Analiză

Ce şanse avem (avem?) să ne încadrăm în deficitul limită de 3% din PIB

Datele publicate de Ministerul Finanţelor arată că, în ultimii patru ani, România a păstrat obiceiul de a „da drumul” la deficitul public pe ultimul trimestru,… Mai mult

04.11.2018

Chestiunea

6 indicatori psihoculturali care (de)formează spiritul antreprenorial la români. O comparație cu antreprenorul american

Textul de mai jos e doar un fragment din articolul apărut în revista (exclusiv print) ”CRONICILE Curs de Guvernare (despre ”CRONICI …” – un LINK-AICI),… Mai mult

02.11.2018

Analiză

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul… Mai mult

31.10.2018

Chestiunea

Românii din străinătate au trimis bani în România cât a atras guvernul din fondurile și subvențiile europene

Românii care lucrează în străinătate au trimis în ţară 2,695 de miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2018, cât toate fondurile şi… Mai mult

31.10.2018

Cronicile

Datoria publică a României – nivel şi evoluţii

de Marin Pana , 25.6.2018

Serviciul datoriei publice guvernamentale pe anul 2019 va depăşi cu siguranţă nivelul din 2018, potrivit proiecţiei făcute de Ministerul Finanţelor pe baza datoriei deja contractate şi a cursurilor de schimb la data de 31.03.2018.

El ar urma să fie de 53.635,5 milioane lei faţă de 53.580,5 milioane lei în acest an şi față de mai puţin de 50 de miliarde de lei în 2017.

Nivelul ratelor de capital ( al sumelor care trebuie rambursate pe parcursul anului) va creşte de la 42.456,3 milioane lei la 43.599,0 milioane lei, în timp ce banii achitaţi în contul dobânzilor şi comisioanelor aferente datoriei apar în scădere, de la 11.124,2 milioane lei la 10.036,5 milioane lei (la care, desigur, în lunile următoare se vor mai adăuga sume în plus).

De fapt, proiecţia este făcută de Ministerul Finanţelor până în anul 2024, dar sumele prezentate sunt cu atât mai puţin relevante cu cât termenul este mai îndepărtat şi nu se cunoaşte cum va evolua contractarea de noi credite, care va fi modul lor exact de împărţire între piaţa internă şi piaţa externă, la care se adaugă şi incertitudinile legate de cursul de schimb (văzut, în mod discutabil, în scădere spre 4,58 lei/euro până în 2024 de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză).

Important de reţinut ar fi faptul că în 2017 am beneficiat de un minim local de obligaţii de plată în contul datoriei publice iar nivelul dobânzilor şi comisioanelor a fost păstrat sub pragul de 10 miliarde de lei. Ceea ce nu se va mai repeta în 2018 şi 2019 şi va pune presiune pe finanţele publice.

Totodată, se conturează o creştere semnificativă a dobânzilor şi comisioanelor, după ce acestea stagnaseră în 2017 la nivelul din 2016.
La intern, problema este localizată la nivelul acestora, iar la extern vor trebui „rostogolite” în acest an rate de capital semnificativ mai mari ( peste 70% în plus faţă de anul precedent).

Reamintim că „rostogolirea” presupune contractarea unor credite echivalente cu sumele scadente pentru achitarea acestora şi, practic, mutarea termenului de rambursare în viitor dar la o nouă dobândă de piaţă, cea de la momentul contractării noilor credite.

De aceea, ar fi esenţial pentru plăţile pe care România şi le va asuma pentru următorii ani ca această dobândă ( care depinde de percepţia pieţelor de capital) să fie cât mai mică, oricum sub cea cu care am luat vechile credite, care trebuie acum „rostogolite”. Altminteri povara de plată riscă să crească, chiar şi în absenţa majorării stocului de credite (ceea ce nu este cazul în prezent).

După cum se poate vedea din tabel, tendinţa datoriei publice este de creştere în valoare absolută dar de scădere ca pondere în PIB.

Totul este ca majorarea stocului de datorie să se păstreze semnificativ sub ritmul de creştere al economiei, pentru a putea compensa inclusiv majorarea sistematică (din motive care nu ne sunt neapărat imputabile, dar nu ar strica să fim precauţi) a dobânzilor cu care ne putem împrumuta pe pieţele de capital.

Interesant de reţinut, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2017, referitor la structura datoriei publice pentru toate statele membre UE, contrar marii majorităţi a tabelelor şi graficelor apărute periodic, România figurează aproape exact la mijlocul plutonului după cum e împărţită datoria între rezidenţi şi non-rezidenţi ( aproximativ egal), fiind vecină de clasament în această privinţă cu Cehia, Germania şi Franţa.

Totodată, evoluţia împărţirii pe scadenţe a datoriei arată o creştere pronunţată a ponderii celei asumate pe termen mediu şi lung.

Ceea ce e bine pentru repartizarea în timp a presiunii pe buget dar, simultan, presupune o mai mare responsabilitate a deciziilor luate, cu consecinţe care se vor manifesta pe o perioadă îndelungată.

Deocamdată, beneficiind şi de creşterea economică şi de lungirea termenelor de plată ne-am plasat în ultimii ani în jurul valorii de 1,2% din PIB, bani pe care trebuie să-i avem la buget doar pentru dobânzi şi comisoane la datoria publică acumulată.

