La obiect

Documente MFP – execuția după T3: ”gaura” reală de la buget este de 21,7 mld de lei

Anunțul de miercuri al premierului Ludovic Orban, potrivit căruia gaura de buget este de 11 miliarde de lei, este contrazis chiar de datele oficiale ale… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

5 viziuni antagonice asupra proiectului de Buget multianual propus de Comisia Juncker. Critici deschise la summit-ul Coeziunii

Propunerile Comisiei Europene încă în funcţie în legătură cu viitorul cadru financiar multianual al UE (2021-2027) sunt inechitabile faţă de statele central şi est-europene, întrucât… Mai mult

06.11.2019

Chestiunea

Ce vinde și ce cumpără România: Competitivitatea generală și produsele producătoare de deficit

Datele finale publicate de INS arată că România a ajuns în 2018 la un deficit comercial de 7,5% din PIB, valoare foarte mare atât în… Mai mult

04.11.2019

Analiză

Ponderea taxării în PIB. Și două ”mici” mari probleme

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat anul trecut penultima în UE în ceea ce privește ponderea în PIB a taxelor colectate, cu doar… Mai mult

03.11.2019

Cronicile

Observații privind sărăcia tinerilor români în topul sărăciei juvenile europene

de Marin Pana , 17.12.2018

România domină topurile europene ale sărăciei la tineret (16 -29 ani), potrivit datelor publicate de Eurostat.

La categoria risc de sărăcie, cu 29,2%, figurăm pe locul 2, imediat după Danemarca (30,3%, cu observaţia că indicatorul este relativ la media naţională iar acolo tinerii pleacă mult mai devreme de acasă) dar peste Spania (28,5%), Grecia (27,5%), Italia şi Suedia (ambele cu 24,1%, uşor peste vecina noastră, Bulgaria, care vine de-abia pe locul şapte cu 24%).

De reţinut şi faptul că dintre cele zece ţări membre UE care au cele mai scăzute rate de sărăcie la tineret, şapte sunt foste state socialiste ( Cehia 9,1%, Slovenia 11,9%, Slovacia şi Ungaria 13,6%, Letonia 14,0%, Croaţia 16,5% şi Polonia 16,7%) plus trei de tradiţie britanică ( Malta 12,6%, Cipru 16,3% şi Marea Britanie 17,4%). În aceste condiţii, este destul de clar că avem o problemă în materie şi ne diferenţiem net ca politică socială pentru tineret de grupul de state din care facem parte.

Dacă în 16 din 28 de state UE, riscul de sărăcie la tineret a fost ceva mai mare pentru femei decât pentru bărbaţii, România s-a evidenţiat prin dispunerea lipsită complet de discriminare de gen, situaţia fiind identică indiferent de sexul persoanelor. Ceea ce nu e cazul pentru cele patru state din fostul bloc estic cu procentajele cele mai reduse amintite mai sus, unde la femei se consemnează valori semnificativ mai mari.

În statistica mai detaliată, finalizată de Eurostat pentru anul anterior, se evidenţiază clar unde avem problema principală, mai precis la grupa de vârstă 16 – 19 ani, unde valoarea consemnată de ţara noastră ne pune pe un nedorit prim loc în acest clasament.

Cu 36,5%, ne poziţionăm peste Spania (35,4%) şi mult peste Grecia (31,2%), Bulgaria (28,8%) sau Portugalia (27,7%), fiind interesantă şi dispunerea geografică a acestei vulnerabilităţi sociale exact la vârsta deciderii drumului în viaţă.

Partea ceva mai bună este că la categoria „privare materială severă”, cu „doar” 26,8% coborâm pe locul trei, după Bulgaria şi Grecia, partea mai puţin bună este că acest lucru se petrece deşi figurăm pe un foarte onorabil loc 9 din 28 al intensităţii muncii în gospodăriile din care provin aceşti tineri, spre deosebire de Grecia (locul 28) şi Bulgaria (tot locul 9 din 28 dar din coadă, adică 20 din 28, cum s-ar spune de sus în jos).

Cum s-ar spune, la ei au de suferit tinerii din gospodăriile în care se munceşte relativ mai puţin, în timp ce la noi degeaba se munceşte că tot sub risc de sărăcie rămân copiii. Ceea ce ar cam trebui să ne pună pe gânduri. Fie şi în materie de deducere personală cu efect ridicol de mic pentru membri TINERI de familie, practic adulţi ca necesităţi dar discriminaţi evident în raport cu persoanele în vârstă, a căror deducere la impozitarea veniturilor este cu un ordin de mărime mai mare.

În fine, ar mai fi de remarcat, diferenţa foarte mică dintre procentajele de risc de sărăcie între tinerii care părăsesc gospodăria din care provin şi cei rămaşi. Situaţie care se mai întâlneşte la nivelul UE doar în Grecia, Ungaria, Letonia şi, surprinzător, Belgia (desigur la un nivel mult mai mic al indicatorului de risc de sărăcie).

Cu alte cuvinte, şi dacă stau cu părinţii şi dacă pleacă de acasă, tinerii români nu-şi schimbă semnificativ nivelul de trai, ca medie la nivelul populaţiei.

În Danemarca, Spania sau Bulgaria, părăsirea căminului părintesc vine la pachet cu creşterea riscului de sărăcie, în timp ce în alte ţări, precum Polonia, Portugalia sau Luxemburg este de natură să reducă riscul de sărăcie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.12.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Întâlnire Bogdan Aurescu – Mike Pompeo. Pledoarie în favoarea creșterii prezenței militare americane în România

Vladimir Ionescu

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a discutat cu secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo despre mai multe domenii de colaborare dintre cele două țări,… Mai mult

Stiri

Raportul”Child Rights Now!”: Una din 8 mame aflate la prima naștere este adolescentă

Vladimir Ionescu

Una din opt mame aflate la prima naştere este adolescentă, în România, în timp ce în restul Uniunii Europene media este de una din 28… Mai mult

Stiri

Animalele care au slujit statul vor beneficia de îngrijire și cazare pe viață

Vladimir Ionescu

Directorul Clubului Câinilor Utilitari, Vlad Popescu, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, că noua lege privind pensionarea animalelor de serviciu este binevenită şi că, în conformitate… Mai mult

Stiri

Dan Barna a obținut susținerea internă a USR pentru a rămâne liderul partidului

Victor Bratu

Dan Barna a anunțat miercuri că membrii USR au decis ca el să continue la şefia formațiunii, decizia fiind luată de aproximativ 75 la sută… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană recomandă modificarea calendarului de aplicare a noii legi a pensiilor – risc semnificativ pentru deficitul public

Adrian N Ionescu

Noua Lege a pensiilor reprezintă un risc semnificativ la adresa deficitului public în 2020 şi în anii următori în condiţiile în care aceasta conţine majorări… Mai mult

Stiri

Radu Hanga este noul preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti

Adrian N Ionescu

Radu Hanga  (48 de ani) a fost ales preşedinte al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), pentru următorii patru ani, în adunarea generală a acţionarilor BVB… Mai mult

Europa

Gen. (r) Ben Hodges: Următorul cel mai probabil conflict Rusia-NATO va fi în Marea Neagră

Iulian Soare

Europa ar trebui să devină mai interesată de securitatea Georgiei şi a Ucrainei, ţări riverane Mării Negre, susţine generalul (r) american Ben Hodges, care între… Mai mult