Președintele Consiliul European, Donald Tusk, a cerut statelor membre adoptarea rapidă a modificărilor la legislația în domeniu, astfel încât regulile privind piața internă a energiei din UE să acopere și problema conductelor offshore de gaze naturale precum Nord Stream 2.
„Aș vrea să vă îndemn să acționați rapid în privința acestei propuneri”, spune Donald Tusk într-o scrisoare, datată 10 noiembrie și adresată șefilor de stat și de guvern ai celor 28 de state membre.
„Timpul este crucial dacă vrem să atingem obiectivele uniunii noastre energetice”, a adăugat el, potrivit scrisorii citate de Reuters, care a avut acces la aceasta.
Comisia Europeană propune o extindere a regulilor privind piața internă a energiei din Uniunea Europeană pentru a acoperi și conductele de gaz offshore, cum este cazul gazoductului Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania pe sub Marea Baltică.
Executivul comunitar consideră proiectul o subminare a eforturilor UE de a sprijini Ucraina și de a reduce dependența energetică față de Moscova.
Președintele Consiliului European împărtășește și el poziția Poloniei și a celorlalte state din estul UE care susțin că proiectul Nord Stream 2 ar crește dependența de Gazprom, compania rusă ce asigură aproximativ o treime din importul de gaze din blocul comunitar.
Problema o reprezintă Berlinul, punctul final pentru planurile Rusiei de a-și dubla cantitatea de gaz pe care o transportă pe sub Marea Baltică spre Germania, care consideră că Bruxellesul nu ar trebui să se implice.
Autoritățile de reglementare din UE vor ca regulile să fie introduse până la sfârșitul lui 2018, suficient de devreme pentru a fi aplicate și conductei Nord Stream 2, care ar urma să fie terminată până la finalul lui 2019.
Chiar și în cazul adoptării noilor reguli, autoritățile de reglementare din UE spun că ar putea fi nevoie de discuții cu Rusia, deoarece nu pot impune legislația europeană porțiunii de conductă care nu este pe teritoriul blocului comunitar. Comisia Europeană a cerut deja statelor membre un mandat pentru a negocia cu Rusia în legătură cu obiectivele conductei, mai scrie Reuters.
În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene – E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie – au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente, astfel încât capacitatea sa de transport ar urma să se dubleze, până la 110 miliarde de metri cubi pe an.
Gazprom furnizează jumătate din finanţarea necesară pentru proiectul în valoare de 9,5 miliarde de euro vizând construirea gazoductului Nord Stream 2.
Nord Stream 2 este în primul rând un mijloc de presiune al Rusiei față de Ucraina, deoarece Gazprom, cel mai mare producător de gaze din Rusia, ar putea trimite astfel energie către Europa pe o rută alternativă conductei care traversează Ucraina. Gazprom nu ar mai plăti astfel Kievului taxa de tranzit- o importantă sumă care alimentează bugetul Ucrainei anual, iar Moscova ar putea să taie foarte simplu energia vândută acestui stat fără să mai afecteze restul consumatorilor din Europa.
