O sinteză: Cea mai mare creștere economică din UE. Sursele și, mai ales, riscurile ei

de Marin Pana | 6.11.2016 .

economie_Pornim de la certitudinile anului 2016 – în care România va înregistra, cel mai probabil, cea mai mare creștere economică între statele UE:
INS a anunțat o creștere economică de 5% pe primul semestru din acest an. În cifre absolute, valoarea PIB a urcat de la circa 349 miliarde lei pe prima jumătate a lui 2015 până la aproximativ 372 miliarde lei în prima jumătate a lui 2016.

Înainte de toate, iată, pe scurt, situația comparativă pe ultimii doi ani a rezultatelor economiei românești, după cele mai recente calcule oficiale:

tabel1

Datele prezintă o componentă îngrijorătoare de creștere artificială a PIB, dincolo de ritmul sustenabil în condiții de echilibru macroeconomic. Creștere artificială produsă prin majorarea exagerată a consumului și amplificată de reducerea fiscalității.

Creșterea consumului, în contrast cu scăderea productivității

În primul semestru din 2016, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepția autovehiculelor şi a motocicletelor) a crescut faţă de aceeași perioadă din anul trecut cu 18%. Sub efectul combinat al creșterii veniturilor și al diminuării TVA, produsele alimentare, băuturile și tutunul au constituit grupa de mărfuri cu cea mai mare creștere, de 24,1%.

Produsele nealimentare s-au situat în apropierea mediei generale, cu 16,4%, în timp ce vânzările de carburanți au avansat cu 11,4%. Aceste ritmuri, foarte ridicate în raport cu avansul PIB, nu au o corespondență în creșterea productivității muncii. Ar fi minunat dacă nivelul de trai concretizat în ceea ce cumpără oamenii efectiv în plus de la un an la altul să crească de trei ori și jumătate mai repede decât ritmul în care avanseză economia.

tabel2

Din păcate, situația este una conjuncturală și nu se poate susține pe termen lung. Altminteri, prin reducere la absurd, dacă PIB-ul ar mai crește în următorii ani tot cu 5%, în 2020 am ajunge la aceeași putere de cumpărare ca germanii sau francezii.

De fapt, creșterea prosperității este mult exagerată în raport cu rezultele din economia reală, dezamăgitoare, atât prin nivel cât și prin sensul de evoluție.

Culmea procedurilor statistice, creșterea masivă a consumului și creșterile succesive ale salariilor din sectorul bugetar umflă artificial rezultatul PIB. Supapa este reprezentată tot mai clar de deficite. Cel bugetar a pornit înapoi spre zona periculoasă de 3% din PIB iar cel de cont curent se va duce peste recomandarea de 4% din PIB.

Această spirală consumistă se va sfârși inevitabil prin ajustări dureroase și restabilirea echilibrelor macroeconomice pe un palier mai jos. Semnele de supraîncălzire a economiei, care tocmai trece de la deficit de cerere la excedent, sunt tot mai numeroase.

Din păcate, cu ochii la alegerile din decembrie, politicienii nu înțeleg iar alții se prefac că nu pricep sau nu contează.

Reducerea conjuncturală a fiscalității a amplificat creșterea PIB și a redus prețurile

Creșterile salariale din sectorul bugetar au crescut cu aproape nouă miliarde de lei PIB nominal (de la 29,4 miliarde lei la 38,2 miliarde lei, adică aproape 30% !).

Simultan, au determinat și o reducere a PIB în termeni reali prin cel mai ridicat indice de preț, respectiv (+8,7% față de o medie de +1,2%).

Per total, efectul statistic al acestei ”dopări a economiei cu hormoni bugetari”a fost de +0,4%. Adică identic cu cel obținut în industrie, dar semnificația în termeni de calitate a creșterii este cu totul alta.

Mai grav, după cadourile electorale oferite recent în Parlament, se profilează repetarea acestei manevre pentru anul 2017.

De reținut, contrar scăderii indicelui prețurilor de consum pentru populație, majorarea indicilor de preț din economie pe toată linia cu excepția agriculturii, sectorul cu cea mai redusă contribuție în formarea PIB.

