Jean-Claude Juncker a obţinut votul Parlamentului European, devenind astfel noul preşedinte al Comisiei. Din 729 de voturi exprimate, 422 europarlamentari au votat pentru confirmarea acestuia, 250 au fost împotrivă, iar 47 s-au abţinut. 10 voturi au fost invaidate. Acesta avea nevoie de jumătate din voturile eurodeputaţilor europeni, 376.
Politicianul din Luxemburg şi-a început discursul în plenul PE de la Strasbourg argumentând că trebuie ca europenii trebuie să aibă motive de optimism.
„Trebuie să le oferim cetăţenilor noştri un vis, pentru că în europa este loc şi pentru vise”, a spus acesta. O poziţie total diferită faţă de cea pe care a avut-o în campania electorală, când a susţinut o „Europă serioasă, nu una a viselor”.
Jean-Claude Juncker a vorbit despre modul de alegere a preşedintelui CE. Acesta le-a mulţumit europarlamentarilor că au apărat „principiul democratic” şi au ţinut ca preşedintele Comisiei să fie numit în funcţie de rezultatul alegerilor: „Sunteţi primul parlament care alege pe deplin preşedintele Comisiei”, a afirmat acesta.
Principalele declaraţii ale lui Jean-Claude Juncker, un discurs început în limba franceză:
- Vom fi o comunitate de jucători, dar nu vor juca împotriva Consiliului UE şi a Consiliului European.
- Nu voi fi un servitor al Parlamentului, ci sunt hotărât să fac propuneri care să vă reflecte ideile. Haideţi să nu îi plictisim pe cetăţeni cu bătălii interinstituţionale. Rezistaţi tentaţieide a critica Bruxelles-ul, mai ales în condiţiile în care aţi spus „da” în Bruxelles, le-a transmis el liderilor europeni.
„Voi vorbi acum în limba celor care au câştigat Cupa Mondială”, a spus Jean-Claude Juncker, trecând la discursul în germană, în partea în care a vorbit despre economie.
- Economia trebuie să servească oamenilor, nu invers. Sunt un entuziast al economiei sociale, al prosperităţii nu doar pentru unii, ci pentru toţi.
- Avem nevoie de investiţii în infrastructură, coordonarea investiţiilor, reindustralizare, energii regenerabile.
- Trebuie să extindem garanţia pentru tineri pentru a le fi accesibilă şi celor care până în 30 de ani, nu doar celor până în 25 de ani.
- Discrusurile noastre au durat mai mult decât eforturile noastre de a reduce birocraţia.
- Pactul de Stabilitate şi creştere nu se va schimba şi mă voi asigura de asta. Stabilitatea nu este doar o condiţie de aderare la zona euro. Trebuie menţinută constant.
- Nu am avut o criză a monedei euro, am avut o criză a datoriilor suverane. Am făcut tot posibilul ca aceşti oameni harnici , grecii, şi măreaţa lor ţară să rămână în zona euro.
- Când vorbim despre programe de ajustare, trebuie să lucrăm în paralel la un plan B
- Troika trebuie să fie mai democratică, sub controlul parlamentului şi vom face asta.
Jean Claude Juncker a schimbat din nou limba şi a trecut la engleză, atunci când a vorbit despre piaţa unică şi despre tarifele de roaming.
- Tarifele de roaming trebuie să dispară total şi ele vor fi eliminate.
- (uniunea energetică) Trebuie să ne unim resursele, să combinăm infrastructura şi să creăm o putere de negociere colectivă a contractelor energetice.
- Libera circulaţie a forţei de muncă a fost întotdeauna unul dintre principiile pieţei comune şi vor apăra acest principiu. Libera circulaţie este o oportunitate, nu o ameninţare.
- Criza nu s-a terminat. Se va termina doar când nu vom mai avea somaj.
- Vreau să lupt contra fraudei fiscale, sunt în favoarea unei taxe comune corporatiste şi a taxei pe tranzacţiile financiare.
Jean-Claude Juncker a vorbit extensiv şi despre tratatul de comerţ şi investiţii cu SUA, TTIP:
- Haideţi să fim mai transparenţi, pentru că nu avem nimic de ascuns. Toate documentele referitoare la negocierile pentru TTIP vor fi făcute publice.
- Dacă nu le facem publice, TTIP va muri.
- Acordul nu va fi încheiat în orice condiţii, nu putem abandona normele noastre europene.
- Nu vreau ca protecţia datelor să facă parte din madatul de negociere al TTIP, dar sunt de acord cu un tratat UE-SUA
Noul preşedinte al Comisiei a trecut mai apoi la politica externă şi viitorul Europei:
- Mă voi asigura că persoana care va deveni înalt reprezentant nu va mai fi lăsată fără sprijinul miniştrilor de externe.
