fbpx

La obiect

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult

15.01.2021

Chestiunea

Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult

14.01.2021

La obiect

Analiză: Cum a schimbat pandemia obiceiurile de consum și economisire din România

Pandemia a schimbat în proporții semnificative obiceiurile de consum, dar și de economisire ale românilor, reiese din datele INS analizate de cursdeguvernare.ro. Rata de economisire… Mai mult

13.01.2021

La obiect

Salariul mediu pe economie a trecut pragul de 700 de euro în noiembrie. Semnal de frână tras de administrația publică

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult… Mai mult

13.01.2021

Datoria publică a României – nivel şi evoluţii

de Marin Pana , 25.6.2018

Serviciul datoriei publice guvernamentale pe anul 2019 va depăşi cu siguranţă nivelul din 2018, potrivit proiecţiei făcute de Ministerul Finanţelor pe baza datoriei deja contractate şi a cursurilor de schimb la data de 31.03.2018.

El ar urma să fie de 53.635,5 milioane lei faţă de 53.580,5 milioane lei în acest an şi față de mai puţin de 50 de miliarde de lei în 2017.

Nivelul ratelor de capital ( al sumelor care trebuie rambursate pe parcursul anului) va creşte de la 42.456,3 milioane lei la 43.599,0 milioane lei, în timp ce banii achitaţi în contul dobânzilor şi comisioanelor aferente datoriei apar în scădere, de la 11.124,2 milioane lei la 10.036,5 milioane lei (la care, desigur, în lunile următoare se vor mai adăuga sume în plus).

De fapt, proiecţia este făcută de Ministerul Finanţelor până în anul 2024, dar sumele prezentate sunt cu atât mai puţin relevante cu cât termenul este mai îndepărtat şi nu se cunoaşte cum va evolua contractarea de noi credite, care va fi modul lor exact de împărţire între piaţa internă şi piaţa externă, la care se adaugă şi incertitudinile legate de cursul de schimb (văzut, în mod discutabil, în scădere spre 4,58 lei/euro până în 2024 de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză).

Important de reţinut ar fi faptul că în 2017 am beneficiat de un minim local de obligaţii de plată în contul datoriei publice iar nivelul dobânzilor şi comisioanelor a fost păstrat sub pragul de 10 miliarde de lei. Ceea ce nu se va mai repeta în 2018 şi 2019 şi va pune presiune pe finanţele publice.

Totodată, se conturează o creştere semnificativă a dobânzilor şi comisioanelor, după ce acestea stagnaseră în 2017 la nivelul din 2016.
La intern, problema este localizată la nivelul acestora, iar la extern vor trebui „rostogolite” în acest an rate de capital semnificativ mai mari ( peste 70% în plus faţă de anul precedent).

Reamintim că „rostogolirea” presupune contractarea unor credite echivalente cu sumele scadente pentru achitarea acestora şi, practic, mutarea termenului de rambursare în viitor dar la o nouă dobândă de piaţă, cea de la momentul contractării noilor credite.

De aceea, ar fi esenţial pentru plăţile pe care România şi le va asuma pentru următorii ani ca această dobândă ( care depinde de percepţia pieţelor de capital) să fie cât mai mică, oricum sub cea cu care am luat vechile credite, care trebuie acum „rostogolite”. Altminteri povara de plată riscă să crească, chiar şi în absenţa majorării stocului de credite (ceea ce nu este cazul în prezent).

După cum se poate vedea din tabel, tendinţa datoriei publice este de creştere în valoare absolută dar de scădere ca pondere în PIB.

Totul este ca majorarea stocului de datorie să se păstreze semnificativ sub ritmul de creştere al economiei, pentru a putea compensa inclusiv majorarea sistematică (din motive care nu ne sunt neapărat imputabile, dar nu ar strica să fim precauţi) a dobânzilor cu care ne putem împrumuta pe pieţele de capital.

Interesant de reţinut, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2017, referitor la structura datoriei publice pentru toate statele membre UE, contrar marii majorităţi a tabelelor şi graficelor apărute periodic, România figurează aproape exact la mijlocul plutonului după cum e împărţită datoria între rezidenţi şi non-rezidenţi ( aproximativ egal), fiind vecină de clasament în această privinţă cu Cehia, Germania şi Franţa.

Totodată, evoluţia împărţirii pe scadenţe a datoriei arată o creştere pronunţată a ponderii celei asumate pe termen mediu şi lung.

Ceea ce e bine pentru repartizarea în timp a presiunii pe buget dar, simultan, presupune o mai mare responsabilitate a deciziilor luate, cu consecinţe care se vor manifesta pe o perioadă îndelungată.

Deocamdată, beneficiind şi de creşterea economică şi de lungirea termenelor de plată ne-am plasat în ultimii ani în jurul valorii de 1,2% din PIB, bani pe care trebuie să-i avem la buget doar pentru dobânzi şi comisoane la datoria publică acumulată.

Dar situaţia se poate schimba relativ rapid, tocmai pentru că nu vom putea păstra nedefinit acest ritm rapid de creştere a scadenţelor.

