Chestiunea

Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui… Mai mult

06.01.2019

Evenimentul

Mihaela Triculescu – noul șef ANAF. Respinsă de trei ori la concursurile pentru posturi în ANAF

Premierul Viorica Dăncilă a semnat joi Decizia de numire a Mihaelei Triculescu în funcția de președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), cu rang… Mai mult

03.01.2019

Analiză

România și energia: Poziţia în context european

Consumul final de energie al industriei româneşti a scăzut în intervalul 1990 – 2016 cu circa 75%, faţă de numai 25% la nivelul UE, potrivit… Mai mult

02.01.2019

Analiză

Încadrarea deficitului în 3% ar fi miraculoasă: Deficitul la 11 luni – 2,74% din PIB estimat

După 11 luni din 2018, deficitul bugetar public comunicat oficial a urcat la 2,74% din PIB estimat, valoare cu 130% mai mare faţă de acelaşi… Mai mult

30.12.2018

Cronicile

Observații privind sărăcia tinerilor români în topul sărăciei juvenile europene

de Marin Pana , 17.12.2018

România domină topurile europene ale sărăciei la tineret (16 -29 ani), potrivit datelor publicate de Eurostat.

La categoria risc de sărăcie, cu 29,2%, figurăm pe locul 2, imediat după Danemarca (30,3%, cu observaţia că indicatorul este relativ la media naţională iar acolo tinerii pleacă mult mai devreme de acasă) dar peste Spania (28,5%), Grecia (27,5%), Italia şi Suedia (ambele cu 24,1%, uşor peste vecina noastră, Bulgaria, care vine de-abia pe locul şapte cu 24%).

De reţinut şi faptul că dintre cele zece ţări membre UE care au cele mai scăzute rate de sărăcie la tineret, şapte sunt foste state socialiste ( Cehia 9,1%, Slovenia 11,9%, Slovacia şi Ungaria 13,6%, Letonia 14,0%, Croaţia 16,5% şi Polonia 16,7%) plus trei de tradiţie britanică ( Malta 12,6%, Cipru 16,3% şi Marea Britanie 17,4%). În aceste condiţii, este destul de clar că avem o problemă în materie şi ne diferenţiem net ca politică socială pentru tineret de grupul de state din care facem parte.

Dacă în 16 din 28 de state UE, riscul de sărăcie la tineret a fost ceva mai mare pentru femei decât pentru bărbaţii, România s-a evidenţiat prin dispunerea lipsită complet de discriminare de gen, situaţia fiind identică indiferent de sexul persoanelor. Ceea ce nu e cazul pentru cele patru state din fostul bloc estic cu procentajele cele mai reduse amintite mai sus, unde la femei se consemnează valori semnificativ mai mari.

În statistica mai detaliată, finalizată de Eurostat pentru anul anterior, se evidenţiază clar unde avem problema principală, mai precis la grupa de vârstă 16 – 19 ani, unde valoarea consemnată de ţara noastră ne pune pe un nedorit prim loc în acest clasament.

Cu 36,5%, ne poziţionăm peste Spania (35,4%) şi mult peste Grecia (31,2%), Bulgaria (28,8%) sau Portugalia (27,7%), fiind interesantă şi dispunerea geografică a acestei vulnerabilităţi sociale exact la vârsta deciderii drumului în viaţă.

Partea ceva mai bună este că la categoria „privare materială severă”, cu „doar” 26,8% coborâm pe locul trei, după Bulgaria şi Grecia, partea mai puţin bună este că acest lucru se petrece deşi figurăm pe un foarte onorabil loc 9 din 28 al intensităţii muncii în gospodăriile din care provin aceşti tineri, spre deosebire de Grecia (locul 28) şi Bulgaria (tot locul 9 din 28 dar din coadă, adică 20 din 28, cum s-ar spune de sus în jos).

