La obiect

Nu se mai oprește…: Deficitul comercial pe februarie – cu 35% mai mare decât în aceeaşi lună din 2017 și debalansează spre comerțul zona non-euro

Deficitul comercial pe luna februarie 2018 a fost de 882,5 milioane euro, cu 35% mai mare decât în aceeaşi lună din anul anterior. Ritmul de… Mai mult

10.04.2018

Europa

Planul UE de armonizare fiscală poate avea efecte negative asupra României. Bucureștiul – total nepregătit

Autorităţile europene întreprind demersuri tot mai decisive de armonizare fiscală a celor 27 de sisteme rămase în UE, dar noile măsuri pot avea efecte negative asupra economiei… Mai mult

09.04.2018

La obiect

Venitul mediu pe gospodărie a depășit 3500 de lei – crește alarmant decalajul dintre urban și rural. Reașezările din consum

Datele publicate de INS pentru trimestrul IV 2017 arată că veniturile unei gospodării au fost de 3.085 lei , cu 15,7% mai mari faţă de… Mai mult

09.04.2018

Chestiunea

Inflaţia vine și de unde te aştepţi mai puţin: Atenţie la preţurile producţiei industriale!

Disputa referitoare la cauzele creşterii preţurilor a scăpat din vedere încă un fenomen care alimentează inflaţia. De unde părea să nu vină nici un pericol,… Mai mult

04.04.2018

Inflaţia vine și de unde te aştepţi mai puţin: Atenţie la preţurile producţiei industriale!

de Marin Pana , 4.4.2018

Disputa referitoare la cauzele creşterii preţurilor a scăpat din vedere încă un fenomen care alimentează inflaţia.

De unde părea să nu vină nici un pericol, producţia industrială care a contribuit cu 24,2% la formarea PIB şi cu 1,9% din cele 7% avans economic pe 2017,  se vădeşte un ritm alarmant de creştere a preţurilor.

Datele prezentate de INS arată o creştere de 3,88% a indicelui preţurilor producţiei industriale (IPPI) în februarie 2018 faţă de februarie 2017.

Asta deşi majorarea faţă de luna precedent a fost de doar 0,19% ( sub 2,5% în termeni anualizaţi). Mai mult, creşterea IPPI a fost localizată cu precădere pe piaţa externă şi nu pe cea internă ( vezi tabelul).

Se poate observa că ecartul dintre creşterea preţurilor interne şi a celor externe s-a majorat considerabil în a doua lună a anului curent, valoarea consemnată pe calea conectării economiei româneşti la cea europeană şi mondială fiind de peste opt ori mai mare.

Din păcate, acest canal de inflaţie a fost alimentat pe calea deprecierii leului pe fondul creşterii exagerate a puterii de cumpărare pentru produsele de import ( deficitul comercial s-a majorat de la circa 10 miliarde euro în 2016 la 13 miliarde euro în 2017).

Pe marile grupe industriale, creşterea cea mai mare a preţurilor s-a produs şi faţă de luna precedent şi faţă de aceeaşi lună a anului precedent pe segmentul bunurilor intermediare, a se citi exact pe zona pieselor şi subansamblelor produse în România şi asamblate apoi în produse finite cu precădere în alte ţări.

Segment rentabil prin costul redus cu forţa de muncă dar care a trebuit să se alinieze la noile cerinţe salariale de piaţa muncii. Unde statul joacă rolul de market-maker iar penuria de forţă de muncă suficient de calificată şi dispusă să lucreze pe salarii mici devine tot mai evidentă.

Interesant, nu este (încă) vorba despre costurile cu energia şi cu combustibilii, la care va trebui să fim atenţi întrucât suntem vulnerabili la eventuale puseuri pe piaţa internă şi externă. Atenţie, pe ramuri industriale, la nivelul ultimelor 12 luni, industria extractivă figurează în februarie 2018 cu +10,16% la extracţia petrolului şi a gazelor natural şi +6,87% la serviciile anexe.