Se poate observa, deja, plafonarea termenului mediu al titlurilor emise pe piaţa internă şi, chiar, o uşoară scădere a maturităţii eurobondurilor. De aceea, ar trebui să fim foarte atenţi la noile împrumuturi şi mai ales la ce folosim banii, pentru ca preţul plătit ulterior trebuie să justifice decizia de împrumut.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.6.2018

2 comentarii

  1. stefan60
    26.6.2018, 10:12 pm

    Propun un alt tip de analiza a datoriei publice si efectele dobanzilor asupra bugetului de stat generalizat . 🙂
    – In 2016, deficitul bugetar a fost de 18,294 miliarde lei . Dobanda platita la datoria publica = 10 miliarde .
    Alte 8 miliarde din imprumuturi au acoperit cheltuieli bugetare altfel imposibil de realizat .
    – In 2017 , deficitul bugetar a fost de 24,260 miliarde . Din care cu 10,124 miliarde au fost platite dobanzile la datoria de stat si restul de 14 miliarde consumati la alte cheltuieli bugetare .
    -in 2018 , deficitul programat va fi de 27,6 miliarde din care cam 15 miliarde vor merge pe dobanzi si restul de 12 miliarde la realizat cheltuieli bugetare fara acoperire in incasarile de la contribuabili .
    Se observa :
    1- crestere rapida a dobanzilor deoarece ne imprumutam in draci fara sa vedem nimic din acesti bani in infrastructura , economie. Si asta se plateste . Prin dobanzi tot mai mari cerute .
    2- Romania actuala e incapabila a plati 1 leu (unu singur macar) din dobanda anuala la datoria publica. Chiar acopera parte din alte cheltuieli bugetare (de regula pensi ) prin imprumuturi noi care se adauga celor vechi .

    Deci , neimportanta valoarea datorie publice in procente PIB.
    ————————————————————-

    – Sintem DEJA INCAPABILI sa platim din resurse propri MACAR parte din dobanda (100% ,e achitata IN INTREGIME prin noi datorii de stat si care se adauga celor vechi )
    – Folosim si noi datorii pentru a finanta an de an cheltuieli improductive.
    Care cheltuieli NU se achita singure prin amortizare rapida urmata de profit .

    Acum daca maretii nostri economisti bugetari ar privi un pic dincolo de usa birourilor si cifra scrisa pe statul de plata , ar observa ca sintem exact , identic in faza grecilor dinaintea primei crize financiare a statului .
    Evident ca e neimportant in o societate unde statul paralel e mama si tata tuturor problemelor .

    Ca ne indreptam inevitabil , mai presus de oricare indoiala sau dubiu , la acelasi deznodamint grecesc (faliment de stat) , e mai presus de propriile lor preocupari desi toate datele sint publice .

    Macar sa nu zica cineva ca nu a fost prevazut, anuntat , demonstrat . 🙂

  2. Ana
    25.5.2019, 3:43 pm

    Stefan de unde ati luat datele prezentate?

Lăsați un comentariu


Stiri

Disney+ blochează, ”din considerente rasiste”, accesul copiilor la filme precum Pisicile Aristocrate, Dumbo sau Peter Pan. Conturile pot fi accesate numai de către adulți

Razvan Diaconu

Platforma de streaming video Disney+ a blocat accesul copiilor sub 7 ani la vizionarea unor filme clasice de animaţie, precum „Pisicile aristocrate”, „Dumbo” sau „Peter… Mai mult

Stiri

ICCJ: Deschiderea unui cont pe o rețea de socializare folosind numele altei persoane este infracțiune

Vladimir Ionescu

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că este infracţiune fapta unei persoane de a… Mai mult

Stiri

Incertitudinea, cuvântul care definește începutul anului 2021 – sondaj AmCham

Razvan Diaconu

Incertitudinea cu privire la continuitatea afacerilor, evoluția crizei sanitare, a crizei economice și teama de eventuale schimbări de legislație sunt cele  mai mari provocări cu… Mai mult

Europa

Germania răspunde Parlamentului European: ”Nu este nicio legătură între Navalnii și Nord Stream 2”

Iulian Soare

Guvernul Germaniei anunță că nu abandonează proiectul Nord Stream 2 în ciuda sancțiunilor impuse de Statele Unite și a solicitării formulate de Parlamentul European de… Mai mult

Europa

Davos: Președintele chinez Xi Jinping cere deschiderea economiilor și invocă amenințarea unui nou război rece

Adrian N Ionescu

Președintele Chinei, Xi Jinping, a pledat pentru o arhitectură globală bazată pe multilateralism, susținând că, fără o lume deschisă fără reguli discriminatorii, este posibil un… Mai mult

Europa

Robotul Sophia va fi produs în masă, pentru a ajuta oamenii să treacă mai ușor peste pandemie

Vladimir Ionescu

De la lansarea sa, în 2016, robotul umanoid Sophia a devenit un fenomen viral iar acum compania care stă în spatele său are o nouă… Mai mult

Europa

Janet Yellen, prima femeie la conducerea Trezeroriei americane

Vladimir Ionescu

Janet Yellen, fostă preşedintă a Rezervei Federale americane (Fed), a fost confirmată luni de Senatul pentru a deveni prima femeie secretar al Trezoreriei SUA, notează… Mai mult