Meteodependența coboară producția agricolă la sub 5% din valoarea adăugată în economie

de Marin Pana | 9.8.2016 .

agricutur secetaProducția agricolă a scăzut în 2015 cu 6,6% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS.

Producția vegetală, care reprezintă 63,5% din total, a înregistrat o scădere de peste zece procente, în timp ce producția animală a consemnat, în termeni reali, o creștere modică, de 1,5%. Cea mai slabă evoluție a avut-o sectorul serviciilor agricole, cu -13,5%.

Dacă se urmărește evoluția pe parcursul ultimilor patru ani, se poate vedea cum producția ramurii agricole a scăzut cu circa zece procente sub nivelul atins în 2011 (asta fără a mai contabiliza efectul inflației). Cauza evidentă este dependența puternică de condițiile meteo a producției vegetale, ajunsă la o valoare cu 20% mai mică pe fondul unor probleme climatice tot mai numeroase.

Investițiile reduse în sisteme de irigații și distrugerea în bună parte a lucrărilor efectuate înainte de 1989 și-au spus cuvântul în producțiile la hectar și ne-au menținut mult sub potențialul de sol de care dispunem.

Deși a înregistrat unele progrese de la an la an, zootehnia nu a putut să suplinească, și prin ponderea ei insuficientă ( doar ceva mai mare de 35%) , efectul negativ asupra rezultatului final pe ramură.

tabel1

Structura producției vegetale și animale

În structura producției vegetale, cerealele au reprezentat anul trecut doar ceva mai mult de o treime, cu cea mai slabă pondere din 2012 încoace. Cartofii, care au dat mereu bătaie de cap în privința indicelui general de inflație, au coborât la cea mai redusă participație la producția vegetală din ultimii ani ( 7,1%, față de 12,2% în 2011).

Rezultate pozitive s-au înregistrat la grupele legume și pepeni, unde s-a înregistrat nu doar cea mai mare pondere din acest deceniu dar și cea mai mare valoare a producției în prețuri curente, și plante uleioase, care au depășit în premieră ponderea de 10%, deși valoarea a rămas sub cea din 2013, pe fondul unor prețuri mai scăzute decât atunci.

tabel2

În structura producției animale, s-a produs o deplasare dinspre porcine, care au ajuns la cea mai scăzută pondere din ultimii ani (15,8%) spre păsări, care, prin contrast, au urcat la cea mai mare pondere (22,7%).

Cea mai importantă parte a revenit, însă, ca și până acum, produselor din lapte ( aflate, totuși în regres față de cei doi ani anteriori) și bovinelor, stabilizate undeva în apropiere de un sfert din totalul ramurii.

tabel3

Caracteristicile agriculturii românești în formarea PIB

Una peste alta, trebuie subliniată tendința de reducere a importanței agriculturii în formarea PIB, concretizată în plasarea sub pragul de 5% din valoarea adăugată brută și cu o pondere de doar 4,2% în formarea PIB.

Sunt valori cu circa o treime mai reduse decât în urmă cu cinci ani, care reflectă un proces accelerat de scădere a importanței acestei ramuri pentru economia națională.

Din această perspectivă, situația pe ultimii cinci ani se prezintă după cum urmează:

tabel4

Valorile în sine nu spun mare lucru din perspectiva uzanțelor europene în materie, dar apar ca foarte reduse din două motive :

1. Populația ocupată în această ramură depășește un sfert din total. Potențialul agricol al României este net superior producțiilor efectiv obținute iar valorificarea deficitară a condițiilor pedoclimatice afectează serios productivitatea de ansamblu a economiei.

2. Agricultura nu poate să țină pasul cu dezvoltarea celorlalte sectoare, este insuficient fiscalizată și integrată relațiilor capitaliste de piață. Ea nu se apropie nici prin tehnologiile utilizate și nici prin adăugarea de valoare la nivel local, de cerințele moderne de competitivitate.

Consecința este că, în pofida avantajelor comparative pe care le avem de la natură, nu reușim să obținem un echilibru în schimburile externe de produse pentru hrana populației, darămite să mai aducem un plus substanțial, altiminteri firesc pentru o țară cu pretenții de economie OECD (organizația care grupează țările cu economie dezvoltată).

Publicat la data de 9.8.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Semestrul European: un rezumat pe România anului 2017. Datele Bruxelles-ului nu ”bat” deloc cu cele ale Bucureștiului

Comisia Europeană ( CE) arată în raportul de ţară 2017 referitor la România că, inversând tendinţa de consolidare, politica fiscală a devenit prociclică în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5190 lei
4.2856 lei
5.3429 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română