Cum s-ar spune, la ei au de suferit tinerii din gospodăriile în care se munceşte relativ mai puţin, în timp ce la noi degeaba se munceşte că tot sub risc de sărăcie rămân copiii. Ceea ce ar cam trebui să ne pună pe gânduri. Fie şi în materie de deducere personală cu efect ridicol de mic pentru membri TINERI de familie, practic adulţi ca necesităţi dar discriminaţi evident în raport cu persoanele în vârstă, a căror deducere la impozitarea veniturilor este cu un ordin de mărime mai mare.

În fine, ar mai fi de remarcat, diferenţa foarte mică dintre procentajele de risc de sărăcie între tinerii care părăsesc gospodăria din care provin şi cei rămaşi. Situaţie care se mai întâlneşte la nivelul UE doar în Grecia, Ungaria, Letonia şi, surprinzător, Belgia (desigur la un nivel mult mai mic al indicatorului de risc de sărăcie).

Cu alte cuvinte, şi dacă stau cu părinţii şi dacă pleacă de acasă, tinerii români nu-şi schimbă semnificativ nivelul de trai, ca medie la nivelul populaţiei.

În Danemarca, Spania sau Bulgaria, părăsirea căminului părintesc vine la pachet cu creşterea riscului de sărăcie, în timp ce în alte ţări, precum Polonia, Portugalia sau Luxemburg este de natură să reducă riscul de sărăcie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul Grindeanu, la propunerea lui Florin Iordache, a adoptat legea recursului compensatoriu- document prezentat de Dacian Cioloș

Razvan Diaconu

Fostul premier Dacian Cioloș a postat miercuri, pe Facebook, un mesaj în care spune că Guvernul condus de Sorin Grindeanu este cel care „a adoptat… Mai mult

Stiri

Premierul Theresa May câștigă votul de încredere al Camerei Comunelor. Opoziția pune condiții ca să discute posibile soluții pentru un acord Brexit

Victor Bratu

Opoziția parlamentară nu a reușit miercuri să adune suficiente voturi pentru a determina plecarea Theresey May din fruntea guvernului britanic. Votul a fost unul destul… Mai mult

Stiri

Prima reacție a unei bănci românești la ”taxa pe lăcomie”. BT: Este o naționalizare a profiturilor, va crea dezechilibre grave în toată economia

Alexandra Pele

Taxa pe lăcomie reprezintă o naționalizare a profiturilor se arată în prima reacție oficială a Băncii Transilvania, care în urma turbulențelor generate de Ordonanța Teodorovici… Mai mult

Stiri

Recursul compensatoriu / Premierul așteaptă de la Ministrul Justiției o evaluare a situației și măsuri

Vladimir Ionescu

Ministrul Justiției, Tuderel Toader, este așteptat luni, 21 ianuarie, să-i prezinte premierului Viorica Dăncilă o evaluare a impactului Legii recursului compensatoriu, precum și eventualele propuneri… Mai mult

Europa

Statul paralel francez: Fostul ministru de interne Claude Gueant, condamnat la un an de închisoare pentru deturnare de fonduri publice

Vladimir Ionescu

Fostul ministru francez de Interne Claude Guéant, considerat mâna dreaptă a președintelui Nicolas Sarkozy, a fost condamnat definitiv la un an de închisoare într-un dosar… Mai mult

Stiri

CCR – decizie: Protocoalele dintre SRI și Parchetul General sunt neconstituționale. Ce probe ar putea fi anulate

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor Liviu Dragnea referitoare la protocoalele încheiate de SRI și Ministerul Public. Decizia ar… Mai mult

Stiri

Motivare CCR: Semnalizarea radarelor ar crește agresivitatea pe șosele

Vladimir Ionescu

Presemnalizarea radarelor afectează protejarea dreptului la viaţă şi la integritatea fizică şi psihică, precizează CCR în motivarea deciziei privind Legea pentru modificarea ordonanţei de urgenţă… Mai mult