Chestiunea

Bruxellesul confirmă adevărata porcărie de la București: România NU a solicitat UE niciun ajutor suplimentar. Rezultatul ”prevenției”: 77% dintre cazurile din UE-Ucraina apar în România

Pentru a evita minciunile și manipulările de la București, cursdeguvernare.ro a cerut detalii de la Bruxelles, pentru a analiza măsurile și eficiența liptei împotriva pestei… Mai mult

10.09.2018

Analiză

Cum se vede România prin prisma indicatorilor economici ai UE

Eurostatistics reprezintă o sinteză bazată pe un set de indicatori standardizat şi armonizat pentru comparabilitate între ţări la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators… Mai mult

09.09.2018

Chestiunea

Începe școala: Rata mare de abandon educaţional și problemele economiei pe termen lung

Proporţia celor care au părăsit timpuriu procesul de şcolarizare sau de formare profesională a scăzut puternic pe ansamblul Uniuni Europene, de la 17,0% în anul… Mai mult

09.09.2018

Europa

Parlamentul European și Partidul Popular European se pregătesc de ”testul Orban”

Pentru cel mai mare grup politic al UE a sosit momentul adevărului – Parlamentul European votează miercuri dacă să solicite Consiliului UE declanșarea procedurilor din… Mai mult

09.09.2018

Performanța sistemului medical? România – campioană la numărul celor care mor cu zile

de Marin Pana , 1.7.2018

În Uniunea Europeană, circa 1,7 milioane persoane cu vârsta sub 75 de ani au murit în 2015 ( acesta este cea mai recentă analiză, ale cărei rezultate de-abia au fost publicate). Dintre aceste persoane, 570 de mii sau 33,1% din total, au murit înainte de vreme, a constatat Eurostat, potrivit metodologiei utilizate uniform la nivelul statelor membre.

Simplificat, un deces din trei ar fi putut fi evitat, în conformitate cu ştiinţa şi tehnologia medicală disponibile în acest moment dacă acestea ar fi existat în toate ţările UE şi s-ar fi intervenit în timp util.

Pe categorii, 180,5 mii decese au survenit ca urmare a unor atacuri de cord ( 32% din total la categoria de vârstă sub 75 de ani).

La mare distanţă ca impact, s-au situat atacurile cerebrale ( 89,6 mii decese sau 16%), cancerele colorectale (66,8 mii decese sau 12%), cancerele de sân (49,9 mii decese sau 9%), boli hipertensive (30,4 mii sau 5%) şi pneumonii (26 de mii sau 5%).

România a consemnat cele mai mari valori ale deceselor evitabile, cu aproape jumătate din numărul total (48,6%), urmată de Letonia (47,5%), Lituania (47,0%) şi Slovacia (44,2%). La polul opus s-au situat Franţa (23,6%), Belgia (26,0%), Olanda (28,1%) şi (atenţie mare că se poate mai bine) Polonia (29,9%).

Graficul: Ponderea deceselor evitabile în statele UE:

(Click pentru mărire)


Precizări metodologice

Conceptul de „moarte evitabilă” înseamnă că anumite decese ( pentru grupe specific de vârstă şi anumite boli) ar fi putut fi „evitate” dacă ar fi fost depistate şi tratate la timp şi cu eficienţă de cadrele sanitare la nivelul tehnologiei medicale disponibile. Indicatorul statistic menţionat ca procentaj în total decese trebuie privit şi utilizat în contextul performanţei de ansamblu a sistemului medical dintr-o anumită ţară.

Organismul de statistică al UE subliniază importanţa acordată acestui indicator deşi acesta nu este o expresie sintetică definitivă a calităţii sistemului sanitar, deoarece oferă indicia foarte importante asupra performanţelor politicilor de sănătate dintr-o anumită ţară.

