Analiză

Deficitul la 10 luni, de trei ori mai mare decât anul trecut

În timp ce veniturile după primele 10 luni exprimate ca procentaj din PIB au crescut cu 0,3 puncte procentuale din PIB faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

03.12.2018

Analiză

Veniturile bugetare, minim istoric – sub două treimi din media UE ca pondere în PIB. Trend în scădere şi valori reduse pe toată linia

România s-a plasat în 2017 pe penultimul loc între statele membre UE la ponderea veniturilor bugetare în PIB, potrivit datelor Eurostat. Cu doar 25,8%, ţara… Mai mult

02.12.2018

Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Cronicile

Legile Justiției / Comisia de la Veneția: “Este evident că autoritățile române au interpretat greșit textele Comisiei”. Recomandările

de Mariana Bechir , 13.7.2018

Comisia de la Veneția recomandă autorităților române să reexamineze modificările operate pe legile Justiției, astfel încât să fie menținută independența magistraților și să fie evitat riscul ca politicienii să-i influențeze pe procurori prin inetermediul ministrului Justiției.

Reexaminarea recomandată vizează procedurile de numire şi revocare a magistraţilor, în sensul asigurării unor proceduri neutre, prin menţinerea rolului preşedintelui ţării şi a CSM. 

Raportul primar exprimată pe modificările operate în Parlament pe cel trei legi ale Justiției:

  • Legea 303/2004 privind statutul magistraților
  • Legea 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar
  • Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)

Recomandările:

  • “să reexamineze sistemul de numire / revocare a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor corespunzătoare din Constituţie, în perspectiva oferirii condiţiilor pentru un proces de numire / revocare neutru şi obiectiv, prin menţinerea rolului instituţiilor precum preşedintele ţării şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), capabile să echilibreze influenţa ministrului Justiţiei”
  • “să elimine ori să definească mai bine prevederile care le permit procurorilor de rang superior să invalideze soluţiile procurorilor pentru situaţiile de nefundamentare”
  • “să elimine restricţiile propuse asupra libertăţii de exprimare a judecătorilor şi procurorilor”
  • suplimentarea prevederilor privitoare la răspunderea materială a magistraţilor, prin declararea explicită a faptului că, în absenţa relei credinţe şi/sau a neglijenţei evidente, magistraţii nu sunt răspunzători pentru o soluţie care ar putea fi contestată de o altă instanţă
  • abandonarea amendamentului privind pensionarea timpurie a magistraţilor, sau amânarea până când va exista certitudinea că nu va exist niciun impact advers asupra funcţionării sistemului
  • reconsiderarea înfiinţării unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor. Ca alternativă propune folosirea unor procurori specializaţi, simultan cu măsuri de salvgardare procedurale eficiente.

Comisia de la Veneția (Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept) este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional.

Raportul final va fi prezentat în octombrie, dată la care va fi publicată și opinia referitoare la modificările aduse codurilor penale.

În ceea ce privește reexaminarea celor trei legi, solicitat[ de Comisie, trebuie menționat că, după ce au fost adoptate prin procedură de urgență, ele au fost retrimise la Parlament, de către președinte, și au fost atacate la CCR, de mai multe ori, de către şeful statului, partidele din opoziţie sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Până în octombrie, este posibil ca cel puțin una dintre ele să fie promulgată, deoarece se va finaliza procedura prevăzută în Constituție, dacă parlamentarii coaliției refuză să respecte opinia Comisiei de la Veneția.

“Este evident că autoritățile române au interpretat greșit textele Comisiei de la Veneția” 

Opinia făcută publică vineri se referă și la falsele motive invocate de coaliția majoritară pentru formulările ce restrâng independența procurorilor.

Așa cum au declarat și în fața opiniei publice din România, interlocutorii experților nominalizați de Comisie (nu sunt numiți, dar știm că printre aceștia s-au numărat și ministrul Justiției – Tudorel Toader – și președintele Comisiei parlamentare speciale – Florin Iordache) au susținut că unele amendamente au ținut cont de recomandările mai vechi ale Comisiei:

Potrivit unei explicații oficiale primite din partea autorităților române, actualul sistem este modificat în concordanță cu poziția Comisiei de la Veneția referitoare la problema independența judecătorilor vs independența procurorilor.

