Meteodependența coboară producția agricolă la sub 5% din valoarea adăugată în economie

de Marin Pana | 9.8.2016 .

agricutur secetaProducția agricolă a scăzut în 2015 cu 6,6% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS.

Producția vegetală, care reprezintă 63,5% din total, a înregistrat o scădere de peste zece procente, în timp ce producția animală a consemnat, în termeni reali, o creștere modică, de 1,5%. Cea mai slabă evoluție a avut-o sectorul serviciilor agricole, cu -13,5%.

Dacă se urmărește evoluția pe parcursul ultimilor patru ani, se poate vedea cum producția ramurii agricole a scăzut cu circa zece procente sub nivelul atins în 2011 (asta fără a mai contabiliza efectul inflației). Cauza evidentă este dependența puternică de condițiile meteo a producției vegetale, ajunsă la o valoare cu 20% mai mică pe fondul unor probleme climatice tot mai numeroase.

Investițiile reduse în sisteme de irigații și distrugerea în bună parte a lucrărilor efectuate înainte de 1989 și-au spus cuvântul în producțiile la hectar și ne-au menținut mult sub potențialul de sol de care dispunem.

Deși a înregistrat unele progrese de la an la an, zootehnia nu a putut să suplinească, și prin ponderea ei insuficientă ( doar ceva mai mare de 35%) , efectul negativ asupra rezultatului final pe ramură.

tabel1

Structura producției vegetale și animale

În structura producției vegetale, cerealele au reprezentat anul trecut doar ceva mai mult de o treime, cu cea mai slabă pondere din 2012 încoace. Cartofii, care au dat mereu bătaie de cap în privința indicelui general de inflație, au coborât la cea mai redusă participație la producția vegetală din ultimii ani ( 7,1%, față de 12,2% în 2011).

Rezultate pozitive s-au înregistrat la grupele legume și pepeni, unde s-a înregistrat nu doar cea mai mare pondere din acest deceniu dar și cea mai mare valoare a producției în prețuri curente, și plante uleioase, care au depășit în premieră ponderea de 10%, deși valoarea a rămas sub cea din 2013, pe fondul unor prețuri mai scăzute decât atunci.

tabel2

În structura producției animale, s-a produs o deplasare dinspre porcine, care au ajuns la cea mai scăzută pondere din ultimii ani (15,8%) spre păsări, care, prin contrast, au urcat la cea mai mare pondere (22,7%).

Cea mai importantă parte a revenit, însă, ca și până acum, produselor din lapte ( aflate, totuși în regres față de cei doi ani anteriori) și bovinelor, stabilizate undeva în apropiere de un sfert din totalul ramurii.

tabel3

Caracteristicile agriculturii românești în formarea PIB

Una peste alta, trebuie subliniată tendința de reducere a importanței agriculturii în formarea PIB, concretizată în plasarea sub pragul de 5% din valoarea adăugată brută și cu o pondere de doar 4,2% în formarea PIB.

Sunt valori cu circa o treime mai reduse decât în urmă cu cinci ani, care reflectă un proces accelerat de scădere a importanței acestei ramuri pentru economia națională.

Din această perspectivă, situația pe ultimii cinci ani se prezintă după cum urmează:

tabel4

Valorile în sine nu spun mare lucru din perspectiva uzanțelor europene în materie, dar apar ca foarte reduse din două motive :

1. Populația ocupată în această ramură depășește un sfert din total. Potențialul agricol al României este net superior producțiilor efectiv obținute iar valorificarea deficitară a condițiilor pedoclimatice afectează serios productivitatea de ansamblu a economiei.

2. Agricultura nu poate să țină pasul cu dezvoltarea celorlalte sectoare, este insuficient fiscalizată și integrată relațiilor capitaliste de piață. Ea nu se apropie nici prin tehnologiile utilizate și nici prin adăugarea de valoare la nivel local, de cerințele moderne de competitivitate.

Consecința este că, în pofida avantajelor comparative pe care le avem de la natură, nu reușim să obținem un echilibru în schimburile externe de produse pentru hrana populației, darămite să mai aducem un plus substanțial, altiminteri firesc pentru o țară cu pretenții de economie OECD (organizația care grupează țările cu economie dezvoltată).

Publicat la data de 9.8.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Costurile RĂMASE DE PLATĂ ale împrumutului de stabilizare macroeconomică din 2009. Poate învăţăm ceva din greşelile trecutului

România va trebui să aloce anul acesta 0,71% din PIB pentru achitarea obligaţiilor aferente pachetului de asistență externă contractat în 2009 prin acordul cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cifrele care să ne trezească / Cât de mult contează mărimea: Ce fac Cehia, Polonia, Ungaria cu creșterea lor economică mică

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6%...Citeste mai departe »

Marin Pana

Marile probleme ale unei creșteri mari. Alles gute? Oh, Nein!

Creşterea economică de 5,7% brut şi 5,6% ajustat sunt cifrele comunicate de INS care au făcut guvernanţii să desfacă mediatic şampania sucesului timpuriu, după...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cu pixul pe cea mai mare modificare de estimare din toate timpurile: Creşterile salariale – de unde nu-i, nici Dumnezeu nu ar trebui să ceară

Prognoza de primăvară 2017 a Comisiei Naţionale de profil, aflată în subordinea Guvernului, a reevaluat de la simplu la dublu creşterea salariului real pentru...Citeste mai departe »

Marin Pana

Un indicator esențial în (mare) suferință: Observații și soluții la procentul angajaților cu muncă temporară

România mai bifează un indicator la care suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană, respectiv procentajul angajaţilor care prestează o muncă temporară. Nivelul de...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5583 lei
4.0489 lei
5.2615 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lecțiile alegerilor franceze. Eșecul partidelor, nevoia unei noi generații de lideri, cum poate fi învins extremismul, supraviețuirea Uniunii Europene

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română