Analiză

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru,… Mai mult

04.11.2018

Chestiunea

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

02.11.2018

Analiză

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul… Mai mult

31.10.2018

Chestiunea

Românii din străinătate au trimis bani în România cât a atras guvernul din fondurile și subvențiile europene

Românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 2,695 de miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2018, cât toate fondurile şi… Mai mult

31.10.2018

Cronicile

Performanța sistemului medical? România – campioană la numărul celor care mor cu zile

de Marin Pana , 1.7.2018

În Uniunea Europeană, circa 1,7 milioane persoane cu vârsta sub 75 de ani au murit în 2015 ( acesta este cea mai recentă analiză, ale cărei rezultate de-abia au fost publicate). Dintre aceste persoane, 570 de mii sau 33,1% din total, au murit înainte de vreme, a constatat Eurostat, potrivit metodologiei utilizate uniform la nivelul statelor membre.

Simplificat, un deces din trei ar fi putut fi evitat, în conformitate cu ştiinţa şi tehnologia medicală disponibile în acest moment dacă acestea ar fi existat în toate ţările UE şi s-ar fi intervenit în timp util.

Pe categorii, 180,5 mii decese au survenit ca urmare a unor atacuri de cord ( 32% din total la categoria de vârstă sub 75 de ani).

La mare distanţă ca impact, s-au situat atacurile cerebrale ( 89,6 mii decese sau 16%), cancerele colorectale (66,8 mii decese sau 12%), cancerele de sân (49,9 mii decese sau 9%), boli hipertensive (30,4 mii sau 5%) şi pneumonii (26 de mii sau 5%).

România a consemnat cele mai mari valori ale deceselor evitabile, cu aproape jumătate din numărul total (48,6%), urmată de Letonia (47,5%), Lituania (47,0%) şi Slovacia (44,2%). La polul opus s-au situat Franţa (23,6%), Belgia (26,0%), Olanda (28,1%) şi (atenţie mare că se poate mai bine) Polonia (29,9%).

Graficul: Ponderea deceselor evitabile în statele UE:

(Click pentru mărire)


Precizări metodologice

Conceptul de „moarte evitabilă” înseamnă că anumite decese ( pentru grupe specific de vârstă şi anumite boli) ar fi putut fi „evitate” dacă ar fi fost depistate şi tratate la timp şi cu eficienţă de cadrele sanitare la nivelul tehnologiei medicale disponibile. Indicatorul statistic menţionat ca procentaj în total decese trebuie privit şi utilizat în contextul performanţei de ansamblu a sistemului medical dintr-o anumită ţară.

Organismul de statistică al UE subliniază importanţa acordată acestui indicator deşi acesta nu este o expresie sintetică definitivă a calităţii sistemului sanitar, deoarece oferă indicia foarte importante asupra performanţelor politicilor de sănătate dintr-o anumită ţară.

Dacă luăm în considerare datele statistice revizuite oferite relative recent de către INS, din cele 261.697 de decese produse în 2015, anul pentru care Eurostat a finalizat analiza, într-o primă instanţă rezultă că nu mai puţin 127.185 de români au murit în condiţiile în care decesul lor putea fi evitat. Să nu exagerăm însă, deoarece niciunde în Europa nu s-a reuşit performanţa de a evita orice moarte care putea fi prevenită.

Cu puţină aritmetică, putem însă afirma că am fi avut mai puţin cu 40.563 de decese dacă sistemul nostru sanitar (şi, eventual, gradul de educare) ar fi fost la nivelul mediu din UE, 48.938 mai puţine decese dacă la noi era ca în Polonia şi 61.237 decese în minus dacă am fi reuşit să copiem Franţa, ţări alese ca referinţă din motive economice, culturale şi istorice evidente.

Simplificat, într-un singur an, am consemnat cam 40 de mii de decese în plus faţă de media UE, 50 de mii faţă de cazul în care eram „polonezi” şi 60 de mii faţă de cazul în care am fi fost „francezi”.

(Citiți și: ”Speranța de viață sănătoasă în România: o radiografie în context european”)

Cam aceasta a fost şi, desigur încă este (lucrurile în materie se schimbă lent, pe parcurs de decenii chiar dacă se iau măsuri încă de acum) situaţia cu efectul sistematic al economiilor din sănătate.

Unde, dincolo de cadrele ale căror salarii au fost mărite semnificativ (per total, dar nu în toate cazurile, ba uneori dimpotrivă), nu s-au operat alocările necesare pentru spitale, medicamente, imagistică, aparatură, consumabile, dezinfectanţi etc.

Probabil s-a considerat că nu are rost sau nu se poate aduce finanţarea sănătăţii măcar la media europeană de 7% din PIB. Dintr-un PIB/locuitor, şi aşa situat mult sub media UE. Costul în vieţi umane încheiate prematur l-a anunţat Eurostat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.7.2018

Lăsați un comentariu


Europa

Eurobarometru – 50% din români cred că antibioticele combat răceala, 15% din cei care au luat antibiotice nu aveau rețetă

Iulian Soare

În România, se cunoaște mai puțin faptul că antibioticele administrate atunci când nu sunt necesare le scade eficiența ulterioră. 15% din românii (față de 7%… Mai mult

Stiri

Fondul Suveran primește baza legală. Detaliile anunțate de ministrul Teodorovici

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat joi ordonanța care stabilește cadrul general de înființare a unui Fond Suveran. Ulterior, după ce vor avea loc noi discuții și cu… Mai mult

Stiri

Industria și robotizarea: România crește cu 3 roboţi industriali pe an la fiecare 10.000 de angajaţi

Adrian N Ionescu

Numărul roboţilor din industria românească a crescut până la 18 roboți pentru fiecare 10.000 de angajaţi (în 2017), potrivit raportului pe 2018 al Federației Internaționale… Mai mult

Stiri

Creditele de refinanțare ar putea fi garantate de stat – Consiliul Concurenței lucrează la propunere

Razvan Diaconu

Consiliul Concurenţei analizează ideea de a propune acordarea unor garanţii de stat pentru a facilita refinanţarea creditelor populaţiei, în cazurile în care valoarea proprietăţilor a… Mai mult

Stiri

Impozitarea trecutului / Profiturile Romgaz și Transgaz scad – Statul le cere dividende tot mai mari din anii anteriori

Adrian N Ionescu

Statul cere dividende tot mai mari din rezerve și rezultatele reportate anterioare de Romgaz și Transgaz, chiar dacă profiturile lor pe primele 9 luni din… Mai mult

Europa

4 demisii din cabinetul May după aprobarea acordului Brexit

Iulian Soare

UPDATE. Din guvernul britanic și-au mai anunțat demisiile ministrul adjunct pentru Brexit, Suella Braverman, ministrul pentru muncă și pensii, Esther McVeym și ministrul adjunct pentru… Mai mult

Stiri

Un primar care participa la un curs pentru combaterea corupției a plecat acasă cu un aparat din hotelul în care a fost cazat

Vladimir Ionescu

Primarul comunei Mihăești, Constantin Bărzăgeanu (PNL), a fost filmat de camerele de supraveghere ale unui hotel din Băile Felix, în care era cazat, în timp… Mai mult