O sinteză: Cea mai mare creștere economică din UE. Sursele și, mai ales, riscurile ei

de Marin Pana | 6.11.2016 .

economie_Pornim de la certitudinile anului 2016 – în care România va înregistra, cel mai probabil, cea mai mare creștere economică între statele UE:
INS a anunțat o creștere economică de 5% pe primul semestru din acest an. În cifre absolute, valoarea PIB a urcat de la circa 349 miliarde lei pe prima jumătate a lui 2015 până la aproximativ 372 miliarde lei în prima jumătate a lui 2016.

Înainte de toate, iată, pe scurt, situația comparativă pe ultimii doi ani a rezultatelor economiei românești, după cele mai recente calcule oficiale:

tabel1

Datele prezintă o componentă îngrijorătoare de creștere artificială a PIB, dincolo de ritmul sustenabil în condiții de echilibru macroeconomic. Creștere artificială produsă prin majorarea exagerată a consumului și amplificată de reducerea fiscalității.

Creșterea consumului, în contrast cu scăderea productivității

În primul semestru din 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepția autovehiculelor şi a motocicletelor) a crescut faţă de aceeași perioadă din anul trecut cu 18%. Sub efectul combinat al creșterii veniturilor și al diminuării TVA, produsele alimentare, băuturile și tutunul au constituit grupa de mărfuri cu cea mai mare creștere, de 24,1%.

Produsele nealimentare s-au situat în apropierea mediei generale, cu 16,4%, în timp ce vânzările de carburanți au avansat cu 11,4%. Aceste ritmuri, foarte ridicate în raport cu avansul PIB, nu au o corespondență în creșterea productivității muncii. Ar fi minunat dacă nivelul de trai concretizat în ceea ce cumpără oamenii efectiv în plus de la un an la altul să crească de trei ori și jumătate mai repede decât ritmul în care avanseză economia.

tabel2

Din păcate, situația este una conjuncturală și nu se poate susține pe termen lung. Altminteri, prin reducere la absurd, dacă PIB-ul ar mai crește în următorii ani tot cu 5%, în 2020 am ajunge la aceeași putere de cumpărare ca germanii sau francezii.

De fapt, creșterea prosperității este mult exagerată în raport cu rezultele din economia reală, dezamăgitoare, atât prin nivel cât și prin sensul de evoluție.

Culmea procedurilor statistice, creșterea masivă a consumului și creșterile succesive ale salariilor din sectorul bugetar umflă artificial rezultatul PIB. Supapa este reprezentată tot mai clar de deficite. Cel bugetar a pornit înapoi spre zona periculoasă de 3% din PIB iar cel de cont curent se va duce peste recomandarea de 4% din PIB.

Această spirală consumistă se va sfârși inevitabil prin ajustări dureroase și restabilirea echilibrelor macroeconomice pe un palier mai jos. Semnele de supraîncălzire a economiei, care tocmai trece de la deficit de cerere la excedent, sunt tot mai numeroase.

Din păcate, cu ochii la alegerile din decembrie, politicienii nu înțeleg iar alții se prefac că nu pricep sau nu contează.

Reducerea conjuncturală a fiscalității a amplificat creșterea PIB și a redus prețurile

Creșterile salariale din sectorul bugetar au crescut cu aproape nouă miliarde de lei PIB nominal (de la 29,4 miliarde lei la 38,2 miliarde lei, adică aproape 30% !).

Simultan, au determinat și o reducere a PIB în termeni reali prin cel mai ridicat indice de preț, respectiv (+8,7% față de o medie de +1,2%).

Per total, efectul statistic al acestei ”dopări a economiei cu hormoni bugetari”a fost de +0,4%. Adică identic cu cel obținut în industrie, dar semnificația în termeni de calitate a creșterii este cu totul alta.

Mai grav, după cadourile electorale oferite recent în Parlament, se profilează repetarea acestei manevre pentru anul 2017.

De reținut, contrar scăderii indicelui prețurilor de consum pentru populație, majorarea indicilor de preț din economie pe toată linia cu excepția agriculturii, sectorul cu cea mai redusă contribuție în formarea PIB.

Explicația mediei de doar 1,2% care a constituit deflatorul PIB ( implicit a ajustat rezultatul final în prețuri curente cu doar ceva mai mult de un procent) doar în puternica și conjuncturala diminuare a indicelui de preț pe partea de impozitare (-16,6%, valoare care a contribuit la amplificarea generală a PIB în termeni reali și diminuarea IPC).

tabel3

În ce privește utilizarea PIB, se observă ușor majorarea consumului populației peste posibilitățile date de creșterea economică și mult peste baza solidă de referință dată de segmentul industrial de activitate (6,8% peste 5,2% și cu mult peste 1,7%).