Acest lucru este regretabil, deoarece este evident o interpretare greșită a textelor Comisiei de la Veneția (…)

Niciun document al Comisiei de la Veneția nu prevede și nu poate fi interpretat în sensul că sistemele unde parchetele sunt independente ar fi puse la îndoială de Comisia de la Veneția sau ar necesita reformarea.

Dimpotrivă, în ceea ce privește România, Comisia de la Veneția a subliniat necesitatea de a crește independența procurorilor (…)

(Modificările – n. red.) evidențiază totuși o tendință generală de a reduce independența procurorilor, ceea ce contravine direcției recomandate României de către Comisia de la Veneția României.

Despre deciziile CCR 

În raport apare și o referire la demiterea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA și la decizia CCR care i-a impus șefului statului să o revoce.

Ele au legătură cu modificările aduse numirii și revocării șefilor de parchete, constată Comisia de la Veneția, noile reguli putând fi considerate un pas înapoi.

Acest lucru este deosebit de îngrijorător în contextul tensiunilor actuale apărute, din cauza luptei împotriva corupției, între procurori și unii politicieni.

În cazul în care șefii de parchete depind de un ministru la numirea și demiterea lor, există un risc serios ca ei să nu mai lupte cu toată energia împotriva corupției din rândul aliaților politici ai acestui ministru (al Justiției – n. red.)

Comisia a identificat aceleași efecte pe care le-au evidențiat și specialiștii români, în cazul deciziei Curții Constituționale care l-a obligat pe Klaus Iohannis să o revoce pe Laura Corduța Kovesi:

  • rolul crucial în demiterea procurorilor șefi revine ministrului Justiției, în timp ce președintelui îi revine mai degrabă o atribuție ceremonială, limitată la certificarea legalității procedurii
  • de asemenea, rolul CSM este considerabil slăbit, ținând cont de puterea crescută a ministrului și de limitarea influenței pe care CSM ar putea-o avea asupra poziției președintelui

Comisia mai constată și faptul că CCR se contrazice, prin această decizie, dacă o raportăm la una anterioară:

… Curtea a subliniat că ministrul Justiției joacă un rol central în numirea procurorilor șefi.

Dar, într-o decizie anterioară, din 2005, Curtea a hotărât că rolul președintelui în procedura de numire a procurorilor nu poate fi pur formal.

Aceste hotărâri sunt greu de reconciliat și situația constituțională exactă pentru numiri rămâne, prin urmare, oarecum neclară.

Măsură-cheie, în opinia Comisiei: Modificarea Art.132 (1) din Constituție

Motivarea deciziei care dus la demiterea Laurei Codruța Kovesi s-a bazat pe interpretarea unui articol din legea fundamentală.

Art. 132 alineatul (1) din Constituție

“Procurorii își desfășoară activitatea în conformitate cu principiul legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”.

Ce spune Comisia de la Veneția despre modul în care CCR a interpretat prevederea:

Decizia CCR care a impus demiterea șefei DNA duce la o consolidare clară a competențelor ministrului Justiției în ceea ce privește procurorii, în timp ce, dimpotrivă, în special în contextul actual, important ar fi să se consolideze independența procurorilor și să crească rolul instituțiilor ce ar putea echilibra influența ministrului – șeful statului și CSM.

Pentru că nu se mai poate da un alt înțeles acestui articol, după ce Curtea Constituțională s-a pronunțat, Comisia de la Veneția propune ca prevederea să fie modificată atunci când va fi revizuită legea fundamentală:

Curtea Constituțională are autoritatea de a interpreta Constituția într-o manieră obligatorie și nu este de competența Comisiei de la Veneția de a contesta interpretarea Constituției (…)

În acest sens, o măsură-cheie ar fi modificarea, în contextul unei viitoare revizuiri a Constituției României, a dispozițiilor acestei prevederi.

