Meteodependența coboară producția agricolă la sub 5% din valoarea adăugată în economie

de Marin Pana | 9.8.2016 .

agricutur secetaProducția agricolă a scăzut în 2015 cu 6,6% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS.

Producția vegetală, care reprezintă 63,5% din total, a înregistrat o scădere de peste zece procente, în timp ce producția animală a consemnat, în termeni reali, o creștere modică, de 1,5%. Cea mai slabă evoluție a avut-o sectorul serviciilor agricole, cu -13,5%.

Dacă se urmărește evoluția pe parcursul ultimilor patru ani, se poate vedea cum producția ramurii agricole a scăzut cu circa zece procente sub nivelul atins în 2011 (asta fără a mai contabiliza efectul inflației). Cauza evidentă este dependența puternică de condițiile meteo a producției vegetale, ajunsă la o valoare cu 20% mai mică pe fondul unor probleme climatice tot mai numeroase.

Investițiile reduse în sisteme de irigații și distrugerea în bună parte a lucrărilor efectuate înainte de 1989 și-au spus cuvântul în producțiile la hectar și ne-au menținut mult sub potențialul de sol de care dispunem.

Deși a înregistrat unele progrese de la an la an, zootehnia nu a putut să suplinească, și prin ponderea ei insuficientă ( doar ceva mai mare de 35%) , efectul negativ asupra rezultatului final pe ramură.

tabel1

Structura producției vegetale și animale

În structura producției vegetale, cerealele au reprezentat anul trecut doar ceva mai mult de o treime, cu cea mai slabă pondere din 2012 încoace. Cartofii, care au dat mereu bătaie de cap în privința indicelui general de inflație, au coborât la cea mai redusă participație la producția vegetală din ultimii ani ( 7,1%, față de 12,2% în 2011).

Rezultate pozitive s-au înregistrat la grupele legume și pepeni, unde s-a înregistrat nu doar cea mai mare pondere din acest deceniu dar și cea mai mare valoare a producției în prețuri curente, și plante uleioase, care au depășit în premieră ponderea de 10%, deși valoarea a rămas sub cea din 2013, pe fondul unor prețuri mai scăzute decât atunci.

tabel2

În structura producției animale, s-a produs o deplasare dinspre porcine, care au ajuns la cea mai scăzută pondere din ultimii ani (15,8%) spre păsări, care, prin contrast, au urcat la cea mai mare pondere (22,7%).

Cea mai importantă parte a revenit, însă, ca și până acum, produselor din lapte ( aflate, totuși în regres față de cei doi ani anteriori) și bovinelor, stabilizate undeva în apropiere de un sfert din totalul ramurii.

tabel3

Caracteristicile agriculturii românești în formarea PIB

Una peste alta, trebuie subliniată tendința de reducere a importanței agriculturii în formarea PIB, concretizată în plasarea sub pragul de 5% din valoarea adăugată brută și cu o pondere de doar 4,2% în formarea PIB.

Sunt valori cu circa o treime mai reduse decât în urmă cu cinci ani, care reflectă un proces accelerat de scădere a importanței acestei ramuri pentru economia națională.

Din această perspectivă, situația pe ultimii cinci ani se prezintă după cum urmează:

tabel4

Valorile în sine nu spun mare lucru din perspectiva uzanțelor europene în materie, dar apar ca foarte reduse din două motive :

1. Populația ocupată în această ramură depășește un sfert din total. Potențialul agricol al României este net superior producțiilor efectiv obținute iar valorificarea deficitară a condițiilor pedoclimatice afectează serios productivitatea de ansamblu a economiei.

2. Agricultura nu poate să țină pasul cu dezvoltarea celorlalte sectoare, este insuficient fiscalizată și integrată relațiilor capitaliste de piață. Ea nu se apropie nici prin tehnologiile utilizate și nici prin adăugarea de valoare la nivel local, de cerințele moderne de competitivitate.

Consecința este că, în pofida avantajelor comparative pe care le avem de la natură, nu reușim să obținem un echilibru în schimburile externe de produse pentru hrana populației, darămite să mai aducem un plus substanțial, altiminteri firesc pentru o țară cu pretenții de economie OECD (organizația care grupează țările cu economie dezvoltată).

Publicat la data de 9.8.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Reintroducerea supraaccizei la carburanţi: riscurile mari versus rezultatele bugetare incerte

La începutul anului în curs, a fost eliminate supraacciza de 7 eurocenţi pe litru inclusă în acciza totală. Simultan, nivelul TVA a scăzut cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română