Meteodependența coboară producția agricolă la sub 5% din valoarea adăugată în economie

de Marin Pana | 9.8.2016 .

agricutur secetaProducția agricolă a scăzut în 2015 cu 6,6% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS.

Producția vegetală, care reprezintă 63,5% din total, a înregistrat o scădere de peste zece procente, în timp ce producția animală a consemnat, în termeni reali, o creștere modică, de 1,5%. Cea mai slabă evoluție a avut-o sectorul serviciilor agricole, cu -13,5%.

Dacă se urmărește evoluția pe parcursul ultimilor patru ani, se poate vedea cum producția ramurii agricole a scăzut cu circa zece procente sub nivelul atins în 2011 (asta fără a mai contabiliza efectul inflației). Cauza evidentă este dependența puternică de condițiile meteo a producției vegetale, ajunsă la o valoare cu 20% mai mică pe fondul unor probleme climatice tot mai numeroase.

Investițiile reduse în sisteme de irigații și distrugerea în bună parte a lucrărilor efectuate înainte de 1989 și-au spus cuvântul în producțiile la hectar și ne-au menținut mult sub potențialul de sol de care dispunem.

Deși a înregistrat unele progrese de la an la an, zootehnia nu a putut să suplinească, și prin ponderea ei insuficientă ( doar ceva mai mare de 35%) , efectul negativ asupra rezultatului final pe ramură.

tabel1

Structura producției vegetale și animale

În structura producției vegetale, cerealele au reprezentat anul trecut doar ceva mai mult de o treime, cu cea mai slabă pondere din 2012 încoace. Cartofii, care au dat mereu bătaie de cap în privința indicelui general de inflație, au coborât la cea mai redusă participație la producția vegetală din ultimii ani ( 7,1%, față de 12,2% în 2011).

Rezultate pozitive s-au înregistrat la grupele legume și pepeni, unde s-a înregistrat nu doar cea mai mare pondere din acest deceniu dar și cea mai mare valoare a producției în prețuri curente, și plante uleioase, care au depășit în premieră ponderea de 10%, deși valoarea a rămas sub cea din 2013, pe fondul unor prețuri mai scăzute decât atunci.

tabel2

În structura producției animale, s-a produs o deplasare dinspre porcine, care au ajuns la cea mai scăzută pondere din ultimii ani (15,8%) spre păsări, care, prin contrast, au urcat la cea mai mare pondere (22,7%).

Cea mai importantă parte a revenit, însă, ca și până acum, produselor din lapte ( aflate, totuși în regres față de cei doi ani anteriori) și bovinelor, stabilizate undeva în apropiere de un sfert din totalul ramurii.

tabel3

Caracteristicile agriculturii românești în formarea PIB

Una peste alta, trebuie subliniată tendința de reducere a importanței agriculturii în formarea PIB, concretizată în plasarea sub pragul de 5% din valoarea adăugată brută și cu o pondere de doar 4,2% în formarea PIB.

Sunt valori cu circa o treime mai reduse decât în urmă cu cinci ani, care reflectă un proces accelerat de scădere a importanței acestei ramuri pentru economia națională.

Din această perspectivă, situația pe ultimii cinci ani se prezintă după cum urmează:

tabel4

Valorile în sine nu spun mare lucru din perspectiva uzanțelor europene în materie, dar apar ca foarte reduse din două motive :

1. Populația ocupată în această ramură depășește un sfert din total. Potențialul agricol al României este net superior producțiilor efectiv obținute iar valorificarea deficitară a condițiilor pedoclimatice afectează serios productivitatea de ansamblu a economiei.

2. Agricultura nu poate să țină pasul cu dezvoltarea celorlalte sectoare, este insuficient fiscalizată și integrată relațiilor capitaliste de piață. Ea nu se apropie nici prin tehnologiile utilizate și nici prin adăugarea de valoare la nivel local, de cerințele moderne de competitivitate.

Consecința este că, în pofida avantajelor comparative pe care le avem de la natură, nu reușim să obținem un echilibru în schimburile externe de produse pentru hrana populației, darămite să mai aducem un plus substanțial, altiminteri firesc pentru o țară cu pretenții de economie OECD (organizația care grupează țările cu economie dezvoltată).

Publicat la data de 9.8.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb, în țara care consumă din import!

Poate că ar fi util să vedem cum au evoluat în timp prognozele referitoare la cursul de schimb euro/leu efectuate de Comisia Naţională de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Încă un paradox: Țara cu cea mai mare creștere a prosperității oficiale din care fug cei mai mulți oameni în timp de pace

Populaţia rezidentă a României a fost la 1 ianuarie 2017 de 19.638 mii persoane, în scădere cu 122 de mii de persoane faţă de...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română