Explicația mediei de doar 1,2% care a constituit deflatorul PIB ( implicit a ajustat rezultatul final în prețuri curente cu doar ceva mai mult de un procent) doar în puternica și conjuncturala diminuare a indicelui de preț pe partea de impozitare (-16,6%, valoare care a contribuit la amplificarea generală a PIB în termeni reali și diminuarea IPC).

tabel3

În ce privește utilizarea PIB, se observă ușor majorarea consumului populației peste posibilitățile date de creșterea economică și mult peste baza solidă de referință dată de segmentul industrial de activitate (6,8% peste 5,2% și cu mult peste 1,7%).

Rezultatul a fost efectul destul de puternic negativ din comerțul exterior, care a influențat rezultatul final pe minus cu aproape trei procente, chiar și după ce s-a consumat din stocurile interne constituite anterior.

tabel4

Una peste alta, datele INS confirmă situația de cantitate bună la o calitate slabă a creșterii economice. Creștere care stă la baza promisiunilor electorale, pe modelul de tristă amintire al anului 2008.

Rămâne să vedem cum să îmbunătățim calitatea creșterii (a se citi echilibrele bugetare și deficitul extern) – prin productivitate și/sau impozite sporite sau reducem turația pentru a nu cala motorul cererii interne.

Unde se vede inevitabil crăpătura din țesătura economică

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2,507 miliarde de euro, performanță de aproape șapte ori mai slabă decât cea de -374 milioane euro înregistrată în aceeași perioadă din 2015. Această contraperformanță vine pe fondul unui avans economic de 5%, ceea ce confirmă consumul intern ca unic motor de creștere.

Pe fondul majorării cu peste 15% a veniturilor populației, deficitul din comerțul cu bunuri s-a înrăutățit cu aproape 40%, depășind patru miliarde de euro.

Deocamdată, salvarea a venit pe segmentul serviciilor, unde situația s-a îmbunătățit ușor față de anul precedent și a redresat balanța cu 3,34 miliarde euro.

tabel5

De reținut și, modificarea intervenită pe segmentul veniturilor primare ( în principal venituri din investițiile directe și de portofoliu făcute anterior, adică recuperarea banilor aduși în țară sub formă de profituri transferate către străinătate), unde soldul negativ a crescut cu 56% în raport cu aceeași perioadă din 2015.

Per total, din forțarea creșterii economice pe baza consumului intern inflamat și efectul aferent de creștere a importurilor a rezultat un minus de 1,5% din PIB estimat pentru anul în curs al contului curent după prima jumătate a anului. Adică un rezultat mult prea mare față de estimările oficiale făcute la începutul anului (-1,6% din PIB pentru întregul an).

Deocamdată, datoria externă totală a continuat să scadă și a ajuns la 88,26 miliarde euro, în condițiile în care serviciul total al acesteia pe primele șase luni din acest an s-a situat la 26,94 miliarde euro. Avertisment însă, situația financiară pare a fi ajuns la un punct de inflexiune și s-a înrăutățit ușor pe partea de obligații către exterior asumate pe termen scurt, unde a crescut la 19,35 miliarde euro.

Și efectele: Ajustarea de după alegeri

Una peste alta, economia autohtonă a anunțat un nivel performant de majorare a PIB (amplificat statistic de sporul de bani acordat pe fond de relaxare fiscală) dar nu are cum să țină pasul nici la nivel de producție și nici la nivel de productivitate cu majorarea veniturilor.

Acestea s-au tradus în majorarea puternică a deficitului bugetar și expandarea soldului negativ al balanței de plăți, ambele cu perspectiva de a ieși din limitele maximale de stabilitate financiare agreate la nivel european.

Expandarea deficitelor peste limitele permise se va produce imediat după ce euforia stimulată de alegeri va trece și va trebui să ne ajustăm consumul la posibilitățile reale date de producția autohtonă.

Anul 2017 se anunță a fi unul de ajustare a cererii interne, care va rămâne, însă, excedentară. Costurile pentru populație sunt greu de anticipat, dar vor fi semnificative, în funcție și de conjunctura internațională.

Publicat la data de 6.11.2016 .

Un raspuns

  1. Romeo
    7.11.2016, 8:44 am

    păi dacă crește împrumutul extern, se duce în consum si avem crestere economică, daca se reduce datoria externă va scade si economia, investitii externe nu vin, terenuri nu se mai vand, cerc vicios

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Bugetul gospodărilor românești și cheltuielile lor: o comparație cu statele UE. Și câteva sugestii de redirecționare a banilor

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor pentru mâncare în bugetul gospodăriilor şi se situează pe ultimul loc la trei categorii...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5157 lei
4.2854 lei
5.3232 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română