fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Datoria publică a României – nivel şi evoluţii

de Marin Pana , 25.6.2018

Serviciul datoriei publice guvernamentale pe anul 2019 va depăşi cu siguranţă nivelul din 2018, potrivit proiecţiei făcute de Ministerul Finanţelor pe baza datoriei deja contractate şi a cursurilor de schimb la data de 31.03.2018.

El ar urma să fie de 53.635,5 milioane lei faţă de 53.580,5 milioane lei în acest an şi față de mai puţin de 50 de miliarde de lei în 2017.

Nivelul ratelor de capital ( al sumelor care trebuie rambursate pe parcursul anului) va creşte de la 42.456,3 milioane lei la 43.599,0 milioane lei, în timp ce banii achitaţi în contul dobânzilor şi comisioanelor aferente datoriei apar în scădere, de la 11.124,2 milioane lei la 10.036,5 milioane lei (la care, desigur, în lunile următoare se vor mai adăuga sume în plus).

De fapt, proiecţia este făcută de Ministerul Finanţelor până în anul 2024, dar sumele prezentate sunt cu atât mai puţin relevante cu cât termenul este mai îndepărtat şi nu se cunoaşte cum va evolua contractarea de noi credite, care va fi modul lor exact de împărţire între piaţa internă şi piaţa externă, la care se adaugă şi incertitudinile legate de cursul de schimb (văzut, în mod discutabil, în scădere spre 4,58 lei/euro până în 2024 de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză).

Important de reţinut ar fi faptul că în 2017 am beneficiat de un minim local de obligaţii de plată în contul datoriei publice iar nivelul dobânzilor şi comisioanelor a fost păstrat sub pragul de 10 miliarde de lei. Ceea ce nu se va mai repeta în 2018 şi 2019 şi va pune presiune pe finanţele publice.

Totodată, se conturează o creştere semnificativă a dobânzilor şi comisioanelor, după ce acestea stagnaseră în 2017 la nivelul din 2016.
La intern, problema este localizată la nivelul acestora, iar la extern vor trebui „rostogolite” în acest an rate de capital semnificativ mai mari ( peste 70% în plus faţă de anul precedent).

Reamintim că „rostogolirea” presupune contractarea unor credite echivalente cu sumele scadente pentru achitarea acestora şi, practic, mutarea termenului de rambursare în viitor dar la o nouă dobândă de piaţă, cea de la momentul contractării noilor credite.

De aceea, ar fi esenţial pentru plăţile pe care România şi le va asuma pentru următorii ani ca această dobândă ( care depinde de percepţia pieţelor de capital) să fie cât mai mică, oricum sub cea cu care am luat vechile credite, care trebuie acum „rostogolite”. Altminteri povara de plată riscă să crească, chiar şi în absenţa majorării stocului de credite (ceea ce nu este cazul în prezent).

După cum se poate vedea din tabel, tendinţa datoriei publice este de creştere în valoare absolută dar de scădere ca pondere în PIB.

Totul este ca majorarea stocului de datorie să se păstreze semnificativ sub ritmul de creştere al economiei, pentru a putea compensa inclusiv majorarea sistematică (din motive care nu ne sunt neapărat imputabile, dar nu ar strica să fim precauţi) a dobânzilor cu care ne putem împrumuta pe pieţele de capital.

Interesant de reţinut, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2017, referitor la structura datoriei publice pentru toate statele membre UE, contrar marii majorităţi a tabelelor şi graficelor apărute periodic, România figurează aproape exact la mijlocul plutonului după cum e împărţită datoria între rezidenţi şi non-rezidenţi ( aproximativ egal), fiind vecină de clasament în această privinţă cu Cehia, Germania şi Franţa.

Totodată, evoluţia împărţirii pe scadenţe a datoriei arată o creştere pronunţată a ponderii celei asumate pe termen mediu şi lung.

Ceea ce e bine pentru repartizarea în timp a presiunii pe buget dar, simultan, presupune o mai mare responsabilitate a deciziilor luate, cu consecinţe care se vor manifesta pe o perioadă îndelungată.