Dacă luăm în considerare datele statistice revizuite oferite relative recent de către INS, din cele 261.697 de decese produse în 2015, anul pentru care Eurostat a finalizat analiza, într-o primă instanţă rezultă că nu mai puţin 127.185 de români au murit în condiţiile în care decesul lor putea fi evitat. Să nu exagerăm însă, deoarece niciunde în Europa nu s-a reuşit performanţa de a evita orice moarte care putea fi prevenită.

Cu puţină aritmetică, putem însă afirma că am fi avut mai puţin cu 40.563 de decese dacă sistemul nostru sanitar (şi, eventual, gradul de educare) ar fi fost la nivelul mediu din UE, 48.938 mai puţine decese dacă la noi era ca în Polonia şi 61.237 decese în minus dacă am fi reuşit să copiem Franţa, ţări alese ca referinţă din motive economice, culturale şi istorice evidente.

Simplificat, într-un singur an, am consemnat cam 40 de mii de decese în plus faţă de media UE, 50 de mii faţă de cazul în care eram „polonezi” şi 60 de mii faţă de cazul în care am fi fost „francezi”.

(Citiți și: ”Speranța de viață sănătoasă în România: o radiografie în context european”)

Cam aceasta a fost şi, desigur încă este (lucrurile în materie se schimbă lent, pe parcurs de decenii chiar dacă se iau măsuri încă de acum) situaţia cu efectul sistematic al economiilor din sănătate.

Unde, dincolo de cadrele ale căror salarii au fost mărite semnificativ (per total, dar nu în toate cazurile, ba uneori dimpotrivă), nu s-au operat alocările necesare pentru spitale, medicamente, imagistică, aparatură, consumabile, dezinfectanţi etc.

Probabil s-a considerat că nu are rost sau nu se poate aduce finanţarea sănătăţii măcar la media europeană de 7% din PIB. Dintr-un PIB/locuitor, şi aşa situat mult sub media UE. Costul în vieţi umane încheiate prematur l-a anunţat Eurostat.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Controversatele modificări aduse Legii CSM trebuie promulgate – CCR a respins și ultima sesizare

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis este obligat să promulge controversatele modificări aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, după ce Curtea Constituțională a respins marți, cu… Mai mult

Stiri

2 zile pentru ”Referendumul pentru familie”: 6 și 7 octombrie

Razvan Diaconu

Referendumul pentru familia tradițională se va desfășura în două zile, 6 și 7 octombrie. Anunțul a fost făcut marți de premierul Viorica Dăncilă, la începutul… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă vrea să afle cine e vinovat că ea n-a ajuns la Băneasa când a aterizat Jean Claude Juncker

Vladimir Ionescu

Premierul Dăncilă vrea să afle cine e vinovat că întâlnirea sa cu președintele Comisiei Europene a fost ratată luni. „Premierul Viorica Dăncilă a solicitat Secretariatului… Mai mult

Stiri

Detenția la domiciliu se amână – CCR admite sesizarea formulată de președinte

Vladimir Ionescu

Închisoarea la domiciliu se amână, întrucât CCR a admis, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii privind executarea… Mai mult

Stiri

Document / Ce vrea Ministerul de Finanțe să modifice la Legea insolvenței. Reacţiile mediului de afaceri

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanţelor (MFP) a publicat, marţi,  varianta finală a unei ordonanţe de urgenţă care modifică Legea insolvenţei, iar actul normativ este croit în scopul recuperării creanţelor… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri despre rectificarea bugetară: împinge România și mai adânc în fundătura subdezvoltării

Razvan Diaconu

Romanian Business Leaders (RBL) consideră că există pericolul ca România să se confrunte cu un derapaj economic major, în consecință organizația solicită guvernului să adopte… Mai mult

Stiri

Societatea de Științe Istorice – Greșelile din manualele publicate la Editura Didactică demonstrează eșecul manualului unic

Mariana Bechir

Greșelile apărute în manualele școlare introduse anul acesta de Editura Didactică și Pedagogică demonstrează eșecul sistemului cu manual unic, este concluzia unei analize realizate de Societatea… Mai mult