Rezultatul a fost efectul destul de puternic negativ din comerțul exterior, care a influențat rezultatul final pe minus cu aproape trei procente, chiar și după ce s-a consumat din stocurile interne constituite anterior.

tabel4

Una peste alta, datele INS confirmă situația de cantitate bună la o calitate slabă a creșterii economice. Creștere care stă la baza promisiunilor electorale, pe modelul de tristă amintire al anului 2008.

Rămâne să vedem cum să îmbunătățim calitatea creșterii (a se citi echilibrele bugetare și deficitul extern) – prin productivitate și/sau impozite sporite sau reducem turația pentru a nu cala motorul cererii interne.

Unde se vede inevitabil crăpătura din țesătura economică

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2,507 miliarde de euro, performanță de aproape șapte ori mai slabă decât cea de -374 milioane euro înregistrată în aceeași perioadă din 2015. Această contraperformanță vine pe fondul unui avans economic de 5%, ceea ce confirmă consumul intern ca unic motor de creștere.

Pe fondul majorării cu peste 15% a veniturilor populației, deficitul din comerțul cu bunuri s-a înrăutățit cu aproape 40%, depășind patru miliarde de euro.

Deocamdată, salvarea a venit pe segmentul serviciilor, unde situația s-a îmbunătățit ușor față de anul precedent și a redresat balanța cu 3,34 miliarde euro.

tabel5

De reținut și, modificarea intervenită pe segmentul veniturilor primare ( în principal venituri din investițiile directe și de portofoliu făcute anterior, adică recuperarea banilor aduși în țară sub formă de profituri transferate către străinătate), unde soldul negativ a crescut cu 56% în raport cu aceeași perioadă din 2015.

Per total, din forțarea creșterii economice pe baza consumului intern inflamat și efectul aferent de creștere a importurilor a rezultat un minus de 1,5% din PIB estimat pentru anul în curs al contului curent după prima jumătate a anului. Adică un rezultat mult prea mare față de estimările oficiale făcute la începutul anului (-1,6% din PIB pentru întregul an).

Deocamdată, datoria externă totală a continuat să scadă și a ajuns la 88,26 miliarde euro, în condițiile în care serviciul total al acesteia pe primele șase luni din acest an s-a situat la 26,94 miliarde euro. Avertisment însă, situația financiară pare a fi ajuns la un punct de inflexiune și s-a înrăutățit ușor pe partea de obligații către exterior asumate pe termen scurt, unde a crescut la 19,35 miliarde euro.

Și efectele: Ajustarea de după alegeri

Una peste alta, economia autohtonă a anunțat un nivel performant de majorare a PIB (amplificat statistic de sporul de bani acordat pe fond de relaxare fiscală) dar nu are cum să țină pasul nici la nivel de producție și nici la nivel de productivitate cu majorarea veniturilor.

Acestea s-au tradus în majorarea puternică a deficitului bugetar și expandarea soldului negativ al balanței de plăți, ambele cu perspectiva de a ieși din limitele maximale de stabilitate financiare agreate la nivel european.

Expandarea deficitelor peste limitele permise se va produce imediat după ce euforia stimulată de alegeri va trece și va trebui să ne ajustăm consumul la posibilitățile reale date de producția autohtonă.

Anul 2017 se anunță a fi unul de ajustare a cererii interne, care va rămâne, însă, excedentară. Costurile pentru populație sunt greu de anticipat, dar vor fi semnificative, în funcție și de conjunctura internațională.

Publicat la data de 6.11.2016 .

Un raspuns

  1. Romeo
    7.11.2016, 8:44 am

    păi dacă crește împrumutul extern, se duce în consum si avem crestere economică, daca se reduce datoria externă va scade si economia, investitii externe nu vin, terenuri nu se mai vand, cerc vicios

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Alarmă pe capitalul uman: Crește numărul tinerilor care nici nu se angajează și nici nu învață. O comparație cu țările UE

România figura , la nivelul anului 2016, pe locul patru în UE la proporţia tinerilor (20 – 34 de ani) care nici nu sunt...Citeste mai departe »

Marin Pana

Soluția (logică și echitabilă) de reașezare a fiscalității și stimulare a natalității

Problema echilibrării cheltuielilor cu veniturile bugetare ţine, dincolo de efectul brut al modificării unor taxe cu impact mare în cazul modificării cotelor, precum TVA...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română