IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

De Marin Pana | 24.3.2016 .

it-Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în acest interval de timp, potrivit datelor INS.

Astfel, de la 3,4% din PIB în 2010, segmentul de tehnologia informației a urcat în 2015 la 6,7% din economia României, devansând sectoare tradiționale precum agricultura și construcțiile.

tabel1După ce a avut o contribuție minoră la creșterea economică din 2011, sectorul ICT a consemnat chiar o scădere în 2012 dar a revenit spectaculos în ultimii trei ani.

Activitatea sa s-a dovedit a fi esențială pentru a asigura o creștere economică ceva mai robustă, atât prin efectul relativ puternic asupra PIB din 2012 cât și prin ponderea de circa o cincime, reconfirmată în ultimul an, conform datelor provizorii disponibile.

În mod evident, structura economiei românești a cunoscut astfel o transformare majoră, cu o schimbare profundă în direcția de dezvoltare a activității de producție.

Reorientarea dinspre sectorul de prelucrare industrială către sectorul terțiar al informațiilor ( al patrulea sector, specific revoluției postindustriale după unii autori) se poate dovedi cheia succesului pentru viitor.

Simpla raportare la valoarea creată în industrie, care rămâne motorul clasic al economiei și performează destul de bine prin raportare la contextul european, este edificatoare.

Sectorul de informații și comunicații a ajuns de la o forță periferică, de 12% din cea a industriei, la 30% față de ansamblul ramurilor, ceea ce îl poziționează deja drept un fel de principală industrie a României.

Comparația cu țările UE

Una peste alta, cele mai recente date arată că am trecut în fruntea regiunii din care facem parte la ponderea sectorului de informații și comunicații în formarea de valoare adăugată brută, datele definitive pentru 2015 rămânând să confirme acest trend și preluarea poziției de lider.

Dată fiind ponderea valorii adăugate în PIB-ul național se prefigurează un nivel de peste 6% al sectorului ICT în România.

tabel2Rămâne ca autoritățile să continue politica de susținere a dezvoltării prioritare a acestui sector al economiei și să facă eforturi pentru păstrarea în țară a specialiștilor formați aici, care părăsesc în proporție destul de mare România pentru condițiile mai bune de viață și nivelul de trai superior din Occident. Precum și să urmărească atent păstrarea în beneficiul bugetului național a unei părți mai mari din valoarea adăugată creată aici de sucursalele și filialale firmelor străine de profil.

Implementarea măsurilor din Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România – 2020 Nu este suficientă în absența unor facilități pentru demararea de afaceri cu capital autohton.

Inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea rapidă a comerțul electronic, unde ocupăm, din păcate, ultimul loc în Uniunea Europeană cu doar 17% pondere a utilizatorilor potențiali.

Până la mult dorita și mereu amânata construcție de autostrăzi care să lege țara de Occident și provinciile istorice între ele, statul ar putea relativ simplu să mărească substanțial efortul investițional în guvernarea electronică și să pună realmente la punct sectoare cheie care se află încă în deficit de performanță informatică, precum sănătatea, colectarea impozitelor sau cadastrul.

Etichete: , , , , , ,

Publicat la data de 24.3.2016 .

Lasa un comentariu


Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Brexit – sau democrație versus populism: Câteva ”cifre”

Democrația fără educație și informare nu prea funcționează. Este morala pentru noi a referendumului tranșat în favoarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Unde...Citeste mai departe »

Evoluția productivității muncii în Europa și rezultatul ei după abilitatea fiecărei țări

România conduce detașat în clasamentul european al creșterii productivității muncii pe ora lucrată întocmit pe ultimii cinci ani, potrivit datelor furnizate de către Eurostat....Citeste mai departe »

Rata de activitate și rata de înlocuire în România. Contextul european și explicațiile

România a ocupat anul trecut penultimul loc între statele UE în ceea ce privește rata de activitate a celor cu vârsta cuprinsă între 20...Citeste mai departe »

Gospodăria românească în 2015: Probleme mari pe partea de cheltuieli și în structura acestora

Veniturile lunare ale unei familii românești au crescut în anul 2015 la 2.687 lei pe gospodărie și 1.011 lei pe persoană, potrivit rezultatelor Anchetei...Citeste mai departe »

Alegeri locale în cele 2 ”țări” din România: Ruralul și Urbanul. Cifrele campioanei europene la decalajele dintre sat și oraș

România ocupa anul trecut primul loc între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește decalajul dintre orașe și sate, potrivit datelor comunicate...Citeste mai departe »