România s-a situat în 2017 pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte ponderea contractelor de muncă cu timp parţial sau temporare, cu doar 1,2% din total, cu consecinţe directe asupra flexibilităţii pe piaţa muncii.
Imediat deasupra noastră figurează, potrivit datelor publicate de Eurostat, grupul BELL, constituit din ţările baltice şi Bulgaria (Lituania 1,7%, Letonia 3,0%, Estonia 3,1% şi vecina de la sud de Dunăre 4,4%).
De reţinut, valoarea înregistrată pentru bărbaţi este clar mai mare decât cea consemnată pentru femei (1,4% faţă de doar 0,9%), situaţie regăsită pe întinsul Uniunii doar în acelaşi grup BELL şi, marginal (22,3% faţă de 21,7%) în Portugalia.
Germania (12,9%) şi Austria (9,2%) au avut exact aceleaşi procentaje de angajare temporară sau cu timp de lucru parţial şi la bărbaţi şi la femei.
Pentru referinţă, menţionăm că, anul trecut, circa 27 milioane de angajaţi din UE cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi 64 de ani aveau contracte temporare de muncă, ceea ce reprezintă un procentaj de 14,3% din total sau de 12 ori mai mult decât la noi (!). Pe parcursul ultimilor 15 ani, acest indicator a fluctuat, pentru UE, între 12,7% şi 14,5%.
Spre deosebire de situaţia din România, procentajul a fost mai mare în rândul femeilor (14,8%) decât în rândul bărbaţilor (13,8%). De remarcat şi faptul că media Zonei Euro ( 16%) este sensibil mai ridicată faţă de media UE (+1,7 puncte procentuale), ceea ce indică trendul pe termen lung pe piaţa muncii odată cu dezvoltarea economică.
Alți estici: Polonia și Croația – procente de 20 de ori mai mari decât România
Dintre ţările cu nivel de dezvoltare ceva mai ridicat, o valoare relativ mică a acestui indicator a fost înregistrată în Marea Britanie şi Malta (5,6%).
La polul opus, mai mult de un angajat din patru în Spania (26,8%) şi Polonia (26,1%) şi mai mult de unul din cinci în Portugalia (22,0%), Olanda (21,5%) şi Croaţia (20,6%) a avut un contract de muncă temporar în 2017.
Tot la coadă și la tineri – categoria predispusă la munca temporară
La nivelul UE, situaţia de muncă temporară este mai des întâlnită la grupa de vârstă 15 – 24 de ani (43,9%), urmată de grupele 25 – 54 de ani (12,2%) şi 55-64 de ani (6,7%). De remarcat faptul că, în Zona Euro, mai mult de jumătate dintre tinerii sub 25 de ani desfăşoară o activitate temporară înregistrată oficial (53,4%).
Şi la tineret, România apare la coada clasamentului ( cu 4,1%) şi tot precedată de Letonia (6,7%), Lituania (6,8%), Estonia ( 10,6%) şi Bulgaria (12,7%).
Dintre statele membre UE în care predomină munca temporară în rândul tineretului, se remarcă, cu peste şapte persoane din zece Spania (73,3%) şi Slovenia (71,6%). Cam două treimi dintre cei angajaţi cu vârsta sub 25 de ani sunt în această situaţie în Polonia (68,2%) şi Portugalia (65,9%), în timp ce în jurul cotei de 60% apar Italia (61,9%), Croaţia (60,8%) şi Franţa (58,0%).
(Citiți și: ”Cea mai severă fractură între generații pe piața muncii: românii adulți – în topul ocupării, tinerii – lideri la șomaj relativ”)
Cealaltă vecină din UE, Ungaria a înregistrat un procentaj de 17,6%, cu care a devansat Marea Britanie (14,5%) şi Malta (13,5%). Pe ansamblul UE, circa opt milioane de tineri figurau anul trecut cu contracte temporare de muncă, ceea ce spune multe despre pregătirea pentru viaţă.
De reţinut şi faptul că, la grupa de vârstă 55 -64 de ani, datele României sunt singurele în afară de ale Lituaniei care au fost considerate insuficient de bine calculate şi nu au mai fost prezentate.
Este o grupă de vârstă la care regăsim ca lider, în mod interesant pentru noi, Polonia (16,8% faţă de o medie UE de numai 6,7%), urmată de Portugalia (10,4%), Slovacia (9,3%) şi Franţa (9,2%).
Urmărește-ne pe Google News
