Un raport de activitate al ANAF arată, în premieră, că angajații Fiscului au sarcină de serviciu să aducă mai mulți bani la buget decât declară și plătesc impozite companiile.
Ar fi prima dovadă a faptului că la nivelul ANAF este instaurată această practică, cunoscută în mediul de afaceri la nivel informal, dar niciodată dovedită.
Fila relevantă a acestui raport a fost publicată pe pagina sa de Facebook de către senatorul Florin Cîțu.
Trebuie precizat că un document intern al Fiscului, care conținea informații similare, a mai fost publicat de presă în luna mai 2017, dar ANAF (condus la acea dată de către Bogdan Stan) a negat imediat, cu vehemență, autenticitatea respectivului document.
De această dată însă, informațiile sunt cuprinse, asigură Florin Cîțu, într-un document ce nu mai poate fi contestat: Raportul de activitate pe 2017 al Direcției Generale a Finanțelor Publice București.
Planul oficial de stors ”sume suplimentare” de fiecare inspector al ANAF de la contribuabili
Potrivit documentului (publicat mai jos), fiecare inspector are un plan de colectare a unor sume suplimentare ca urmare a inspecțiilor fiscale la contribuabili persoane juridice și la contribuabili persoane fizice.
Planul de ”încasări suplimentare” a fost, în 2017, de:
- 3,33 milioane lei per inspector de la companii
- 650 mii lei per un inspector de la persoane fizice
În document se scrie, la capitolul ”Observații”: S-a depășit nivelul programat cu 32,50%
Două sunt chestiunile de principiu care le ridică acest document:
- Faptul că Fiscul, deși o neagă permanent, pleacă în controale cu prezumția de vinovăție a contribuabilului
- Faptul că Fiscul alege calea ușoară să facă rost de bani, adică este îndreptat spre zone în care, mai bine sau mai rău, contribuabilul declară și plătește impozite, fiind ocolite cu bună-știință zonele în care evaziunea este în floare sau acțiunile de recuperare a prejudiciilor constatate de instanțe
Opinia specialiștilor în fiscalitate
„Este probabil ca acele sume suplimentare să fie de fapt amenzi și penalități stabilite în urma controalelor efectuate de către echipele ANAF, conform regementărilor acesteia”, crede Alex Milcev, partener, și lider al departamentului de Asistență Fiscală și Juridică al EY România.
Dan Bădin, partener servicii Fiscale la Deloitte Romania, exemplifică: ”Lucrurile se întâmplă cam așa: compania plătește impozite 100 de lei, vine inspecția fiscală, cercetează și decide că trebuia de fapt plătită suma de 135 de lei”. Dan Bădin consideră însă că stabilirea unui program de încasări suplimentare rezultat din inspecții fiscale Nu este o practică normală: ”Este ca și cum ai stabili o țintă de vânzări…”.
Prima reacție a lui Gabriel Biriș, partener Biriș-Goran și fost secretar de stat la Finanțe, a fost:
”Mesajul e foarte clar – jupuiți-i!”. ”Această practică este inacceptabilă- rolul inspectorului fiscal este acela de a se asigura că se respectă legea, nu să îl obligi să încaseze. Este dovada cea mai bună a ipocriziei: pe de-o parte, ANAF aplaudă Legea prevenției și ne explică cum vor avea grijă de contribuabili, iar pe de altă parte lasă Inspecția Fiscală în afara Legii prevenției și trasează plan de încasări”, afirmă Gabriel Biriș.
Misterul unei vizite la Camera Deputaților
Documentul publicat de senatorul Cîțu este pus în context cu vizita pe care a făcut-o marți șeful ANAF la cabinetul președintelui PSD și al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.
Florin Cîțu spune că ”surse parlamentare” i-au comunicat că în biroul lui Liviu Dragnea s-a discutat situația delicată a veniturilor bugetare și modalitățile de a acoperi deficitul de încasări.
Indiferent de tema discutată– Ionuț Mișa a declarat presei că a mers la Liviu Dragnea pentru a-i arăta forma finală a formularului Declarației unice- problema de principiu este următoarea: într-un stat normal, șeful Fiscului nu are ce căuta în biroul unui șef de partid sau, pentru că nu este clar în ce calitate l-a chemat Liviu Dragnea pe Ionuț Mișa, în biroul unui șef de cameră a Parlamentului.
Instituțional, dacă e vorba de o chestiune legată de guvernare, normal este să discuți, anunțând transparent întâlnirea, cu șeful guvernului sau cu Ministrul de Finanțe.
Rămâne un mister care au fost subiectele discutate de șeful Fiscului cu președintele partidului, timp de o oră, în cabinetul de la Parlament al liderului politic.
4 răspunsuri
O alta metoda este sa iti puna poprire pe cont si sa iti ia banii din cont dupa ce tu ai achitat suma de bani in baza somatiei si titlului executoriu trimise cu o luna inainte. Banii ai intrat in contul ANAF la rubrica de amenzi, dar ei ii mai retrag inca o data in baza adresei de infiintare a popririi. RUSINE !!! Trebuie sa alergi pe la ANAF sa faci cerere de compensare cu sume viitoare pe care ai sa le datorezi, dar pana atunci ANAF se foloseste de banii tai. Se intampla tot mai des. Inca o data… RUSINE !!!
Asa am patit, pentru uriasa suma de 137 de lei (platita deja dar neinregistrata de nemernici) dupa vreo 2-3 saptamani de la plata mi-au blocat tot ce era legat de banci. La una din banci mi-au banii dupa 2 luni de cand am facut plata.Plus poprire la servici. Cand mi-am cerut banii inapoi, nu… o sa-i scada din obligatiile care vor veni la anul.
De aia nici nu-ti dau posibilitatea sa-ti vezi contul on-line, caci atunci la pranz platesti si seara te uiti acasa daca au operat transferul banilor. Asa, desi cateva sute de nemernici se pot uita in contul tau ANAF cum vor muschii lor, tu nu ai voie. Ca sa poate face astfel de abuzuri. Niste ticalosi
Megatendintele societatii romanesti. Fiscalitatea excesiva ca mijloc de control si supunere a societatii
https://sergiusimion.blogspot.ro/2018/04/megatendintele-societatii-romanesti_23.html
Decizia de impunere a veniturilor din anul 2015 pt. CASS,prin formularul 630/2019 este culmea hotiei celor de la ANAF, asupra populatiei romaniei!!!Doar o amnistiere a acestor asa zise datorii, poate spala rusinea acestei institutii care nu mai stie ce sa inventeze ca sa acopere golurile din Bugetul de stat,prin impuneri profund nedrepte asupra cetatenilor romani.DUMNEZEU NU SE LASA BATJOCORIT.