luni

18 martie, 2024

Dicționar Economic

BANI

joi, 16 ianuarie, 2014

 activ special care, în baza unei convenţii general acceptate, este folosit ca mijloc de intermediere a schimbului şi de măsură a activităţii economice; denumire generică pentru toate felurile de monedă  şi semne ale valorii. Activul care îndeplineşte rolul de b. are două trăsături definitorii: a) este general acceptat în orice tranzacţie şi de toţi participanţii într-un spaţiu economic (zonă monetară) şi timp istoric; b) are o lichiditate perfectă sau cvasiperfectă (cost de tranzacţie nul sau foarte redus). B. au apărut din necesităţile schimbului, pentru depăşirea inconvenientelor trocului şi au cunoscut de-a lungul istoriei profunde transformări şi mai multe forme. Odată apăruţi, banii au cunoscut o evoluţie continuă, sensul general al evoluţiei normale con- cretizându-se în:  diversificarea instrumentelor băneşti; tendinţa lor spre universalizare, ruperea treptată a acestora de conţinutul lor material. Evoluţia banilor şi principalele tendinţe pot fi puse în evidenţă
prin marcarea formelor de bani cunoscute în istorie: b. bunuri; b. bunuri-metale preţioase; b. monede din metale preţioase, emise şi garantate de autorităţile emitente; b. bilete de bancă, ca înscrisuri ce atestau existenţa aurului în depozitele unei anumite bănci; b. de hârtie, ca simboluri ale banilor cu valoare deplină, care şi-au îndeplinit şi îşi îndeplinesc funcţiile în baza încrederii populaţiei, dintr-o anumită ţară, în posibilitatea lor de a suplini cu succes banii cu valoare deplină;  b. de credit (bani bancari) au apărut din nevoia de a facilita creditul în general, creditul comercial, în special; b. de hârtie, semne băneşti având curs forţat etc., fără a fi convertibili în aur monetar, respectiv, fără a fi convertibili în general. B. caracterizează starea celor mai multe monede naţionale contemporane; b. scripturali, înscrisuri în conturi bancare (bani de cont) ca depozite ale unităţilor economice; alte instrumente recunoscute ca b. Succinta incursiune în procesul metamorfozei b. permite evidenţierea a trei etape distincte în devenirea şi conţinutul economic al acestora: a) etapa când moneda era fixată asupra unui bun economic, având utilitate prin sine însăşi; b) moneda simbol, reprezentant al unor mărfuri aflate în circulaţie; c) moneda convenţie ca activ recunoscut şi acceptat să îndeplinească funcţia de mijloc de schimb şi de plată, să fie simbol de valoare în cadrul unei comunităţi. Rolul economic al b. decurge din funcţiile pe care le îndeplinesc: a) mijloc de schimb universal  şi instrument de plată instantaneu (lichiditate prin excelenţă), schimbându-se cu orice alt bun şi stingând orice obligaţie economică; b) mijloc de măsurare a activităţilor economice, unitatea bănească fiind etalonul universal de măsură, care permite evaluarea monetară prin intermediul preţului, funcţie ce este îndeplinită în mod ideal, nefiind necesară prezenţa lor efectivă. c) funcţia de rezervă de valoare (de economisire, de rezervă) – veniturile necheltuite se constituie în rezervă pentru consumul viitor. Acest mod de constituire a rezervelor generează costuri mici de păstrare  şi riscuri nesemnificative. În exercitarea acestei funcţii este necesară conservarea puterii de cumpărare a banilor; d) b. universali – cei folosiţi ca mijloc de schimb, de măsură şi de rezervă în mai multe spaţii economice (dolarul S.U.A., D.S.T., Euro etc.) (v. Monedă, Masă monetară).



analize cursdeguvernare

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: