Discuțiile dintre membrii membrii Comisiei de industrii a Camerei Deputațiilor și reprezentanții companiilor petroliere deținătoare de concesiuni de gaze naturale în Marea Neagră s-au blocat din nou, marți.
Punctul nevralgic a fost obligația ca titularii acordurilor offshore să cumpere bunuri și servicii de la companiile cu capital autohton de cel puțin 25%.
De asemeni, companiile petroliere ar trebui să aibă angajați locali de cel puțin un sfert din total.
Dezbaterile au fost amânate cu o săptămână, în condițiile în care Comisia ar trebui să înainteze plenului Camerei un raport final astfel încât aceasta să voteze legea operațiunile petroliere offshore tot săptămâna viitoare.
Nici nu s-a mai ajuns la un alt punct fiebinte, regimul fiscal al operațiunilor offshore.
Companiile petroliere spun că:
- obligația achizițiilor de la anumite companii contravine Tratatului UE și, pe de altă parte, și fără lege, numărul angajaților români depășește chiar și 70% în unele cazuri.
- introducerea unei astfel de prevederi într-o lege este periculoasă și pentru că legea poate fi contestată și tot procesul blocat.
- clarificarea problemelor fiscale blochează deciziile de investiție. Consorțiul ExxonMobil-OMV Petrom, deținătorul concesiunii de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, ar trebui să anunțe decizia în a doua jumătate a acestui an.
Reprezentanții autorităților insistă:
- operatorii din Marea Neagră trebuie să lucreze cu firme româneşti, chiar dacă nu deţin în acest moment instalaţii de foraj la mare adâncime.
- „Pot apărea una-două companii româneşti care să investească în cumpărarea de platforme”, a declarat, luni, Gheorghe Constantin, preşedintele Autorităţii Competente de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagra (ACROPO) și fost director al Grupului servicii Petroliere (GSP), specializat în forajul marin.
- Președintele Comisiei din Cameră a propus alte soluții de compromis privind achizițiile: introducerea lor în acordurile petroliere, sau într-o anexă la lege ca „gentlemen’s agreement”.
Apoi, discuțiile au fost suspendate, fără a se mai ajunge la problemele fiscale.
Membrii Comisiei susțin, în majoritatea lor, menținerea actualului regim de redevențe petroliere, ca și obligarea companiilor care vor să extragă gaze din Marea Neagră la plata unor impozite suplimentare: de 60-85% pe veniturile rezultate în plus din dereglementarea prețurilor la gaze naturale și de 0,5% pe veniturile din exploatarea resurselor naturale alte decât gazele, în cazul de față cele de țiței.
Companiile petroliere ţin să fie exceptate de la plata celor două impozite, pe motiv că investițiile din offshore sunt unele semnificativ mai mari decât cele din onshore.
De asemenea, companiile vor să fie respectate în continuare și prevederile actuale care spun că rămân aplicabile reglementările fiscale existente la data semnării acordului petrolier, pe perioada derulării acestuia.
Urmărește-ne pe Google News