Limitarea independenței procurorilor, intenționată

Aceste modificări includ amendamente, precum noul sistem de numire și revocare a procurorilor șefi, rolul ministrului Justiției și apariția controlului ierarhic, care pot afecta independența procurorilor”, arată Comisia de la Veneția.

Referindu-se la orientarea actualelor modificări înspre o restrângere a independenței procurorilor, experții amintesc despre ce se întâmpla în 2014, când au aflat că puterea de atunci (tot PSD – Guvernul Victor Ponta) intenționa să-i scoată pe procurori din categoria magistraților.

Faptul că acum se țintește un final asemănător se întrevede și din specializarea accentuată a celor două secții ale CSM, prin proiectul votat, mai spune Comisia.

În opinia experților care au elaborat Raportul, legiuitorul nu a dorit să reglementeze în acest sens, deși Comisia de la Veneția a recomndat întărirea independenței procurilor:

Având în vedere dificultățile evidențiate în timpul discuțiilor pe care le-a avut în România, Comisia a subliniat importanța “unei reglementări unificate și coerente a statutului procurorilor, cu garanții clare, puternice și eficiente pentru independența lor” și a invitat autorităților “să revizuiască sistemul” pentru a remedia deficiențele.

De asemenea, Comisia a sugerat ca, în contextul unei reforme mai ample,  principiul independenței să fie adăugat la lista principiilor privind procurorii.

Nu a avut loc o asemenea modificare, iar în contextul actual, al conflictului dintre procurori și unii politicieni, conflict declanșat de lupta împotriva corupției, această schimbare ar fi și mai importantă.

Dimpotrivă, amendamentele propuse prin proiect confirmă (…) opțiunea legiuitorului de a menține sistemul existent, bazat pe controlul ierarhic și sub autoritatea ministrului justiției.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.7.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Raport McKinsey&Co: Economia digitală ar putea reprezenta 20% din PIB-ul României în 2025

Alexandra Pele

Digitalizarea ar putea contribui cu 42 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut al României în 2025, reiese dintr-un raport realizat de McKinsey&Company. Similar cu… Mai mult

Stiri

Întâlnire Klaus Iohannis – Theresa May. ”Dorim o relație viitoare foarte bună”

Iulian Soare

Președintele României și premierul Marii Britanii s-au întâlnit vineri la Bruxelles, unde participă la Consiliul European. Înainte de această întrevedere, Klaus Iohannis spunea: „Da, am… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent a crescut cu peste 50% în primele zece luni ale anului

Vladimir Ionescu

Deficitul de cont curent s-a apropiat de 8 miliarde de euro în primele zece luni ale anului, în creştere cu 51,7% faţă de aceeaşi perioadă… Mai mult

Stiri

USR a cerut premierului și ministrului Justiției să ”închidă” tema modificărilor din Justiție pe perioada președinției române a Consiliului UE

Razvan Diaconu

Liderii USR Dan Barna (foto), Stelian Ion și Cristian Ghinea au fost primiți vineri la Palatul Victoria, la solicitarea acestora, de către premierul Viorica Dăncilă.… Mai mult

Stiri

Proiect de lege: Poliţiştii vor putea da amenzi pe baza înregistrărilor video trimise de participanţii la trafic

Vladimir Ionescu

Poliţiştii vor avea posibilitatea de a constata contravenţii pe baza unor înregistrări video realizate de participanţii la trafic, prevede un proiect de lege depus joi de… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel a respins cererea de extrădare în Turcia a jurnalistului Kamil Demirkaya

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului Kamil Demirkaya de la publicaţia Zaman România, informează Agerpres. Decizia a… Mai mult

Stiri

Trei spitale din Capitală vor fi relocate

Vladimir Ionescu

Spitalele şi maternităţile din Bucureşti care nu mai corespund cu standardele actuale vor fi relocate. Primele mutate vor fi Maternitatea Giuleşti, Institutul Cantacuzino şi Spitalul… Mai mult