICK PE IMAGINE PENTRU MĂRIRE)


Publicat la data de 28.1.2014 .

Un raspuns

  1. Adriana
    2.2.2014, 2:52 pm

    Pe noi parca in fiecare iarna suntem luati prin surprindere ca a venit ninsoarea

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Vladimir Ionescu

Referendum pe Ordonanțele grațierii: Președintele Iohannis anunță declanșarea demersurilor

Președintele Klaus Iohannis a anunțat luni seara, într-o declarație de la Palatul Cotroceni, că va începe demersurile privind organizarea unui referendum pe tema grațierii...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Unul din cele mai mari proteste din ultimii ani: zeci de mii de oameni au mărșăluit împotriva Ordonanțelor grațierii și amnistiei mascate pregătite de guvern

Zeci de mii de persoane au protestat duminică seara, în Capitală și marile orașe ale țării, împotriva ordonanțelor ce promovează grațierea și modificări controversate...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Război civil între gradați: Prim-adjunctul SRI, suspendat din funcție. O comisie internă verifică eventuale abateri de la deontolgie

Serviciul Român de Informații a dat publicității, joi, un comunicat în care anunță ”punerea la dispoziția Directorului SRI” ageneral-locotenentului Florian Coldea. Potrivit comunicatului, Directorul...Citeste mai departe »

Victor Bratu

A fost lansată scuza oficială pentru tăierile de la investiții: Dragnea îi impută lui Cioloș 10 miliarde, exact impactul măsurilor decise vineri de guvern

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat duminică seară la România TV că ”este foarte posibil” ca luni să iniţieze o comisie parlamentară de anchetă...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Măsuri fiscale de mare impact luate de guvernul Grindeanu. Capcana eliminării plafonului maxim la CAS și CASS

Ordonanţa de Urgenţă prin care Guvernul Grindeanu va crește o serie de venituri ale bugetarilor (salarii în administrație, cultură) va avea un impact bugetar...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română