Deocamdată, beneficiind şi de creşterea economică şi de lungirea termenelor de plată ne-am plasat în ultimii ani în jurul valorii de 1,2% din PIB, bani pe care trebuie să-i avem la buget doar pentru dobânzi şi comisoane la datoria publică acumulată.

Dar situaţia se poate schimba relativ rapid, tocmai pentru că nu vom putea păstra nedefinit acest ritm rapid de creştere a scadenţelor.

Se poate observa, deja, plafonarea termenului mediu al titlurilor emise pe piaţa internă şi, chiar, o uşoară scădere a maturităţii eurobondurilor. De aceea, ar trebui să fim foarte atenţi la noile împrumuturi şi mai ales la ce folosim banii, pentru ca preţul plătit ulterior trebuie să justifice decizia de împrumut.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.6.2018

2 comentarii

  1. stefan60
    26.6.2018, 10:12 pm

    Propun un alt tip de analiza a datoriei publice si efectele dobanzilor asupra bugetului de stat generalizat . 🙂
    – In 2016, deficitul bugetar a fost de 18,294 miliarde lei . Dobanda platita la datoria publica = 10 miliarde .
    Alte 8 miliarde din imprumuturi au acoperit cheltuieli bugetare altfel imposibil de realizat .
    – In 2017 , deficitul bugetar a fost de 24,260 miliarde . Din care cu 10,124 miliarde au fost platite dobanzile la datoria de stat si restul de 14 miliarde consumati la alte cheltuieli bugetare .
    -in 2018 , deficitul programat va fi de 27,6 miliarde din care cam 15 miliarde vor merge pe dobanzi si restul de 12 miliarde la realizat cheltuieli bugetare fara acoperire in incasarile de la contribuabili .
    Se observa :
    1- crestere rapida a dobanzilor deoarece ne imprumutam in draci fara sa vedem nimic din acesti bani in infrastructura , economie. Si asta se plateste . Prin dobanzi tot mai mari cerute .
    2- Romania actuala e incapabila a plati 1 leu (unu singur macar) din dobanda anuala la datoria publica. Chiar acopera parte din alte cheltuieli bugetare (de regula pensi ) prin imprumuturi noi care se adauga celor vechi .

    Deci , neimportanta valoarea datorie publice in procente PIB.
    ————————————————————-

    – Sintem DEJA INCAPABILI sa platim din resurse propri MACAR parte din dobanda (100% ,e achitata IN INTREGIME prin noi datorii de stat si care se adauga celor vechi )
    – Folosim si noi datorii pentru a finanta an de an cheltuieli improductive.
    Care cheltuieli NU se achita singure prin amortizare rapida urmata de profit .

    Acum daca maretii nostri economisti bugetari ar privi un pic dincolo de usa birourilor si cifra scrisa pe statul de plata , ar observa ca sintem exact , identic in faza grecilor dinaintea primei crize financiare a statului .
    Evident ca e neimportant in o societate unde statul paralel e mama si tata tuturor problemelor .

    Ca ne indreptam inevitabil , mai presus de oricare indoiala sau dubiu , la acelasi deznodamint grecesc (faliment de stat) , e mai presus de propriile lor preocupari desi toate datele sint publice .

    Macar sa nu zica cineva ca nu a fost prevazut, anuntat , demonstrat . 🙂

  2. Ana
    25.5.2019, 3:43 pm

    Stefan de unde ati luat datele prezentate?

Lăsați un comentariu


Europa

Giuseppe Conte, premierul Italiei: Întregul edificiu european riscă să îşi piardă raţiunea de a fi

Iulian Soare

Întregul edificiu european riscă să îşi ”piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat… Mai mult

Stiri

Spitalul militar destinat pacienţilor cu Covid-19 este operațional

Razvan Diaconu

Spitalul de campanie ridicat de armată în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ”Ana Aslan” din Otopeni este operațional și pregătit să primească cazurile… Mai mult

Stiri

Virgil Popescu: Companiile din industria auto s-au reunit într-un grup de lucru pentru producerea în țară a ventilatoarelor necesare cazurilor critice de îmbolnăvire cu Covid-19

Vladimir Ionescu

Producătorii din industria auto din România au format un grup care lucrează pentru implementarea unui proiect privind producţia în România de ventilatoare mecanice necesare sistemului… Mai mult

Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult