Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Evenimentul

Proiectul ”Totul într-o singură mână” continuă: Legea care aruncă Curtea de Conturi la picioarele Administrației – adoptată

Senatul a adoptat joi proiectul de modificare a Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, un proiect ce conține amendamente care ar putea… Mai mult

05.07.2018

Performanța sistemului medical? România – campioană la numărul celor care mor cu zile

de Marin Pana , 1.7.2018

În Uniunea Europeană, circa 1,7 milioane persoane cu vârsta sub 75 de ani au murit în 2015 ( acesta este cea mai recentă analiză, ale cărei rezultate de-abia au fost publicate). Dintre aceste persoane, 570 de mii sau 33,1% din total, au murit înainte de vreme, a constatat Eurostat, potrivit metodologiei utilizate uniform la nivelul statelor membre.

Simplificat, un deces din trei ar fi putut fi evitat, în conformitate cu ştiinţa şi tehnologia medicală disponibile în acest moment dacă acestea ar fi existat în toate ţările UE şi s-ar fi intervenit în timp util.

Pe categorii, 180,5 mii decese au survenit ca urmare a unor atacuri de cord ( 32% din total la categoria de vârstă sub 75 de ani).

La mare distanţă ca impact, s-au situat atacurile cerebrale ( 89,6 mii decese sau 16%), cancerele colorectale (66,8 mii decese sau 12%), cancerele de sân (49,9 mii decese sau 9%), boli hipertensive (30,4 mii sau 5%) şi pneumonii (26 de mii sau 5%).

România a consemnat cele mai mari valori ale deceselor evitabile, cu aproape jumătate din numărul total (48,6%), urmată de Letonia (47,5%), Lituania (47,0%) şi Slovacia (44,2%). La polul opus s-au situat Franţa (23,6%), Belgia (26,0%), Olanda (28,1%) şi (atenţie mare că se poate mai bine) Polonia (29,9%).

Graficul: Ponderea deceselor evitabile în statele UE:

(Click pentru mărire)


Precizări metodologice

Conceptul de „moarte evitabilă” înseamnă că anumite decese ( pentru grupe specific de vârstă şi anumite boli) ar fi putut fi „evitate” dacă ar fi fost depistate şi tratate la timp şi cu eficienţă de cadrele sanitare la nivelul tehnologiei medicale disponibile. Indicatorul statistic menţionat ca procentaj în total decese trebuie privit şi utilizat în contextul performanţei de ansamblu a sistemului medical dintr-o anumită ţară.

Organismul de statistică al UE subliniază importanţa acordată acestui indicator deşi acesta nu este o expresie sintetică definitivă a calităţii sistemului sanitar, deoarece oferă indicia foarte importante asupra performanţelor politicilor de sănătate dintr-o anumită ţară.

Dacă luăm în considerare datele statistice revizuite oferite relative recent de către INS, din cele 261.697 de decese produse în 2015, anul pentru care Eurostat a finalizat analiza, într-o primă instanţă rezultă că nu mai puţin 127.185 de români au murit în condiţiile în care decesul lor putea fi evitat. Să nu exagerăm însă, deoarece niciunde în Europa nu s-a reuşit performanţa de a evita orice moarte care putea fi prevenită.

Cu puţină aritmetică, putem însă afirma că am fi avut mai puţin cu 40.563 de decese dacă sistemul nostru sanitar (şi, eventual, gradul de educare) ar fi fost la nivelul mediu din UE, 48.938 mai puţine decese dacă la noi era ca în Polonia şi 61.237 decese în minus dacă am fi reuşit să copiem Franţa, ţări alese ca referinţă din motive economice, culturale şi istorice evidente.

Simplificat, într-un singur an, am consemnat cam 40 de mii de decese în plus faţă de media UE, 50 de mii faţă de cazul în care eram „polonezi” şi 60 de mii faţă de cazul în care am fi fost „francezi”.

(Citiți și: ”Speranța de viață sănătoasă în România: o radiografie în context european”)

Cam aceasta a fost şi, desigur încă este (lucrurile în materie se schimbă lent, pe parcurs de decenii chiar dacă se iau măsuri încă de acum) situaţia cu efectul sistematic al economiilor din sănătate.

Unde, dincolo de cadrele ale căror salarii au fost mărite semnificativ (per total, dar nu în toate cazurile, ba uneori dimpotrivă), nu s-au operat alocările necesare pentru spitale, medicamente, imagistică, aparatură, consumabile, dezinfectanţi etc.

Probabil s-a considerat că nu are rost sau nu se poate aduce finanţarea sănătăţii măcar la media europeană de 7% din PIB. Dintr-un PIB/locuitor, şi aşa situat mult sub media UE. Costul în vieţi umane încheiate prematur l-a anunţat Eurostat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR declară neconstituționale modificările la Statutul aleșilor locali

Vladimir Ionescu

Cu unanimitate de voturi, CCR a decis marți că dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt neconstituționale. Sesizarea a fost formulată… Mai mult

Stiri

Garanţia pentru ambalajele reutilizabile: 0,5 lei/ambalaj, după data de 31 martie 2019

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat, marţi, o ordonanţă de urgenţă pentru gestionarea deşeurilor provenite din ambalaje. “Este un act normativ în concordanţă (…) cu reglementările europene în… Mai mult

Stiri

Plafonul pensiilor care beneficiază de compensarea de 90% la medicamente a crescut la 990 lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat un act normativ prin care a urcat la 990 de lei plafonul pensiilor pentru care se acordă o compensare de 90% la… Mai mult

Stiri

Premierul se întâlnește miercuri cu preşedintele Iohannis. O nouă şedinţă de Guvern va avea loc joi

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă se va întâni miercuri cu preşedintele Klaus Iohannis, a confirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului la finalul şedinţei de marți a Executivului.… Mai mult

Stiri

Titularizare / Mai mult de jumătate dintre profesorii-candidați au obținut note sub pragul minim necesar

Mariana Bechir

Doar 47,40% dintre profesorii care au participat la concurs au obținut la proba scrisă note peste 7, pragul minim necesar pentru a putea spera la… Mai mult

Europa

Acord economic și comercial istoric între UE şi Japonia. Tarifele auto vor fi eliminate

Adrian N Ionescu

Liderii Uniunii Europene au semnat marți, cu Japonia, cel mai mare acord economic negociat de blocul comunitar. Se crează astfel o zonă de comerț deschis pentru… Mai mult

Europa

Cu ce se întoarce Vladimir Putin la Moscova după întâlnirea cu Donald Trump

Victor Bratu

Un val de critici se revarsă la adresa lui Donald Trump după întâlnirea președintelui american cu omologul său rus, Vladimir Putin, de luni, de la… Mai mult