(n. 1930) economist american, profesor universitar. A urmat cursurile universităţilor Princeton şi Chicago. A fost profesor la Universitatea Columbia, între 1960 şi 1970, după care, din 1970, a devenit profesor la Universitatea Chicago. Principalele sale contribuţii la dezvoltarea ştiinţei economice au în vedere, în principal: – extinderea studiilor economice la aspecte cu conotaţii interdisciplinare, cum ar fi, de exemplu, analiza discriminărilor pe piaţa muncii prin includerea aşa- numitei “înclinaţii spre discriminare” în funcţia utilităţii scontate a se obţine atât de către angajaţi, cât şi de către agenţii economici purtători ai cererii de muncă; – formalizarea modelului de bază al analizei investiţiei în capitalul uman prin tratarea acestei investiţii într-o manieră similară cu investiţia în capitalul fizic (vezi capitalul uman şi rata internă de recuperare a investiţiei în capitalul uman); – analiza crimei ca o ocupaţie cu beneficii şi, respectiv, costuri scontate; – introducerea unui nou domeniu în cercetarea economică: economia familială – introdusă, în principal, printr-o funcţie multipersonală de producţie. În teoria şi practica internaţională se apreciază că principala contribuţie a lui G. Becker constă în extinderea studiilor economice la aspecte care anterior erau considerate a aparţine exclusiv altor domenii ale cunoaşterii, de tipul: sociologiei, psihologiei sau antropologiei. În anul 1992 i s-a decernat Premiul Nobel în Ştiinţele
Economice, subliniindu-se că acest premiu i-a fost acordat pentru “contribuţii la studiul economic al discriminării între indivizi, capitalului uman, cri- mei şi pedepsei, analizei economice a familiei şi luării deciziilor politice”. Principalele lucrări care l-au consacrat pe G. Becker sunt: “Crime and punishment: an economic approach” (Crima şi pedeapsa: o abordare economică), în “Journal of Political Economy”, 1968; “Economics of Discrimination” (Economia Discriminării), 1971; “Human Capital: A Theoretical and Empirical Ana- lysis, With Special references to Education” (Capitalul Uman: O analiză teoretică şi empirică, cu referire specială la educaţie), 1975 (Ediţia din 1993 a fost tradusă sub titlul amintit şi în limba română); “The Economic Approach to Human Behavior”, 1977; (Comportamentul uman; o abordare economică, lucrare tradusă şi în limba română, în anul 1995); “Treatise on the Family” (Diverse abordări ale familiei), 1981.
