Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Evenimentul

Proiectul ”Totul într-o singură mână” continuă: Legea care aruncă Curtea de Conturi la picioarele Administrației – adoptată

Senatul a adoptat joi proiectul de modificare a Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, un proiect ce conține amendamente care ar putea… Mai mult

05.07.2018

Datoria publică a României – nivel şi evoluţii

de Marin Pana , 25.6.2018

Serviciul datoriei publice guvernamentale pe anul 2019 va depăşi cu siguranţă nivelul din 2018, potrivit proiecţiei făcute de Ministerul Finanţelor pe baza datoriei deja contractate şi a cursurilor de schimb la data de 31.03.2018.

El ar urma să fie de 53.635,5 milioane lei faţă de 53.580,5 milioane lei în acest an şi față de mai puţin de 50 de miliarde de lei în 2017.

Nivelul ratelor de capital ( al sumelor care trebuie rambursate pe parcursul anului) va creşte de la 42.456,3 milioane lei la 43.599,0 milioane lei, în timp ce banii achitaţi în contul dobânzilor şi comisioanelor aferente datoriei apar în scădere, de la 11.124,2 milioane lei la 10.036,5 milioane lei (la care, desigur, în lunile următoare se vor mai adăuga sume în plus).

De fapt, proiecţia este făcută de Ministerul Finanţelor până în anul 2024, dar sumele prezentate sunt cu atât mai puţin relevante cu cât termenul este mai îndepărtat şi nu se cunoaşte cum va evolua contractarea de noi credite, care va fi modul lor exact de împărţire între piaţa internă şi piaţa externă, la care se adaugă şi incertitudinile legate de cursul de schimb (văzut, în mod discutabil, în scădere spre 4,58 lei/euro până în 2024 de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză).

Important de reţinut ar fi faptul că în 2017 am beneficiat de un minim local de obligaţii de plată în contul datoriei publice iar nivelul dobânzilor şi comisioanelor a fost păstrat sub pragul de 10 miliarde de lei. Ceea ce nu se va mai repeta în 2018 şi 2019 şi va pune presiune pe finanţele publice.

Totodată, se conturează o creştere semnificativă a dobânzilor şi comisioanelor, după ce acestea stagnaseră în 2017 la nivelul din 2016.
La intern, problema este localizată la nivelul acestora, iar la extern vor trebui „rostogolite” în acest an rate de capital semnificativ mai mari ( peste 70% în plus faţă de anul precedent).

Reamintim că „rostogolirea” presupune contractarea unor credite echivalente cu sumele scadente pentru achitarea acestora şi, practic, mutarea termenului de rambursare în viitor dar la o nouă dobândă de piaţă, cea de la momentul contractării noilor credite.

De aceea, ar fi esenţial pentru plăţile pe care România şi le va asuma pentru următorii ani ca această dobândă ( care depinde de percepţia pieţelor de capital) să fie cât mai mică, oricum sub cea cu care am luat vechile credite, care trebuie acum „rostogolite”. Altminteri povara de plată riscă să crească, chiar şi în absenţa majorării stocului de credite (ceea ce nu este cazul în prezent).

După cum se poate vedea din tabel, tendinţa datoriei publice este de creştere în valoare absolută dar de scădere ca pondere în PIB.

Totul este ca majorarea stocului de datorie să se păstreze semnificativ sub ritmul de creştere al economiei, pentru a putea compensa inclusiv majorarea sistematică (din motive care nu ne sunt neapărat imputabile, dar nu ar strica să fim precauţi) a dobânzilor cu care ne putem împrumuta pe pieţele de capital.

Interesant de reţinut, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2017, referitor la structura datoriei publice pentru toate statele membre UE, contrar marii majorităţi a tabelelor şi graficelor apărute periodic, România figurează aproape exact la mijlocul plutonului după cum e împărţită datoria între rezidenţi şi non-rezidenţi ( aproximativ egal), fiind vecină de clasament în această privinţă cu Cehia, Germania şi Franţa.

Totodată, evoluţia împărţirii pe scadenţe a datoriei arată o creştere pronunţată a ponderii celei asumate pe termen mediu şi lung.

Ceea ce e bine pentru repartizarea în timp a presiunii pe buget dar, simultan, presupune o mai mare responsabilitate a deciziilor luate, cu consecinţe care se vor manifesta pe o perioadă îndelungată.

Deocamdată, beneficiind şi de creşterea economică şi de lungirea termenelor de plată ne-am plasat în ultimii ani în jurul valorii de 1,2% din PIB, bani pe care trebuie să-i avem la buget doar pentru dobânzi şi comisoane la datoria publică acumulată.

Dar situaţia se poate schimba relativ rapid, tocmai pentru că nu vom putea păstra nedefinit acest ritm rapid de creştere a scadenţelor.