Dar situaţia se poate schimba relativ rapid, tocmai pentru că nu vom putea păstra nedefinit acest ritm rapid de creştere a scadenţelor.

Se poate observa, deja, plafonarea termenului mediu al titlurilor emise pe piaţa internă şi, chiar, o uşoară scădere a maturităţii eurobondurilor. De aceea, ar trebui să fim foarte atenţi la noile împrumuturi şi mai ales la ce folosim banii, pentru ca preţul plătit ulterior trebuie să justifice decizia de împrumut.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.6.2018

Un raspuns

  1. stefan60
    26.6.2018, 10:12 pm

    Propun un alt tip de analiza a datoriei publice si efectele dobanzilor asupra bugetului de stat generalizat . 🙂
    – In 2016, deficitul bugetar a fost de 18,294 miliarde lei . Dobanda platita la datoria publica = 10 miliarde .
    Alte 8 miliarde din imprumuturi au acoperit cheltuieli bugetare altfel imposibil de realizat .
    – In 2017 , deficitul bugetar a fost de 24,260 miliarde . Din care cu 10,124 miliarde au fost platite dobanzile la datoria de stat si restul de 14 miliarde consumati la alte cheltuieli bugetare .
    -in 2018 , deficitul programat va fi de 27,6 miliarde din care cam 15 miliarde vor merge pe dobanzi si restul de 12 miliarde la realizat cheltuieli bugetare fara acoperire in incasarile de la contribuabili .
    Se observa :
    1- crestere rapida a dobanzilor deoarece ne imprumutam in draci fara sa vedem nimic din acesti bani in infrastructura , economie. Si asta se plateste . Prin dobanzi tot mai mari cerute .
    2- Romania actuala e incapabila a plati 1 leu (unu singur macar) din dobanda anuala la datoria publica. Chiar acopera parte din alte cheltuieli bugetare (de regula pensi ) prin imprumuturi noi care se adauga celor vechi .

    Deci , neimportanta valoarea datorie publice in procente PIB.
    ————————————————————-

    – Sintem DEJA INCAPABILI sa platim din resurse propri MACAR parte din dobanda (100% ,e achitata IN INTREGIME prin noi datorii de stat si care se adauga celor vechi )
    – Folosim si noi datorii pentru a finanta an de an cheltuieli improductive.
    Care cheltuieli NU se achita singure prin amortizare rapida urmata de profit .

    Acum daca maretii nostri economisti bugetari ar privi un pic dincolo de usa birourilor si cifra scrisa pe statul de plata , ar observa ca sintem exact , identic in faza grecilor dinaintea primei crize financiare a statului .
    Evident ca e neimportant in o societate unde statul paralel e mama si tata tuturor problemelor .

    Ca ne indreptam inevitabil , mai presus de oricare indoiala sau dubiu , la acelasi deznodamint grecesc (faliment de stat) , e mai presus de propriile lor preocupari desi toate datele sint publice .

    Macar sa nu zica cineva ca nu a fost prevazut, anuntat , demonstrat . 🙂

Lăsați un comentariu


Stiri

Curtea Constituțională din Costa Rica respinge cererile de eliberare ale Elenei Udrea și Alinei Bica

Vladimir Ionescu

Curtea Constituţională din Costa Rica a respins cererile de eliberare depusă de Elena Udrea şi Alina Bica, potrivit presei locale citate de Mediafax În recursul… Mai mult

Stiri

Primele condamnări împotriva ultrașilor de la protestele din februarie 2017 – ani de închisoare cu executare

Vladimir Ionescu

Judecătoria Sectorului 1 al Capitalei a pronunțat vineri primele sentințe în cazul acțiunilor violente ale provocatorilor care au încercat să deturneze protestul pașnic din luna… Mai mult

Stiri

Ecaterina Andronescu se întoarce: Președintele Iohannis i-a semnat decretul de numire la Ministerul Educației

Razvan Diaconu

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul pentru numirea Ecaterinei Andronescu la Ministerul Educaţiei, în contextul în care expira termenul de interimat la minister al… Mai mult

Stiri

Inflaţia din România – a doua cea mai mare din UE în octombrie

Adrian N Ionescu

Rata anuală a inflației pe octombrie din România (4,2%) a fost a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, după cea a Estoniei (4,5%), potrivit… Mai mult

Stiri

INS: Cheltuielile de cercetare dezvoltare – 0,5% din PIB în 2017. Majoritatea sunt cheltuieli curente

Adrian N Ionescu

Cheltuielile de cercetare – dezvoltare din România au fost mici anul trecut (0,50% din PIB) şi majoritatea s-au dus pe salarii şi pe „materiale”, conform… Mai mult

Stiri

Fed va revizui instrumentele pe care le foloseşte pentru atingerea obiectivelor privind inflaţia şi ocuparea forţei de muncă

Alexandra Pele

Rezerva Federală (Fed), sub presiunea unei Case Albe critice, va efectua în următorul an o revizuire aprofundată cu privire la modul în care “îndrumă” economia… Mai mult

Stiri

Constituționalitatea Fondului Suveran costă 8000 de euro pe lună: Victor Ponta publică un document din care ar reieși că OUG de înființare a Fondului Suveran e neconstituțională

Razvan Diaconu

Fostul premier Victor Ponta a prezentat vineri pe pagina sa de facebook un document din care rezultă că Ordonanța de Urgență prin care s-a reglementat,… Mai mult