- Dacă vrem ca UE să aibă o politică externă, trebuie să fim reprezentanţi de o singură persoană în lume.
- (despre extindere) În următorii 5 ai nu vom mai adera noi ţări. Este greu de imaginat că oricare dintre ţările cu care suntem în negocieri vor îndeplini criteriile până în 2019, însă negocierile vor continua, iar alte ţări europene au nevoie de o perspectivă europeană de pe care să se poată baza, dar realistă.
- Mă refer în special la ţările din Bacanii de Vest. Această regiune tragică are nevoie de o perspectivă europeană pentru că altfel vechii demoni se vor trezi la viaţă.
- (despre viitorul Europei) Nu este momentul pentru o revoluţie, dar nici pentru o contra-revoluţie.
- Să nu mai vorbim despre state vechi şi state noi, sunt doar state membre, nici vechi, nici noi.
- Moneda euro nu este o ameninţare pentru Europa. Este o mândrie.
Această ultimă afirmaţie a stârnit atât aplauze zgomotoase, cât şi huiduieli din partea unor eurodeputaţi britanici, care strigau: „Şi Marea Britanie?”. Jean-Claude Juncker le-a replicat, în limba engleză, deşi se reîntorsese între timp la limba franceză: „Apăr moneda comună pentru că ea a apărat Europa, economia acesteia şi pe cetăţenii ei”.
Descărcaţi AICI programul politic integral al lui Jean-Claude Juncker.
Un proces lung şi controversat
Votul din legislativul de la Strasbourg încheie un proces extrem de îndelungat şi controversat şi intese negocieri pentru candidatul la această înaltă funcţie de conducere la nivelul UE. Cea mai importantă, având în vedere că este în atribuţiile Comisei Europene să propună legislaţie, să urmărească respectarea ei şi să penalizeze abaterile şi să negocieze tratatele internaţionale.
Spitzenkandidat şi bătălia interinstituţională
Pentru prima dată, la iniţiativa PE şi la insistenţele acestei instituţii, familiile politice şi-au nominalizat candidaţii pentru şefia Comisiei Europene încă dinainte de alegerile europene. Potrivit noii proceduri, liderii europeni reuniţi în Consiliu, cei care nominalizează candidatul pentru şefia CE, trebuiau să ţină cont de rezultatul alegerilor şi să îl nominalizeze pe cel al familiei politicie care aobţinut cele mai multe voturi.
Au existat adevărate dezbateri electorale în campanie, iar întregul proces a fost unul mai democratic decât până acum, când ocupantul acestei funcţii era decis pin negocieri cu uşile închise, de către şefii de state şi de guverne ai UE.
Numai că liderii europeni au simţit că au puţin spaţiu de manevră, Parlamentul a insistat asupra nominalizării lui Jean-Claude Juncker, din partea PPE, familia care a obţinut cele mai multe mandate în PE. Dar nu o majoritate.
Aşa că a început jocul negocierilor, în condiţiile în care liderii europeni nu au vrut să li se impună de către PE interpretarea în acese sens a Tratatului de la Lisabona. În final, Consiliul European l-a nominalizat la sfârşitul lunii iunie, prin vot – o procedură în premieră, pentru că anterior toate deciziile au fost luate prin consens – pe Jean-Claude Juncker.
David Cameron şi premierul ungar, Viktor Orban au fost singurii care au făcut notă discordantă: ei s-au opus candidaturii politicianului luxemburghez. Totuşi, în urma acestei opoziţii, liderii europeni au spus că intenţionează să revizuiască acest mod de alegere a preşedintelui Comisei, odată ce nou echipă îşi va începe activitatea.
Promisiuni pentru obţinerea majorităţii
Jean-Claude Juncker a avut nevoie de majoritate, iar ca să o obţină a avut evident nevoie de o mare coaliţie stânga-dreapta. În înţelegerea cu membrii grupului politic S&D, el a promis familiei socialiste postul de comisar pentru afaceri economice.
În plus, potrivit EUobserver, în discursul său în faţa socialiştilor din PE a vorbit despre mai multe aspecte din obiectivele politice ale acestora:
- A spus că este în favoarea ideii unui salariu minim european, dacă armonizat, măcar ca o recomandare pentru statele membre
- A vorbit despre o flexibilitate în aplicarea regulilor de deficit şi datorie publică, nu despre o flexibilizare a pactului de stabilitate, ci de flexibilitate în interiorul acestuia
- S-a angajat să creeze un post de comisar pentru drepturi fundamentale
- Susţine mai multă solidaritate cu ţările din sudul continentului, pentru a face faţă migraţiei
Urmărește-ne pe Google News