Se poate observa, deja, plafonarea termenului mediu al titlurilor emise pe piaţa internă şi, chiar, o uşoară scădere a maturităţii eurobondurilor. De aceea, ar trebui să fim foarte atenţi la noile împrumuturi şi mai ales la ce folosim banii, pentru ca preţul plătit ulterior trebuie să justifice decizia de împrumut.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.6.2018

Un raspuns

  1. stefan60
    26.6.2018, 10:12 pm

    Propun un alt tip de analiza a datoriei publice si efectele dobanzilor asupra bugetului de stat generalizat . 🙂
    – In 2016, deficitul bugetar a fost de 18,294 miliarde lei . Dobanda platita la datoria publica = 10 miliarde .
    Alte 8 miliarde din imprumuturi au acoperit cheltuieli bugetare altfel imposibil de realizat .
    – In 2017 , deficitul bugetar a fost de 24,260 miliarde . Din care cu 10,124 miliarde au fost platite dobanzile la datoria de stat si restul de 14 miliarde consumati la alte cheltuieli bugetare .
    -in 2018 , deficitul programat va fi de 27,6 miliarde din care cam 15 miliarde vor merge pe dobanzi si restul de 12 miliarde la realizat cheltuieli bugetare fara acoperire in incasarile de la contribuabili .
    Se observa :
    1- crestere rapida a dobanzilor deoarece ne imprumutam in draci fara sa vedem nimic din acesti bani in infrastructura , economie. Si asta se plateste . Prin dobanzi tot mai mari cerute .
    2- Romania actuala e incapabila a plati 1 leu (unu singur macar) din dobanda anuala la datoria publica. Chiar acopera parte din alte cheltuieli bugetare (de regula pensi ) prin imprumuturi noi care se adauga celor vechi .

    Deci , neimportanta valoarea datorie publice in procente PIB.
    ————————————————————-

    – Sintem DEJA INCAPABILI sa platim din resurse propri MACAR parte din dobanda (100% ,e achitata IN INTREGIME prin noi datorii de stat si care se adauga celor vechi )
    – Folosim si noi datorii pentru a finanta an de an cheltuieli improductive.
    Care cheltuieli NU se achita singure prin amortizare rapida urmata de profit .

    Acum daca maretii nostri economisti bugetari ar privi un pic dincolo de usa birourilor si cifra scrisa pe statul de plata , ar observa ca sintem exact , identic in faza grecilor dinaintea primei crize financiare a statului .
    Evident ca e neimportant in o societate unde statul paralel e mama si tata tuturor problemelor .

    Ca ne indreptam inevitabil , mai presus de oricare indoiala sau dubiu , la acelasi deznodamint grecesc (faliment de stat) , e mai presus de propriile lor preocupari desi toate datele sint publice .

    Macar sa nu zica cineva ca nu a fost prevazut, anuntat , demonstrat . 🙂

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR declară neconstituționale modificările la Statutul aleșilor locali

Vladimir Ionescu

Cu unanimitate de voturi, CCR a decis marți că dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt neconstituționale. Sesizarea a fost formulată… Mai mult

Stiri

Garanţia pentru ambalajele reutilizabile: 0,5 lei/ambalaj, după data de 31 martie 2019

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat, marţi, o ordonanţă de urgenţă pentru gestionarea deşeurilor provenite din ambalaje. “Este un act normativ în concordanţă (…) cu reglementările europene în… Mai mult

Stiri

Plafonul pensiilor care beneficiază de compensarea de 90% la medicamente a crescut la 990 lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat un act normativ prin care a urcat la 990 de lei plafonul pensiilor pentru care se acordă o compensare de 90% la… Mai mult

Stiri

Premierul se întâlnește miercuri cu preşedintele Iohannis. O nouă şedinţă de Guvern va avea loc joi

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă se va întâni miercuri cu preşedintele Klaus Iohannis, a confirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului la finalul şedinţei de marți a Executivului.… Mai mult

Stiri

Titularizare / Mai mult de jumătate dintre profesorii-candidați au obținut note sub pragul minim necesar

Mariana Bechir

Doar 47,40% dintre profesorii care au participat la concurs au obținut la proba scrisă note peste 7, pragul minim necesar pentru a putea spera la… Mai mult

Europa

Acord economic și comercial istoric între UE şi Japonia. Tarifele auto vor fi eliminate

Adrian N Ionescu

Liderii Uniunii Europene au semnat marți, cu Japonia, cel mai mare acord economic negociat de blocul comunitar. Se crează astfel o zonă de comerț deschis pentru… Mai mult

Europa

Cu ce se întoarce Vladimir Putin la Moscova după întâlnirea cu Donald Trump

Victor Bratu

Un val de critici se revarsă la adresa lui Donald Trump după întâlnirea președintelui american cu omologul său rus, Vladimir Putin, de luni, de la… Mai mult