Comisia juridică a Camerei Deputaților și-a suplimentat marți ordinea de zi cu 22 de proiecte de lege care modifică Codul penal și Codul de procedură penală.
O decizie aparent nepremeditată, ci ”inspirată” de prezența la Comisie a președintelui ÎCCJ, Livia Stanciu, și a președintelui CSM, Marius Tudose, ambii sosiți la comisie pentru discuții pe marginea unui proiect ce vizează modificarea statutului judecătorilor şi procurorilor.
Până la urmă, comisia a decis ca întreg pachetul de proiecte să fie trimis instituţiilor abilitate (ÎCCJ, CSM, Ministerul Justiţiei), care au o săptămână la dispoziție pentru observații, modificări și puncte de vedere.
De menționat: între proiecte se regăsește și unul care prevede dezincriminarea conflictului de interese, proiect de interes inclusiv pentru premierul Ponta, dar și pentru parlamentarii care și-au angajat rude în diverse structuri parlamentare.
Graba parlamentarilor e mare, cu o miză mai mare chiar decât imunitatea și salvarea premierului : Secția de urmărire penală din Parchetul General a cerut Parlamentului lista cu cei 144 de parlamentari care și-ar fi angajat rudele la cabinetele parlamentare. O atare situație reprezintă conflict de interese cu caracter penal. (Informația completă poate fi citită AICI.)
Prin avizul care i se solicită asupra pachetului legislativ, ministrul Robert Cazanciuc este pus într-o situație delicată, fiind nevoit să aleagă între a respecta principiile europene în materie de justiție și a capitula în fața presiunilor exercitate de PSD.
Se adaugă și o a treia presiune: soția sa e rudă cu premierul Ponta, el însuși vizat de justiție.
Comisia juridică și ”trusa” antijustiție
La doar o oră după respingerea de către Parlament a declanșării urmăririi penale împotriva premierului Ponta, deputații din Comisia juridică și-au suplimentat ordinea de zi cu proiectele de modificare a Codului penal și de procedură penală:
22 de proiecte de lege – o adevărată ”trusă de prim ajutor” prin care parlamentarii, în urma experienței cu justiția din ultimii doi ani, încearcă să diminueze fie caracterul penal al unor fapte (cum e conflictul de interese), fie să îmblânzească procedurile.
Aceeași comisie renunțase săptămâna trecută să mai discute acest pachet după ce reprezentanții PNL s-au opus ordinii de zi.
Marți, inițiativa a aparținut formal lui Ciprian Nica, vicepreședinte PSD al comisiei.
După discuții în contradictoriu asupra termenului în care ÎCCJ, CSM și Ministerul Justiţiei trebuie să se pronunțe asupra întregului pachet, majoritatea a decis că trebuie să primească rapoartele în termen de o săptămână.
Preşedintele ÎCCJ Livia Stanciu a arătat că este vorba despre proiecte deosebit de importante şi nu poate să spună un punct de vedere atât de rapid.
Senatorul PSD Șerban Nicolae, unul dintre iniţiatorii unuia dintre cele 22 de proiecte, a spus că nu trebuie amânate discuţiile, având în vedere că sunt proiecte care pun în acord deciziile Curţii Constituţionale.
Și secretarul de stat în MJ Liviu Stancu a susţinut că trebuie urgentată discuţia.
Majoritatea proiectelor de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală sunt inițiate fie de guvern, fie de parlamentari ai arcului guvernamental și nu au ca obiect întărirea puterilor Justiției.
Ministrul Robert Cazanciuc – cu spatele la zid
Surse convergente citate de presa ultimelor zile au scos la iveală nemulțumirea PSD față de activitatea ministrului Justiției, Robert Cazanciuc.
În esență, enervaţi de faptul că ruda prin alianță a premierului Ponta nu face nimic pentru a stăvili activitatea DNA şi că modificările la Codul Penal şi de Procedură Penală sunt blocate în Parlament, o serie de lideri PSD au cerut, luni, la ședința CEx, schimbarea din funcţie a lui Robert Cazanciuc.
Sursele presei au fost confirmate ulterior de senatorul PSD Daniel Savu, care a afirmat la postul Antena 3 că liderii partidului l-au criticat dur pe ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, și i-au cerut premierului înlocuirea acestuia.
„Toți i-au spus lui Victor Ponta că nu e în regulă cu Cazanciuc. Eu, personal, i-am cerut demisia. Și cred că după moțiunea de cenzură, premierul o să-l schimbe pe Cazanciuc”, a declarat senatorul Daniel Savu.
PSD se teme de numirile în Justiție negociate de Victor Ponta cu Traian Băsescu
După schimbarea puterii executive, în 2013, numirile la vârful Justiției au făcut obiectul unor negocieri între fostul președinte Traian Băsescu și actualul premier, Victor Ponta.
În iunie 2014, Traian Băsescu recunoștea public, la postul de televiziune B1, acest lucru: „De la bun început am susținut: Daniel Morar – procuror general și Codruța Kovesi la DNA. Am obținut în acele mizerabile negocieri Tiberiu Nițu – procuror general și Kovesi… Mizerabile pentru că nu așa trebuia să se întâmple, dar n-am avut soluție. Lucrurile astea nu trebuiau negociate, dar aveam în față o putere politică ce câștigase cu 70 la sută” (Sublinierile redacției) , a spus președintele de la acea vreme, într-o emisiune la Evenimentul Zilei.
Ideea negocierilor a fost reluată de șeful statului și în 2015, după ce Elena Udrea sugera că fusese implicată direct în acest proces.
“Nu am trimis-o niciodată pe doamna Udrea să negocieze cu domnul Ponta. Dacă domnul Ponta a chemat-o, să spună el”, a spus Traian Băsescu, într-un interviu acordat Adevarul Live în mai 2015.
Fostul șef al statului a repetat că au existat negocieri între el și premier cu privire la numirile șefilor de la Parchetul General, respectiv DNA: “În mod categoric, a fost o negociere între mine şi premier. Am ţinut foarte mult la numirea de la DNA, el de la Parchetul General. Eu m-am mulţumit cu DNA, el cu Parchetul General. Nu poţi să obţii tot într-o astfel de conjunctură şi fiecare avea capacitate de blocaj. Era şi o criză în Parchete, toţi erau interimari. Era o criză în sistem şi trebuia să-i dăm o rezolvare. Greu, uşor, a durat vreo trei săptămâni”.
Traian Băsescu a omis să spună public că obiect al negocierilor a fost și șefia DIICOT. Fosta șefă a instituției, Alina Bica, este cercetată într-un dosar privind retrocedări.