Cu valori relative ridicate au venit să contribuie la IPPI total şi alte ramuri precum metalurgia (+11,48% !), fabricarea substanţelor şi a produselor chimice (+8,68%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (+8,57%), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastic (+6,23%) sau fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+4,78%), în timp ce farbricarea autovehiculelor a fost mult mai aproape de medie, cu doar +4,03%.

Prin contrast, alte ramuri au consemnat creşteri de preţuri cu mult mai mici, precum +0,85% la producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi +1,44% la fabricarea echipamentelor electrice ( cu pondere mare în exporturi) sau chiar scăderi precum cea de -0,37% la produse de cocserie şi produse obţinute din prelucrarea ţiţeiului.

Evident, toate aceste creşteri, aşa cum au fost ele diferit aşezate în economia naţională şi amplificate prin legăturile cu lanţurile internaţionale de fabricaţie, nu puteau să nu se vadă într-o economie a cărei creştere a fost determinate cu precădere tocmai de industrie. În aceste condiţii, dacă e să facem o glumă, am fi aşteptat chemarea ministrului industriilor la raport. Dar nu avem.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.4.2018

Un raspuns

  1. Klopo_Tare
    5.4.2018, 5:33 pm

    Sub înțeleapta conducere a Unicului Partid-Stat în frunte cu conducătorul său iubit, Sultanul Teleormanistanului, ne așteaptă mari și desuri succesuri! Deci inflația crește datorită: măririi artificiale a salariilor, măririi prețurilor industriale, eventualelor puseuri de preț la energie/combustibili, și dacă mai adăugăm o posibilă criză internațională, suntem duși pe copcă, și copca-nghețată bocnă deasupra noastră! Respirați apneic, dragi români, sau schimbați iazul prin emigrație!

Lăsați un comentariu


Stiri

Klaus Iohannis: Securitatea europeană este amenințată de comportamentul ostil al estului. Obiectivul României: valorificarea relațiilor cu SUA, NATO și UE

Razvan Diaconu

Una dintre principalele amenițări de securitate este ”comportamentul ostil care vine dinspre Est”, a declarat joi președintele Klaus Iohannis. În acest context, în discursul rostit… Mai mult

Europa

Întâlnire Macron – Merkel la Berlin: Divergențele franco-germane în reformarea Zonei Euro

Iulian Soare

Președintele Franței, Emmanuel Macron, merge joi la Berlin, pentru discuții programate cu Cancelarul Angela Merkel, cu speranța că poate convinge Germania să se alăture viziunii… Mai mult

Stiri

Grevă japoneză la cele mai mari 4 universități. Sunt contestate noile cifre de școlarizare

Vladimir Ionescu

Studenții de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza au intrat și ei în grevă japoneză și cer abrogarea HG 131/2018 prin care s-a realizat repartizarea locurilor bugetare… Mai mult

Stiri

Din megaFondul de Investiții a rămas un PNDL mai mic: Senatul a adoptat legea de înființare, după ce guvernul nu a reușit să păcălească Eurostat

Razvan Diaconu

Plenul Senatului a adoptat, miercuri, propunerea legislativă privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), sub presiunea termenului de adoptare tacită care era 18… Mai mult

Stiri

Universitatea București prezintă datele legate de doctorate și așteaptă scuzele ministrului Educației

Mariana Bechir

Controversele dintre ministrul Educației și cele cinci mari universități, cărora le-au fost tăiate locuri la programele de licență, masterat și doctorat, continuă. Universitatea București a… Mai mult

Stiri

S-a deschis Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de povești de business în România

Vladimir Ionescu

CITR Group a deschis miercuri expoziția Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat în România. Expoziția, deschisă publicului larg, este găzduită de Palatul Noblesse (Strada… Mai mult

Stiri

Acorduri economice istorice UE – Japonia și Singapore. INACO: Mediul de afaceri românesc are noi ferestre de oportunitate

Vladimir Ionescu

Acordurile comerciale finalizate de UE cu Japonia și Singapore anul trecut vor fi completate de un acord de parteneriat economic cu Japonia și un acord… Mai mult